CEREREA ȘI OFERTA

CEREREA

Când un consumator îşi propune să cumpere un bun sau serviciu el stabileşte cantitatea dorită în funcţie
de nivelurile preţului, iar această cantitate este denumită cantitatea cerută1.

De reţinut:
Cantitatea cerută reprezintă intenţia cumpărătorului de a achiziţiona o cantitate dintr-
un bun sau serviciu la un anumit nivel al preţului.

Reducerea cantităţii cerute o dată cu creşterea preţului se produce datorită existenţei efectului de
substituţie şi a efectului de venit.
Efectul de substituţie presupune existenţa unuia sau mai multor produse ce pot substitui bunul al cărui
preţ a crescut, iar bunurile respective se numesc bunuri substituibile.
Efectul de venit apare atunci când consumatorul doreşte să cumpere un bun dar are loc o creştere a
preţului, ceea ce induce sentimentul că este mai sărac şi, în consecinţă, reduce consumul din bunul respectiv.

De reţinut:
Cererea reprezintă o relaţie între cantităţile dorite dintr-un bun ce pot fi cumpărate
(variabile de flux) şi diferitele niveluri ale preţului bunului respectiv într-o anumită perioadă de
timp (variabile date), fiind influenţată de o serie de factori, denumiţi condiţiile cererii.
Legea generală a cererii: orice majorare a preţului unitar determină reducerea
cantităţii cerute din bunul respectiv iar reducerea preţului unitar este însoţită de creşterea
cererii. Prin urmare, între cerere şi preţ se stabileşte o relaţie negativă.

Factorii (condiţiile) cererii:

 Modificarea veniturilor băneşti reale ale consumatorilor. Veniturile reale ale consumatorilor pot
să crească sau să scadă în diferite perioade. Pentru o analiză realistă a cererii, aceasta trebuie să ţină seama de
felurile de bunuri, deoarece consumatorul se comportă într-un anumit fel când cumpără bunuri normale şi alt
mod când cumpără bunuri inferioare.
În cazul bunurilor normale între evoluţia veniturilor şi cererea pentru asemenea bunuri este o relaţie
directă, pozitivă. Creşterea veniturilor duce la sporirea cererii de bunuri normale, iar diminuarea veniturilor
la reducerea cererii de bunuri normale.
În majoritatea cazurilor bunurilor inferioare, între veniturile cumpărătorilor şi cererea pentru aceste
bunuri există o relaţie inversă, negativă, deoarece majorarea veniturilor va duce la diminuarea cererii, iar
scăderea veniturilor va determina creşterea cererii pentru asemenea bunuri.
‚ Modificarea preţurilor altor bunuri. Cererea unui bun se modifică şi în funcţie de evoluţia
preţurilor altor bunuri, dar ea depinde şi de natura bunurilor: substituibile şi complementare.
a. În cazul bunurilor substituibile, A şi B, modificarea preţului bunului A şi a cererii bunului B se
constituie într-o relaţie directă, pozitivă. Creşterea preţului bunului A duce la creşterea cererii din bunul B, iar
reducerea preţului bunului A, la scăderea cererii pentru bunul B, de exemplu: unt şi margarină. Creşterea
preţului la unt duce la creşterea cererii de margarină, iar scăderea preţului la unt determină reducerea cererii
de margarină în favoarea cererii de unt.
b. În cazul bunurilor complementare creşterea preţului unui bun A duce la reducerea cererii bunului
complementar B şi invers, ceea ce presupune o relaţie inversă, negativă. De exemplu: bunul B este
complementar bunului A (benzină şi autoturism), iar creşterea preţului bunului A determină scăderea cererii
acestuia şi implicit a bunului complementar. Invers, reducerea preţului bunului A determină creşterea cererii
sale, dar şi creşterea cererii bunului B (fig. 4.6.).
ƒ Numărul de cumpărători. Între numărul de cumpărători şi cererea pentru un bun există o relaţie
directă, pozitivă, deoarece sporirea numărului de locuitori, fie şi sezonieri, într-un oraş duce la sporirea cererii
de pâine în oraşul respectiv.

