Seminar 6 - Analiza condiţiilor care determină modificarea cererii pentru un anumit

bun. Formele de elasticitate ale cererii. Calcule de determinare a elasticităţii.

Modificarea cererii. Factori care influențează modificarea cererii

Legea generală a cererii precizează că există o relație inversă între prețul unui bun și
cantitatea cerută din acel bun. Astfel, atunci când prețul crește, cantitatea cerută scade
(cererea se restrânge). Dacă prețul scade, atunci cantitatea cerută crește (cererea se extinde).

Funcția cererii este de obicei de tipul: Qc= a – bPx. Cererea scade cu o pantă constantă dacă P
crește. (Deplasarea de-a lungul cererii)

Ex: Qc=10-2P.
La un P=2, Qc=10-4=6
Dacă prețul scade la P=1, Qc=10-2=8 (cererea se extinde)
Dacă prețul crește la P=3, Qc=10-6=4 (cererea se restrânge)

Alți factori care influențează cererea în afară de preț,

determină:
a) Creșterea cererii prin deplasarea sa către dreapta
b) Scăderea cererii prin deplasarea sa către stânga

Ceilalți factori care influențează cererea în afară de preț:

a. Venitul consumatorilor
În cazul unui bun normal, o creștere a venitului duce la o creștere a cererii în timp ce o
scădere a venitului duce la o scădere a cererii.
În cazul unui bun inferior, cererea scade dacă venitul se majorează și crește dacă
venitul scade.
b. Prețurile altor bunuri
i. Bunuri substituibile: Există o relație directă între prețul unui bun și
cererea pentru bunul substituibil cu el. Px crește, cantitatea cerută din
X scade și crește cea din bunul substituibil. Px scade, cantitatea cerută
din X crește și scade cea din bunul substituibil
 ii. Bunuri complementare: Există o relație inversă între prețul unui bun și
cererea pentru bunul său complementar. Dacă Px crește, cantitatea
cerută din X scade și cantitatea din bunul complementar scade. Dacă Px
scade, atunci cantitatea din X crește și la fel cea din bunul său
complementare

c. Preferințele consumatorilor. Se află în relație directă cu cererea

d. Cheltuielile firmelor cu reclama. Se află în relație directă cu cererea
e. Anticipările legate de evoluția prețurilor. Dacă se anticipează o creștere a prețului
unui bun, atunci cererea din prezent pentru acel bun tinde se crească (vezi cazul
cartelelor de metrou). Dacă anticipează o creștere a prețului unui bun, atunci cererea
scade în prezent. Există o relație directă între anticipații și cererea prezentă.

Qx=a-bPx+Cx-dPy+ePz+fAx, Cantitatea cerută a bunului X funcție de Prețul bunului (Px),

preferințe, prețul unui bun substituibil(Py), prețul unui bun complementar(Pz), anticipațiile
privind prețul acelui bun (Ax).

Elasticitatea cererii în funcție de preț

Elasticitatea cererii în funcție de preț reprezintă reacția cererii la modificarea prețului

(modificarea procentuală a cantității cerute ca urmare a modificării prețului.)

sau
Unde:
Kec/p=coeficientul de elasticitate al cererii la preț
Δ%Qc= modificarea procentuală a cantității cerute
Δ%P= modificarea procentuală a prețului
ΔQc= modificarea absolută a cantității cerute
ΔP= modificarea absolută a prețului
ΔP0/ΔQ0 = panta funcției cererii

Exemplu: Cererea de biscuiți la un preț de 12u.m/bucată este de 12.000 bucăți. Dacă prețul
crește la 15u.m/bucată, cantitatea scade la 10.000 bucăți.
Prețul a crescut cu 25%, iar cantitatea a scăzut cu 16,6%. (Cantitatea cerută a reacționat
mai puțin decât modificarea prețului)
Δ%P=+25%
Δ%Qc=-16,6%

Kec/p= -Δ%Qc/Δ%P=-(-16,6/25)=0,66 (cerere inelastică)

Presupunem că Kec/p=3, iar prețul bunului scade cu 10%. Cu cât s-a modificat cantitatea
cerută?
Kec/p== -Δ%Qc/Δ%P, prin urmare -Δ%Qc= Kec/p * Δ%P
Rezultă -Δ%Qc = 3 x (-10) = -30%
Deci Δ%Qc=+30%

Presupunem că P0 =10, iar cererea inițială este 100. Coeficientul de elasticitate a cererii în
funcție de preț este 2. Cu cât se modifică în acest caz cantitatea cerută dacă prețul se
majorează cu 50%?
P1=P0+0,5*P0=10+0,5*10=15.

