Grile Supreme 2020

MicroEconomie

1. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt volumul tranzactiilor pe o piata cu

concurenta perfecta ca urmare a reducerii atat a ofertei cât și a cererii :
a. rămâne nemodificat;
b. crește intotdeauna;
c. scade intotdeauna;
d. oferta nu poate sa scadă;
e. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii.

2. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt pretul și volumul tranzactiilor pe o piata cu
concurenta perfecta ca urmare a reducerii cererii, oferta fiind constanta:
a. scade pretul și crește volumul tranzactiilor;
b. crește pretul și scade volumul tranzactiilor;
c. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii;
d. scade și pretul și volumul tranzactiilor;
e. crește și prețul și volumul tranzactiilor;

3. Elasticitatea cererii in functie de pret pentru o marfa cu cerere normala este de +0,75. Aceasta
semnifica ca in cazul unei majorari cu 10% a pretului ne așteptam la:
a. o creștere cu 7,5% a cantitatii oferite din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o oferta
inelastica in raport de pret.
b. o scadere cu 7,5% a cantitatii cerute din respectiva marfa; aceasta este un bun cu cerere rigida.
c. o scadere cu 7,5% a cantitatii cerute din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o cerere elastica
in raport de pret;
d. o scadere cu 7,5% a cantitatii cerute din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o cerere
inelastica in raport de pret.
e. o creștere cu 7,5% a cantitatii cerute din respectiva marfa; aceasta este un bun cu cerere elastica.

4. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt pretul și volumul tranzactiilor pe o piata cu
concurenta perfecta ca urmare a reducerii ofertei, cererea fiind constanta:
a. crește și pretul și volumul tranzactiilor;
b. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii.
c. scade și pretul și volumul tranzactiilor;
d. scade pretul și crește volumul tranzactiilor;
e. crește pretul și scade volumul tranzactiilor;
5. Daca ieftinirea unei marfi A determina și o scadere a cererii pentru o alta marfa B, atunci:
a. bunurile sunt independente (nici o relatie intre ele).
b. cele doua marfuri A și B sunt complementare in consum;
c. B este un bun inferior;
d. bunurile sunt libere;
e. cele doua marfuri A și B sunt substituibile in consum;

6. În mod normal, atunci cand producția crește continuu pe termen scurt, iar producția inițiala era
mai mare decat cea aferenta costului mediu total minim, costul mediu variabil:
a. scade permanent;
b. scade și apoi crește.
c. ramane constant;
d. crește permanent;
e. crește și apoi scade;

7. Elasticitatea cererii in functie de venit pentru o anumita marfa este de+ 1,5. Aceasta semnifica ca
in cazul unei majorari cu 10% a veniturilor consumatorilor ne aștepta m la:
a. o scadere cu 15% a cantitatii cerute din respectiva marfa; acesta este un bun inferior.
b. o creștere cu 15% a cantitalii cerute din respectiva marfa; acesta este un bun superior.
c. o scadere cu 15% a cantitatii cerute din respectiva marfa; acesta este un bun cu o cerere inelastica
In raport de preț
d. o creștere cu 15% a cantitatii cerute din respectiva marfa; acesta este un bun inferior.
e. o scadere cu 15% a cantitatii cerute din respectiva marfa; acesta este un bun complementar.

8. Care din trasaturi nu caracterizeaza economia naturala:

a. economie inchisă (autarhică)
b. consumatorul nu este de regulă producatorul bunurilor consumate
c. nivel tehnic si randament redus.
d. diviziunea (specializarea) naturala a muncii
e. schimbul ocazional, intâmplăltor

9. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt pretul pe o piata cu concurenta perfecta ca
urmare a creșterii ofertei concomitent cu reducerea cererii:
a. scade lntotdeauna;
b. oferta nu poate sa creasca;
c. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii.
d. ramâne nemodificat;
e. crește lntotdeauna;
10. In mod normal, atunci cand productia crește continuu pe termen scurt, iar productia initiala era
mai mica decat cea aferenta costului marginal minim, costul mediu variabil:
a. scade permanent;
b. scade și apoi crește.
c. ramane constant;
d. crește permanent;
e. crește și apoi scade;

11. Daca un monopol stabilește pretul mediu pe unitate de produs in functie de cantitatea
achizitionata de fiecare cumparator avem de a face cu o situatie de:
a. discriminare de pret de rangul al treilea
b. discriminare de pret de rangul intai
c. segmentarea pietelor
d. discriminare de pret de rangul al doilea