1
Constantin Gogoneaţă, Basarab Gogoneaţă, Microeconomie, Editura Economică, Bucureşti, 1999, p.88.
 „ Preferinţele cumpărătorilor. Între preferinţele de consum ale cumpărătorilor şi cererea pentru un
anumit bun există tot o relaţie directă, pozitivă. Preferinţele se pot modifica de la o perioadă la alta, un loc
important aici jucându-l reclama.
Previziunile privind evoluţia preţurilor şi a veniturilor. Când se prevede creşterea preţului unui
bun cererea prezentă pentru bunul respectiv creşte, iar cererea viitoare scade. Dacă se prevede o reducere a
preţului, atunci cererea prezentă se reduce, iar cererea viitoare creşte, dacă toate celelalte condiţii rămân
neschimbate. Când se prevede creşterea venitului, cererea pentru bunurile normale şi de lux creşte, iar când se
preconizează o reducere a venitului cererea acestor bunuri scade. Aceşti factori determină modificarea cererii la
acelaşi nivel al preţului.

Exemple rezolvate:

1. Conform legii cererii:

a) pe termen lung, cererea este elastică;
b) o modificare a cererii determină o modificare în acelaşi sens a ofertei;
c) o modificare a preţului unui bun determină o modificare în sens invers a cantităţii cerute;
d) o modificare a cererii determină o modificare în acelaşi sens a preţului său.

2. Cererea pentru o anumită marfă este influenţată de:

a) modificări ale politicii fiscale;
b) modificarea preferinţelor consumatorilor;
c) modificarea veniturilor consumatorilor;
d) toate cele de mai sus.

3. Cererea pentru un bun nu depinde în mod direct de:

a) veniturile consumatorilor;
b) anticipaţiile privind evoluţia preţurilor;
c) costul producţiei;
d) numărul de cumpărători.

4. Creşterea cererii pentru un bun va determina …………… preţului şi …………… cantităţii

tranzacţionate:
a) reducerea/ reducerea;
b) creşterea/ creşterea;
c) reducerea/ creşterea;
d) creşterea/reducerea.

5. Dacă în condiţiile creşterii preţului pentru bunul A are loc o deplasare spre dreapta a curbei cererii
pentru un bun B, atunci bunurile A şi B sunt:
a) complementare;
b) substituibile;
c) inferioare;
d) normale.
 Elasticitatea cererii în funcție de preț

De reţinut:
Elasticitatea cererii exprimă variaţia sa la modificarea preţului sau a altei condiţii a
cererii.
Elasticitatea cererii funcţie de preţ măsoară modificarea relativă (procentuală) a cererii
generate de modificarea cu un procent a preţului unui bun.
Coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ se determină folosind următoarea
relaţie:

şi

de unde: sau

Cererea poate fi:

a) elastică: Ecp  1
b) inelastică: Ecp  1
c) cu elasticitate unitară: Ecp 1
d) perfect elastică: Ecp 
e) perfect inelastică: Ecp  0

Ultimele două grade de elasticitate (perfect elastice şi perfect inelastice) au mai mult o valoare teoretică,
întâlnindu-se foarte rar în practică, numai pentru anumite bunuri şi anumite condiţii de piaţă.

Exemple rezolvate:

1. Dacă se anticipează că preţul de piaţă al unui bun va creşte, cererea prezentă:

a) va creşte;
b) se va reduce;
c) nu se va modifica;
d) nu se poate preciza.

2. Comparaţia dintre modificarea relativă a cantităţii cerute şi modificarea relativă a preţului reprezintă:
a) coeficientul elasticităţii directe a cererii în raport cu preţul;
b) coeficientul elasticităţii încruţişate a cererii în raport cu preţul;
c) coeficientul elasticităţii cererii în raport cu venitul;
d) coeficientul elasticităţii ofertei în raport cu preţul.

3. Presupunem că elasticitatea cererii în funcţie de preţ este 15/13. Aceasta înseamnă că:
a) o creştere a preţului cu 15% determină reducerea cantităţii cerute cu 13%;
b) o reducere a preţului cu 15% determină reducerea cantităţii cerute cu 13%;
c) o reducere a preţului cu 13% determină creşterea cantităţii cerute cu 15%;
d) o reducere a preţului cu 15 um determină creşterea cantităţii cerute cu 13 unităţi.

4. Atunci când se înregistrează o cerere inelastică în raport de pret:

a) cantitatea cerută scade într-o proporţie mai mare decât scade preţul;
b) firma vânzătoare este avantajată când reduce preţul;
c) reducerea preţului determină scăderea volumului valoric al vânzărilor;
d) volumul valoric al vânzărilor creşte, indiferent de modificarea preţului;
 5. La o cerere inelastică în raport de preţ, dacă vânzătorul urmăreşte să mărească încasările, atunci el va
acţiona în direcţia:
a) sporirii cantităţii bunului pe piaţă;
b) creşterii preţului;
c) menţinerii preţului;
d) reducerii preţului.