Știm că :

2= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P0/Q0) = -(Q1-100)/(15-10) * (10/100) = (-0,1Q1+10)/5 = 2

Astfel, o să avem -0,1Q1+10=10, deci Q1=0 (sau Qc s-a redus cu 100%)

Presupunem o funcție a cererii Qc=20-4P. Aflați:

a) Kec/p, dacă P0=1
b) Kecp, dacă P0=4

a)P0=1, atunci Qc0=20-4=16, prin urmare Kec/p=(-ΔQc/ΔP)(P0/Q0)=4 (1/16) = ¼=0,25.

b)P0=4, atunci Qc0=20-16=4, prin urmare, Kecp=(-ΔQc/ΔP)(P0/Q0)=4 (4/4)=4.

Pe lângă formula elasticității, care arată elasticitatea cererii în raport de preț într-un punct,
există și formula elasticității medii, care măsoară elasticitatea de-a lungul unui segment al
cererii.
Formula:

Forme ale elasticității cererii în funcție de preț

1. Dacă cererea este inelastică (Kec/p<1), modificarea procentuală a preţului va fi mai
mare decât modificarea procentuală a cantităţii cerute. Dacă preţul creşte, cantitatea
 cerută se reduce, iar venitul total încasat de firmă va creşte (deoarece creşterea preţului a
fost mai mare decât reducerea cantităţii cerute). Dacă preţul scade, cantitatea cerută
creşte, iar venitul total se va reduce (deoarece reducerea preţului a fost mai mare decât
creşterea cantităţii cerute).
În general, bunurile cu o cerere inelastică sunt cele de strictă necesitate (pâine), sau cele
cu puțini înlocuitori (curentul electric).

2. Dacă cererea este elastică (Kec/p>1), modificarea procentuală a cantităţii cerute va fi

mai mare decât modificarea procentuală a preţului. Dacă preţul creşte, cantitatea cerută
scade, iar venitul total se va reduce (deoarece creşterea preţului a fost mai mică decât
reduceerea cantităţii cerute). Dacă preţul scade, cantitatea cerută creşte, iar venitul total
va creşte (deoarece reducerea preţului a fost mai mică decât creşterea cantităţii cerute).
Exemple de bunuri: cele de folosință îndelungată (frigidere, televizoare, mașini) sau cele
care au mulți înlocuitori (sucuri, dulciuri)
3. În cazul cererii cu elasticitate unitară (Kec/p=1), modificarea procentuală a preţului va fi
egală cu modificarea procentuală a cantităţii cerute. Dacă preţul creşte, cantitatea cerută
scade, iar venitul total va rămâne constant (deoarece creşterea preţului a fost egală cu
reducerea cantităţii cerute). Dacă preţul scade, cantitatea cerută creşte, iar venitul total va
rămâne constant (deoarece reducerea preţului a fost egală cu creşterea cantităţii cerute).
4. Cerere perfect inelastică (Kec/p=0) – cantitatea cerută nu reacționează deși prețul se
modifică. În general medicamentele vitale fac parte din această categorie de bunuri cu
cerere perfect inelastică (insulina)
5. Cerere perfect elastică (Kec/p= infinit) – cantitatea cerută se modifică deși nu există o
modificare a prețului

Elasticitatea cererii în funcție de venit

Elasticitatea cererii în funcție de venit arată modificarea procentuală a cererii ca urmare a
modificării procentuale a venitului consumatorilor.
Kec/v==(Δ%Qc/Δ%V) sau Kec/v= (ΔQc/ΔV)(V0/Q0)

În cazul unui bun normal,există o relație directă între V și Qc, deci Kec/v>0.
În cazul unui bun inferior, există o relație inversă între V și Qc, deci Kec/v<0.

Elasticitatea încrucișată a cererii

Elasticitatea încrucișată a cererii exprimă reacția cererii pentru un bun în funcție de
modificarea prețului unui alt bun.
Kecx/py=(Δ%Qcx/Δ%Py) sau Kecx/py= (ΔQcx/ΔPy)(Py0/Qcx0)

Dacă x și y sunt două bunuri substituibile, deci o creștere a Py duce la o creștere a

cererii din X , Kecx/py >0.
Dacă x și y sunt două bunuri complementare, o creștere a Py duce la o scădere a cererii
din X, Kecx/py<0.
APLICAȚII

Creșterea sau scăderea cererii. Contracția și extinderea cererii

1. În graficul de mai jos se prezintă +modificările posibile care pot avea loc în cantitatea
cerută şi în cererea de pe piaţa bunului X. Considerăm că iniţial piaţa se afla în echilibru la
punctul E. Precizați în dreptul fiecărui factor cifra corespunzătoare din grafic.