12. Elasticitatea ofertei In functie de pret pentru o marfa cu oferta normala este de + 1,25. Aceasta
semnifica ca In cazul unei majorari cu 10% a pretului ne așteptam la:
a. o scadere cu 12,5% a cantitatii cerute din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o cerere
elastica In raport de pret.
b. o creștere cu 12,5% a cantitatii oferite din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o oferta
elastica In raport de pret.
c. o scadere cu 12,5% a cantitatii oferite din respectiva marfa; aceasta este un bun cu rigida rigida.
d. o scadere cu 12,5% a cantitatii oferite din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o oferta
inelastica In raport de pret;
e. o creștere cu 12,5% a cantitatii oferite din respectiva marfa; aceasta este un bun cu o oferta
inelastica In raport de pret.

13.Daca pe o piata exista un pret inferior celui de echilibru, atunci exista:

a. exces relativ de cerere
b. marfuri pe stoc
c. supraproductie relativa
d. piata de monopol
e. exces relativ de oferta

14. Utilitatea economica a unei carti constii in:

a. valoarea hartiei si tiparului
b. satisfactia pe care i-o ofera cartea respectiva fiecarui cititor
c. notorietatea autorului
d. cantitatea și calitatea informatiei pe care o contine
e. aspectul grafic
15. O scadere a preturilor bunurilor substituibile unui bun X duce la:
a. creșterea cererii pentru respectivele bunuri, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul acelorași
curbe de cerere.
b. reducerea cererii pentru respectivele bunuri, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul acelorași
curbe de cerere;
c. creșterea cantitatii solicitate din respectivele bunuri, pentru care curbele de cerere se deplaseaza
spre dreapta;
d. reducerea cererii pentru respectivele bunuri, pentru care curbele de cerere se deplaseaza spre
stanga;

16. Cantitatea solicitata la un moment dat (cererea) dintr-o marfa depinde In mod direct de:
a. marimea veniturilor disponibile
b. nivelul preturilor
c. cantitatea oferita
d. aprecierea utilitatii marfii
e. intensitatea trebuintelor

17. În caz de monopol valoarea coeficientului de concentrare Herfindahl-Hirschman ar fi:

a. 10000;
b. infinit
c. 0;
d. 100;

18. Care din trasaturile urmatoare nu caracterizeaza piata cu concurență perfectă:

a. transparenta și fluiditatea deplina.
b. mobilitatea factorilor de producție;
c. produs diferentiat;
d. atomicitatea ansamblului economic;

19. În caz de monopol valoarea coeficientului de concentrare (Jones) ar fi:

a. 0;
b. 100;
c. infinit;
d. 10000;

20. O scadere a preturilor bunurilor complementare unui bun X duce la:

a. reducerea cererii pentru respectivele bunuri, pentru care curbele de cerere se deplaseaza spre
stanga;
b. creșterea cantitatii solicitate din respectivele bunuri, pentru care curbele de cerere se deplaseaza
spre dreapta;
c. creșterea cererii pentru respectivele bunuri, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul
acelorași curbe de cerere.
d. reducerea cererii pentru respectivele bunuri, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul acelorași
curbe de cerere;
21. Randamentele de scara (dimensionale) descrescatoare indica:
a. o creștere a productiei (outputului) proportionala cu cea a inputului;
b. un nivel al costurilor totale medii pe termen lung descrescator;
c. o creștere a productiei (outputului) mai mare decat cea a inputului;
d. reducerea nivelului productiei de la o luna la alta.
e. o creștere a productiei (outputului) mai mica decat cea a inputului;

22. Daca scumpirea unei marfi A determina și o creștere a cererii pentru o altă marfa B, atunci:
a. bunurile sunt independente (nici o relație între ele).
b. cele doua mărfuri A și B sunt substituibile în consum;
c. bunurile sunt libere;
d. B este un bun inferior;
e. cele doua mărfuri A și B sunt complementare în consum;

23. Randamentele de scara (dimensionale) constante indica:

a. o scadere a producției (outputului) proportionala cu cea a inputului;
b. un nivel al costurilor totale medii pe termen lung descrescator;
c. reducerea constanta a produqiei in fiecare luna.
d. o scadere a producției (outputului) mai mica decat cea a inputului;
e. o scadere a producției (outputului) mai mare decat cea a inputului;

24. In mod normal, atunci cand productia crește continuu pe termen scurt, iar productia initiala era
mai mica decat cea aferenta costului marginal minim, costul mediu total:
a. scade permanent;
b. scade și apoi crește.
c. ramane constant;
d. crește permanent;
e. crește și apoi scade;

25. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt volumul tranzactiilor pe o piata cu
concurenta perfecta ca urmare a creșterii atat a ofertei cât și a cererii :
a. rămâne nemodificat;
b. crește intotdeauna;
c. scade intotdeauna;
d. oferta nu poate sa crească;
e. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii.