6. Dacă preţul unui bun se reduce de la 250 u.m. la 150 u.m., iar cantitatea cerută iniţial de 300 buc. se
dublează, coeficientul elasticităţii cererii este egal cu:
a) 4;
b) 4,5;
c) 2,5;
d) 5,5.

7. Elasticitatea cererii pentru un bun în raport cu preţul său este de – 0,4. O reducere a preţului cu 20%
conduce la:
a) reducerea cantităţii cerute cu 5%;
b) creşterea cantităţii cerute cu 5%;
c) creşterea cantităţii cerute cu 8%;
d) reducerea cantităţii cerute cu 8%.

8. Preţul unui bun creşte cu 25%, iar coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ este 0,9. Care
dintre următoarele afirmaţii este falsă:
a) cererea este inelastică la preţ;
b) cantitatea cerută scade cu 22,5%;
c) cantitatea cerută creşte cu 22,5%;
d) indicele preţului este 125%.

9. Cererea pentru reviste are un coeficient de elasticitate în raport cu preţul de 1,25. Dacă preţul revistelor
creşte cu 10%, atunci cantitatea cerută:
a) scade cu 8%;
b) creşte cu 8%;
c) scade cu 12,5%;
d) creşte cu 12,5%.

Problemă rezolvată

1. Dacă preţul creşte la 500 u.m, faţă de 400 u.m în perioada anterioară, cererea scade de la 5000 bucăţi la
4000 bucăţi pe săptămână. Să se determine:
a) elasticitatea şi tipul de elasticitate a cererii fată de preţ;
b) venitul total (VT) (CA) şi dinamica lui;
c) indicele de creştere a masei şi ratei profitului, ştiind că costul a crescut de la 380 la 450 u.m.

P0 = 400 u.m. P1 = 500 u.m.

C0 = 5000 bucăţi C1 = 4000 bucăţi
CTM0 = 380 u.m. CTM1 = 450 u.m.

Ecpx = ?, CA = ?, IP = ?, Ip' = ?

a)

E cpx = - : = 0,8
Cererea este inelastică.

b) CA0 = Q0 x P0
 CA0 = 5000 x 400 = 2.000.000 u.m.
CA1 = Q1 x P1
CA1 = 4000 x 500 = 2.000.000 u.m.

ICA =

ICA = = 100%
c) CT0 = CTM0 x Q0
CT0 = 380 X 5000 = 1.900.000 u.m.
CT1 = CTM1 x Q1
CT1 = 450 X 400 = 1.800.000 u.m.
P0 = CA0 - CT0
P0 = 2.000.000 - 1.900.000 = 100.000 u.m.
P1 = CA1 - CT1 = 2.000.000 - 1.800.000 = 200.000 u.m.

IP =

IP = = 200%

p0' =

p'0 = = 5,26%

p1' =

p'1 = = 11,1%

Ip' =

Ip' = = 211%

OFERTA

De reţinut:
Cantitatea oferită reprezintă o anume cantitate dintr-un bun furnizată la un anumit preţ,
într-o anume perioadă de un ofertant. Creşterea sau scăderea cantităţii oferite depinde exclusiv
de evoluţia preţului.
Oferta reprezintă cantitatea maximă dintr-un bun pe care un vânzător intenţionează să o
desfacă pe piaţă într-o perioadă de timp, la un preţ dat.

Cantitatea dintr-un bun economic oferită pe piaţă de toţi ofertanţii reprezintă oferta totală, sau oferta
de piaţă.
Cantitatea vândută dintr-un bun este diferită de oferta totală şi este mai mică decât aceasta.
Elementul care influenţează în mod hotărâtor diferenţa dintre oferta totală şi cantitatea vândută este
preţul. Relaţia dintre preţ şi cantitatea oferită poate fi evidenţiată de funcţia ofertei.