a) Creșterea prețului unui bun complementar;

b) Creșterea prețului unui bun substituibil;
c) Reducerea venitului (considerăm că X este un bun
inferior);
d) Reducerea prețului bunului x;
e) Creșterea venitului (considerăm că X este un bun
inferior);
f) Creșterea prețului bunului X;
g) Reducerea venitului (considerăm că X este bun
normal);
h) X este un bun la modă.

a)4, Ex: Dacă prețul unui stilou crește atunci și cererea de cerneală scade;
b)2, Ex: Avem două bunuri substituibile – Sprite și Coca Cola. Dacă prețul la Coca Cola
crește atunci cererea pentru Sprite crește;
c)2, Ex: atunci când venitul scade, crește cererea de cartofi deoarece consumatorii vor
renunța la achiziționarea altor bunuri, mai scumpe, precum carnea;
d)3, cererea se extinde de-a lungul dreptei cererii, având loc o modificare de preț;
e)4, Ex: atunci când venitul crește, cererea de bunuri inferioare scade (cartofi), deoarece
consumatorii își vor permite bunuri mai scumpe și de o calitate mai ridicată (să spunem
carne);
f)1, creșterea prețului determină contracția cererii, cantitatea cerută diminuându-se;
g)4, scădere a cererii
h)2, modificare în preferințele consumatorilor

2. Tabelul de mai jos se referă la anumite acțiuni/măsuri care pot avea loc pe piața
călătoriilor cu taxiul din București. În coloana din dreapta precizați dacă schimbările
vor determina o deplasare a curbei cererii sau o modificare de-a lungul acesteia pentru
călătoriile cu taxiul și explicați pe scurt.

Modificare Efect asupra cererii

O creștere a prețului călătoriilor cu Creștere a cererii pentru că se modifică prețul unui bun
autobuzul substituibil

Dorința consumatorilor pentru călătorii Creștere a cererii pentru că se modifică preferințele

mai avantajoase consumatorilor

O creștere a venitului mediu real cu 8% Creștere a cererii ca urmare a majorării venitului

consumatorilor
O decizie a guvernului local de a spori Scădere cererii ca urmare a creșterii ofertei dintr-un bun
substituibil
 serviciile de transport în comun pe timp
de noapte
O creștere a tarifelor taximetriștilor Restrângere a cererii, prețurile majorandu-se
O creștere a populației orașului Creștere a cererii, numărul consumatorilor crescând
O majorare a prețului combustibililor ca
Scădere a cererii, crescând prețurile unui bun complementar
urmare a unui șoc petrolier

3. Pentru fiecare pereche de bunuri prezentate mai jos, ce bun considerați să aibă o cerere
mai elastică la preț? De ce?
a. Țigări; o călătorie la Paris
R: călătoria la Paris, pentru că este un lux, în timp ce țigările sunt o necesitate (pentru
fumători)
b. un vaccin contra SIDA în luna următoare; un vaccin contra SIDA în următorii 5 ani
R: Vaccinul contra SIDA în următorii 5 ani, pentru că este de așteptat să existe mai multe
bunuri substituibile realizate în această perioadă și comportamentul consumatorilor se poate
schimba într-o perioadă mai lungă de timp.
c. berea; berea Stella Artois
R: Stella Artois, pentru că aceasta este o piață mai îngustă decât cea a berii în general, astfel
existând mai multe produse care s-o înlocuiască
d. insulina; aspirina
R: aspirina, pentru că există mai multe medicamente care s-o înlocuiască decât în cazul
insulinei.

Condițiile cererii. Bunuri substituibile și complementare

3. Avem următoarea funcție:

Qcx=a – bPx ... cV… dPy…ePz…fPxa…gR,
Unde; Qcx=cantitatea cerută din bunul X, Px=prețul bunului X, V=venitul disponibil,
Py=prețul unui bun substituibil, Pz=prețul unui bun complementar, Pxa=anticipațiile privind
evoluția prețului bunului X și R=cheltuielile firmei cu reclama.
Completați spațiile punctate cu semnul corespunzător (+/-) în cazul în care X este:
a) bun normal;
b) bun inferior.

4. Considerăm că elasticitatea cererii în funcție de preț este 2. Când prețul bunului este
10 u.m, cantitatea cerută este 100 unități. Dacă prețul este 12 u.m, atunci cantitatea cerută este
de: a) 50; b)60*; c)70; d)80; e)90.

Δ%P= (12-10/10)*100=20%
2=-Δ%Q/Δ%P, deci -Δ%Q= 2 Δ%P=40%.
-(Q1-Qo)/Qo=40%, (-Q1+100)/100=40%, deci –Q1+100=40, deci Q1=60.
 5. Prețul unitar al calculatoarelor și cantitatea cerută sunt următoarele:

Variante P Q Ke Qc/P

A 10 0
B 9 2
C 8 4
D 5,5 9
E 4,5 11
F 2 16
G 1 18
H 0 20

a. Reprezentați grafic curba cererii

b. Calculați prin metoda mediei elasticitățile și evidențiați nivelurile de preț unde se

înregistrează o cerere elastică, unitară și, respectiv, inelastică.