26.Înlocuirea concurentei prin pret cu concurenta prin produse este trasatura fundamentala a:
a. monopolurilor
b. concurentei monopolistice ( sau multi-firme cu produs diferentiat )
c. concurentei perfecte
d. monopsonurilor diferentiate
e. oligopolurilor omogene
27.În economia contemporană forța de muncă este o marfă.
True
False

28.Care din trasaturi nu caracterizeaza economia de schimb:

a. diviziunea (specializarea) naturala a muncii
b. economie deschisa (orientata spre piata)
c. consumatorul nu este de regulă producatorul bunurilor consumate
d. schimbul generalizat
e. nivel tehnic si randament ridicat

29.Economia de schimb este o economie închisă bazată pe autoconsum.

True
False

30. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt pretul pe o piata cu concurenta perfecta
ca urmare a reducerii ofertei concomitent cu creșterea cererii:
a. scade lntotdeauna;
b. oferta nu poate sa scadă;
c. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii.
d. ramâne nemodificat;
e. crește întotdeauna;

31. Randamentele de scara (dimensionale) crescătoare indica:

a. o creștere a productiei (outputului) proportionala cu cea a inputului;
b. un nivel al costurilor totale medii pe termen lung constant;
c. o creștere a productiei (outputului) mai mare decat cea a inputului;
d. creșterea nivelului costurilor de la o lună la alta.
e. o creștere a productiei (outputului) mai mica decat cea a inputului;

32.Ce trebuie să facă o firmă perfect concurențială pentru a-și maxima profitul în raport cu situația
prezentă în care costul său marginal egalează prețul pieței:
a. nimic, își maximizează și acum profitul.
b. să scadă producția.
c. să crească producția.
d. șă reducă prețul și să crească producția.
e. să oprească temporar activitatea.

33.Daca pe o piata exista un pret superior celui de echilibru, atunci exista:

a. exces relativ de cerere
b. penurie de produse
c. supraproductie relativa
d. „piata neagra”
e. vânzări mai mari
34. Elasticitatea ofertei in functie de preț pentru o anumita marfa cu ofertă normală este de+ 0,8.
Aceasta semnifica ca in cazul unei majorari cu 10% a prețului ne așteptam la:
a. o scadere cu 8% a cantitatii oferite din respectiva marfa; acesta este un bun cu o ofertă elastică în
raport de preț.
b. o creștere cu 8% a cantitalii oferite din respectiva marfa; acesta este un bun cu ofertă.
c. o scadere cu 8% a cantitatii cerute din respectiva marfa; acesta este un bun cu o cerere inelastica
în raport de preț .
d. o creștere cu 8% a cantitatii oferite din respectiva marfa; acesta este un bun cu ofertă elastică.
e. o creștere cu 8% a cantitatii oferite din respectiva marfa; acesta este un bun cu o ofertă inelastică
în raport de preț.

35. În mod normal, atunci cand producția crește continuu pe termen scurt, iar producția inițiala era
cea corespunzătoare costului mediu variabil minim, costul mediu total:
a. scade permanent;
b. scade și apoi crește.
c. ramane constant;
d. crește permanent;
e. crește și apoi scade;

36.Ce trebuie să facă un monopol pentru a-și maximiza profitul în raport cu situația prezentă în
care costul său marginal depășește venitul marginal:
a. să crească și prețul și producția
b. să scadă și prețul și producția
c. să crească prețul și să scadă producția
d. nimic, își maximizează și acum profitul.
e. să scadă prețul și să crească producția

37.Fiecare noua unitate (doza) care se consuma dintr-un bun economic aduce o satisfacere mai
mică deoarece:
a. se adreseaza unei placeri integral satisfacute
b. intensitatea de manifestare a trebuintei crește pe măsura satisfacerii sale
c. intensitatea de manifestare a trebuintei creste
d. se adreseaza unei trebuinte partial satisfacute
e. satisfactia adusa de unitatile aditionale este aceaș