De reţinut:
Legea generală a ofertei: volumul şi dinamica ofertei se află într-o relaţie directă,
nemijlocită cu preţul, dar într-o relaţie pozitivă: creşterea preţului determină creşterea
cantităţii oferite, iar reducerea preţului determină reducerea cantităţii oferite.
 Factorii (condiţiile) ofertei:
- nivelul şi dinamica costului (consumului de factori de producţie). Între nivelul costului şi cantitatea
oferită există o relaţie negativă: reducerea costului de producere a unui bun determină creşterea cantităţii
oferite, iar creşterea costului determină scăderea ofertei.
- preţul altor bunuri. O cantitate determinată de resurse economice poate fi utilizată în aceleaşi
condiţii de eficienţă pentru obţinerea a două bunuri, de exemplu A şi B. Dacă preţul A se reduce, o parte mai
mare din volumul resurselor sau chiar întreaga cantitate va fi folosită pentru producerea bunului B al cărui
preţ nu s-a schimbat; modificarea preţului bunului A va determina o creştere sau o reducere a ofertei pe piaţa
bunului B.
- numărul firmelor care produc acelaşi bun. Oferta creşte când apar noi firme care produc un bun
(dacă producţia firmelor existent nu se modifică într-o anumită perioadă de timp) şi scade dacă unele firme
din cele existente vor da faliment.
- taxele şi subvenţiile. Efectul lor asupra ofertei este diferit.
 Creşterea taxelor la producător duce fie la sporirea costului pe unitatea de produs, ceea ce obligă
ofertantul să mărească preţul pentru a nu i se diminua profitul, fie preţul rămâne neschimbat, dar se
diminuează profitul. În ambele cazuri se reduce oferta. În această situaţie, relaţia între ofertă şi taxe este
inversă, negativă.
 Acordarea subvenţiilor de către stat producătorilor de bunuri şi servicii diminuează costul sau
măresc profitul, ceea ce determină producătorii să mărească oferta. Între subvenţie şi ofertă relaţia este
directă, pozitivă.
- previziunile privind evoluţia preţului. Dacă se prevede că în viitor preţul de piaţă al unui bun va
creşte, oferta prezentă se va reduce, iar dacă se aşteaptă ca preţul să scadă, oferta prezentă va creşte, celelalte
condiţii rămânând neschimbate.
- politica generală a statului poate influenţa hotărâtor oferta prin măsuri, precum:
 reglementările privind protecţia mediului înconjurător îngrădesc intrarea pe piaţă a noilor firme al
căror obiect de activitate determină poluarea mediului;
 ocrotirea sănătăţii populaţiei prin acceptarea sau neacceptarea folosirii unor tehnologii sau
amplasării unor firme;
 reglementările privind salariul mediu pe economie pot contribui la creşterea costului muncii, ceea ce
poate duce la blocarea intrării de noi firme pe piaţă sau ieşirea de pe piaţă a unora din cele existente;
 limitarea numărului de agenţi economici în unele domenii de activitate.
- evenimente social-politice şi naturale.. În condiţiile social-politice şi naturale favorabile, ceilalţi
factori rămânând neschimbaţi, oferta creşte iar o înrăutăţire a unora sau altora dintre aceste condiţii va
determina o reducere a ofertei.
Aceşti factori determină modificarea ofertei la acelaşi nivel al preţului.

Exemple rezolvate:

1. Oferta reprezintă:
a) cantitatea de bunuri ce poate fi vândută la un moment dat;
b) cantitatea dorită dintr-un bun;
c) totalitatea fluxurilor economice;
d) ansamblul tranzacţiilor dintre vânzători şi cumpărători.

2. Dacă celelalte împrejurări rămân neschimbate, modificarea preţului determină, în mod normal:
a) scăderea cantităţii oferite;
b) schimbarea în sens opus a cantităţii oferite;
c) creşterea cantităţii oferite;
d) schimbarea în acelaşi sens a cantităţii oferite.

3. Care dintre următoarele afirmaţii corespunde conceptului de ofertă:

a) cantităţile dintr-un bun pe care producătorii pot şi sunt dispuşi să le vândă la niveluri diferite
de preţ;
b) cantităţile dintr-un bun oferite de majoritatea producătorilor;
c) cantităţile de bunuri oferite de producătorii interni sau externi;
d) cantităţile dintr-un bun solicitate de cumpărători.

4. Curba ofertei unui produs este afectată în mod direct de:

a) numărul de ofertanţi;
b) preţurile factorilor de producţie;
c) tehnologia folosită;
d) toate cele de mai sus.

5. Trei factori ai ofertei sunt:

a) cererea, preţul şi cantitatea oferită;
b) costul de producţie, numărul de consumatori şi impozitele;
c) preţul, costul total şi reclama;
d) costul de producţie, numărul de producători şi subvenţiile acordate producătorilor.