6. Cererea pentru un bun X depinde de prețul său, Px, de prețul altui bun Y, Py, și de
venitul consumatorului, V. Considerăm cererea Qx(Px,Py,V)= V-Px+0,5Py.
a) Pentru V=200, Py=20, care este funcția cererii Qx exprimată față de Px? Reprezentați
grafic!
Qx=200-Px+0,5*20=210-Px

b) Care este elasticitatea cererii de la punctul a) dacă Px=30?

Px0=30, rezultă Qx0=210-30=180, deci Ec/p=1*(30/180)=0,16

c) Calculați venitul total încasat de vânzător la prețul Px=30! Ce se întâmplă cu acesta

dacă prețul lui scade la 28?
VT0= P*Q=30*180=5400
Dacă P scade la 28, avem VT1=28*182=5096.
Venitul a scăzut mai puțin decât scăderea prețului. Cererea fiind inelastică(Ec/p=0,16),
venitul a scăzut cu 0,05%, cantitatea a crescut cu 0,01%, în timp ce prețul a scăzut cu
0,06%.
 d) Ce se întâmplă cu venitul total încasat dacă prețul lui x crește la 32?
Dacă prețul crește la 32, avem VT=32*178=5696. Venitul încasat a crescut, cantitatea
vândută reducându-se mai puțin decât modificarea prețului.

e) Calculați pentru V=200, Px=30 și Py=20 elasticitatea cererii lui X față de Py. Ce fel de
bunuri sunt X și Y? Explicați!

La un Py=20, Qx=200-30+0,5*20=180.
La o creștere a Py cu 10%, adică Py=22, avem Qx=200-30+0,5*22=181.
Ecx/py= (180-181)/(22-20)*(20/180)=1/2*1/9=1/18=0,055.
Cele două bunuri sunt substituibile, existând o elasticitate pozitivă. Astfel, dacă prețul
bunului Y crește, cererea cerută din bunul X crește.

7. Funcția cererii dintr-un bun este: Qc=80-2P. Cât este elasticitatea cererii dacă prețul de
vânzare la momentul zero al bunului respectiv este P=20?
La un P0 = 20, vom avea Q0=80-2*20=80-40=40.
Știind că panta cererii este -2, atunci –ΔQ/ΔP = 2.
Deci elasticitatea cererii va fi: Kec/p= –ΔQ/ΔP * P0/Q0 = 2 * 20/40 = 2*0,5=1

8. Funcție cererii unui bun este: Qc=a-bP. Dacă la un nivel al P de 10 u.m. cantitatea
cerută va fi de 100 și Kec/p este 10, aflați valorile constantelor a și b.

Dacă P0=10, Q0=100 și Kec/p=10, atunci vom avea:

100=a-b*10

Kec/p= –ΔQ/ΔP *P0/Q0 ,

Știm că b = –ΔQ/ΔP, adică 10=b * 10/100 = b* 0,1. deci b va fi 10/0,1=100.
100 = a – 100*10, astfel a = 1000+100=1100.

9. Funcția cererii unui bun este Qc=100-P. Se cer următoarele:

a. Nivelul prețului pentru care venitul total (VT) este maxim
Condiția de maximizare a venitului total este ca venitul marginal să fie 0.
Funcția VT = 100Q+Q2, deci Vmg = (VT)' = 100+2Q
Prin urmare, dacă Vmg=0, rezultă 100+2Q = 0, deci Q = 100/2 = 50; P va fi 100-Q= 100-50=
50.

b. Nivelul maxim al venitului total ce poate fi încasat de producător.

VT = P*Q = 2500
c. Ce se întâmplă cu încasările firmei dacă prețul de vânzare al bunului respectiv
scade sub nivelul de 50?
Încasările firmei vor scădea pentru că aceasta se află pe o zonă a cererii inelastică. Scăderea
prețului va conduce la o creștere a producției vândute însă cu o magnitudine mai redusă
comparativ cu reducerea de preț (procentual vorbind), ceea ce va diminua veniturile încasate.
d. Presupunem că pe piață prețul de vânzare este 60. Care ar trebui să fie strategia
firmei dacă dorește să își crească veniturile?
Pentru a-și majora veniturile încasate firma trebuie să scadă prețul până la cel mult 50. Fiind
pe o zonă cu cerere elastică, scăderea de preț va conduce la o creștere mai mare a producției
vândute, ceea ce va duce la o creștere a veniturilor.