6. Între nivelul costului producţiei şi cantitatea oferită există o relaţie:

a) pozitivă;
b) negativă;
c) care nu poate fi determinată;
d) reciprocă.

7. Oferta unui bun depinde de:

a) venitul cumpărătorului;
b) preţul bunului;
c) dimensiunile pieţei;
d) toate cele de mai sus.

8. Dacă se anticipează că preţul de piaţă al unui bun se va reduce, oferta prezentă:

a) va creşte;
b) se va reduce;
c) nu se va modifica;
d) nu se poate preciza.

Elasticitatea ofertei

De reţinut:
Elasticitatea ofertei exprimă dimensiunile sau gradul modificării ofertei sau a oricărei din
condiţiile ofertei.
Coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ se determină folosind următoarea
relaţie de calcul:

unde:
EOP = coeficientul elasticităţii ofertei în funcţie de preţ
O  proporţia modificării ofetei;
O0  oferta iniţială;
P  proporţia modificării preţului;
P0  preţul iniţial;
Oferta poate fi:
- elastică: EOP 1;
- inelastică: EOP  1;
- cu elasticitate unitară: EOP 1;
- perfect elastică: EOP  ;
- perfect inelastică: EOP 0.
 Exemple rezolvate:

1. Oferta unui bun este elastică atunci când:

a) variaţia cantităţii oferite este egală cu variaţia preţului;
b) variaţia cantităţii oferite este mai mare decât variaţia preţului;
c) variaţia cantităţii oferite este egală cu variaţia cererii;
d) variaţia cantităţii oferite este mai mare decât variaţia cererii.

2. În situaţia în care oferta unui bun este perfect inelastică la modificarea preţului, coeficientul de
elasticitate a ofertei este:
a) > 1;
b) < 1;
c) = 1;
d) = 0.

3. Oferta este inelastică atunci când:

a) Eop=1; c) 0<Eop<1;
b) Eop>1; d) Eop=0.

4. Dacă cererea şi oferta cresc în aceeaşi proporţie:

a) preţul de echilibru rămâne constant, iar cantitatea de echilibru creşte;
b) preţul de echilibru creşte, iar cantitatea de echilibru rămâne constantă;
c) preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru se reduc;
d) preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru cresc.

5. Când pe piaţa unui bun oferta creşte mai puţin decât creşte cererea:
a) preţul de echilibru scade;
b) preţul şi cantitatea de echilibru scad;
c) preţul şi cantitatea de echilibru cresc;
d) preţul de echilibru creşte şi cantitatea de echilibru scade.

6. Să se calculeze coeficientul de elasticitate a ofertei în raport cu preţul ştiind că preţul bunului a

crescut de la 5000 u.m. la 10000 u.m., iar cantitatea oferită a crescut cu 300%, faţă de o valoare iniţială de
4000 unităţi de produs.
a) 0,5; c) 3;
b) 2; d) 4.

7. Pentru un bun economic, o creştere a preţului de la 1000 u.m în momentul T 0 la 2000 u.m în
momentul T1, antrenează o creştere a ofertei de la 1000 de bucăţi la 3000 de bucăţi. Coeficientul de
elasticitate a ofertei în raport de preţ este:
a) 1; c) 3;
b) 2; d) 4.

8. Cererea pentru un bun este dată de relaţia Q c = 100-2P. Oferta bunului respectiv este Q0 = 50+P,
unde P este preţul. Dacă pe piată există un exces de cerere de 20 unităţi, atunci, preţul este:
a) 40 u.m.;
b) 30 u.m.;
c) 20,33 u.m.;
d) 10 u.m..
 Problemă rezolvată

1. La preţul de 100 u.m., oferta (O) este de 600 bucăţi, iar funcţia ofertei este O = 200 + 4P.
a) Să se calculeze elasticitatea ofertei fată de preţ şi să se stabilească tipul de elasticitate (preţul maxim
este 300 u.m.).
b) Care este preţul de echilibru dacă funcţia cererii este C = 1400 - 4P.

P0 = 100 u.m. Pmax = 300 u.m.

O0 = 600 bucăţi
O = 200 + 4P C = 1400 - 4P

E op = ?, Pe = ?

a)
Preţ Cantitate cerută Cantitate oferită
100 1000 600
150 800 800
200 600 1000
250 400 1200
300 200 1400

= 0,66
Oferta este inelastică.

b) C = O 1400 - 4Pe = 200 + 4Pe 8Pe = 1200

Pe = 150 u.m.