38.Modificarea cererii pentru un bun poate sa aiba la origine:

a. stabilitatea preferintelor consumatorilor
b. cresterea populatiei ocupate
c. stagnarea preturilor mărfurilor
d. o îmbunatatire a tehnologiei de fabricatie care duce la reducerea costurilor de productie
e. cresterea ofertei pentru bunul respectiv, daca pretul sau scade
39. În mod normal, atunci cand producția crește continuu pe termen scurt, iar producția inițiala era
mai mare decât cea aferentă costului mediu total minim, costul marginal:
a. scade permanent;
b. scade și apoi crește.
c. ramane constant;
d. crește permanent;
e. crește și apoi scade;

40. Dacă se anticipează o creștere a prețului unui bun usor stocabil, atunci și prețul de ofertă
curent va fi mai ridicat.
True
False

41.Dorințele și posibilitățile de cumpărare sunt cele care determină direct și nemijlocit o anumită
mărime a ofertei.
True
False

42.Ce trebuie să facă o firmă perfect concurențială pentru a-și maxima profitul în raport cu situația
prezentă în care costul său marginal depășește prețul pieței:
a. nimic, își maximizează și acum profitul.
b. să scadă producția.
c. să crească producția.
d. șă reducă prețul și să crească producția.
e. să oprească temporar activitatea.

44.Dacă un monopol reușește să vândă fiecare unitate de marfă la prețul maxim pe care
cumpărătorul ar fi dispus să îl plătească avem de a face cu o situație de:
a. discriminare de preț de rangul întâi
b. discriminare de preț de rangul al doilea
c. discriminare de preț de rangul al treilea
d. segmentarea piețelor

45.Utilitatea reprezinta:
a. cantitatea totala de bunuri pe care cineva o consuma la un moment dat
b. masura în care un bun este un bun economic
c. capacitatea presupusa a unui bun economic de a satisface o trebuinta
d. capacitatea de a cumpăra bunurile economice dorite
e. expresia bunastarii sociale

46.Dorințele și posibilitățile de cumpărare sunt cele care determină o anumită mărime a cererii.
True
False
47.Ce trebuie să facă un monopol pentru a-și maximiza profitul în raport cu situația prezentă în
care venitul său marginal egalează costul său marginal:
a. să crească și prețul și producția
b. să scadă și prețul și producția
c. să crească prețul și să scadă producția
d. nimic, își maximizează și acum profitul.
e. să scadă prețul și să crească producția

48.Care dintre următoarele reprezintă una dintre acceptiunile în care se întâlneste concurenta în
teoria economica:
a. panaceu universal
b. structură organizatorică internă a firmelor
c. metodă de analiză și cercetare a circuitului macroeconomic
d. mecanism (proces) economic
e. înfrângere a colaboratorilor

49. Cum se modifica, ca regula generala, pe termen scurt pretul și volumul tranzactiilor pe o piata
cu concurenta perfecta ca urmare a creșterii ofertei, cererea fiind constanta:
a. scade pretul și crește volumul tranzactiilor;
b. crește pretul și scade volumul tranzactiilor;
c. nu se poate preciza doar pe baza acestor informatii;
d. scade și pretul și volumul tranzactiilor;
e. crește și prețul și volumul tranzactiilor;

50.Care din trasaturile urmatoare nu caracterizeaza piata cu concurenta perfecta:

a. fluiditatea (intrarea liberă pe piață)
b. transparenta deplina (egalul acces la informatii)
c. mobilitatea factorilor de productie (alocarea resurselor pe criterii economice)
d. numă redus de agenți economici
e. produs omogen
1. Analiza activitatii economice la nivelul individualului (gospodariei si/sau firme) ne situeaza in domeniul:
a. Microeconomic
b. Mezoeconomic
c. Macroeconomic
d. Mondoeconomic
2. Care dintre urmatoarele nu trebuie considerata o problema macroeconomica:
a. Cauzele scaderii pretului la iaurt
b. Cauzele reducerii nivelului general al preturilor
c. Cauzele recesiunii
d. Efectul deficitului bugetar asupra inflatiei
e. Determinarea veniturilor aggregate
3. Denumirea de economie politica se intalneste pt prima oara intr-o lucrare apartinand lui:
a. Thomas Mun
b. Antonie de Montchretin
c. William Petty
d. Adam Smith
e. John Maybard Keynes
4. Nasterea economie ca stiinta este legata de aparitia lucrarii:
a. Tabloul economic
b. Aritmetica politica
c. Avutia natiunilor
d. Capitalul
e. Principiile economiei politice
f. Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii si a banilor
5. Prima lucrare de economie din perioada stiintifica apartine lui:
a. Antonio de Montchreitien
b. William Petty
c. Adam Smith
d. David Ricardo
e. James Stuart Mill
6. O lege economica reprezinta legatura intre fenomene si procese economine sau imanenta acestora caracterizata prin:
a. Esentialitate
b. Necesitate
c. Generalitate
d. Stabilitate
e. Durabilitate
f. Tendentialitate
7. Care dintre cele de mai jos nu constitue o diferenta intre o lege a naturii si o lege economica:
a. Caracter probalistic
b. Intinderea actiunii in timp
c. Campul specific de aciune
d. Generalitatea
e. Obiectivitatea
f. Posibilitatea modificarii continutului
8. Omul este mai intai:
 a. Organizator
b. Fauritor de unelte
c. Inovator
d. Producator
e. Consumator
f. Atat producator, cat si consumator
9. Stadiul zoologic de asigurare a subzistentei este depasit la nivel antropologic prin:
a. Confectionarea de unelte
b. Respectul fata de mediu
c. Creativitate
d. Productivitate
e. Caracterul constient
f. Caracterul instincual
10. Procesul complex prin care oamenii, folosind in mod rational resursele disponibile pentru a crea bunuri economice este
determinat de termenul de:
a. Activitate economica
b. Economisire
c. Repartitie
d. Schimb
e. Consum
11. Acivitatea economica este o activitate de origine:
a. Biologica
b. Societala
c. Spirituala
d. Mixta
e. Teoretica
12. Ceea ce ii determina pe oameni sa munceasca, sa desfasoare o anumita forma de activitate economica este:
a. Nevoia intrinseca de a munci
b. Obligatia prevatura prin lege
c. Curiozitatea si/sau spiritul de aventura
d. Plictiseala
e. Aciunea obiectiva a trebuintelor
f. Dorinta de a face ceva pentru binele semenilor
13. Declansarea activivatii economice are la baza o serie de mobiluri interne ale conduitei, care pot fi:
a. Innascute
b. Dobandite
c. Constientizate
d. Neconstientizate
e. Abstracte
f. De natura fiziologica
14. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la motivatia activitatii economice sunt adevarate:
a. Ceea ce declanseaza, orienteaza si intretine activitatea
b. Principalul factor stimulator intern al comportamentului economic
c. Are finalitate economico-sociala
d. Totalitatea mobilurilor interne ale conduitei
 e. Izvoraste din trebuinte (in sens larg)
15. Cum se explica faptul ca activitatea economica are un caracter functional:
a. Urmareste atingerea unor scopuri constient propuse
b. Este indreptata spre satisfacerea unor trebuinte economice
c. Este repetabila
d. Reprezinta manifestarea vointei subiective a indivizilor
e. Activitatea economica nu are caracter functional
16. Care dintre urmatoarele constituie trasaturi caracteristice ale trebuintelor:
a. Caracterul obiectiv
b. Caracterul subiectiv
c. Caracterul facultativ
d. Caracterul social
e. Caracterul nelimitat
f. Caracterul istoriceste determinat
17. Care dintre urmatoarele nu sunt trasaturi specifice trebuintelor economice:
a. Finalitatea economico-sociala
b. Caracterul obiectiv
c. Confruntarea permanenta cu raportul resurse-trebuinte
d. Rationalitatea
e. Repetabilitatea
18. Trebuintele se concretizeaza in dorinta de a avea:
a. Obiecte
b. Servicii
c. Informatii
d. Pozitie sociala
e. Toate cele de mai sus
f. Niciuna din cele de mai sus
19. Trebuintele sunt influentate de:
a. Factori naturali
b. Factori istorici
c. Factori sociali
d. Gradul de dezvoltare a societatii si individului
e. Traditii
20. Care dintre clasificarile trebuintelor de mai jos sunt corecte:
a. Naturale, sociale si spirituale
b. Individuale, de grup si societate
c. Innascute si dobandite
d. Primare si indirecte
e. Directe si intermitente
f. Ale populatiei si ale productiei
g. Solvabile si extraordinare
21. Cresterea si diversificarea trebuintelor:
a. Are o conditie exclusiv obiectiva
b. Are o cinditie exlusiv subiectiva
c. Are o conditie exclusiv sociala
 d. Nu este conditionata in niciun fel
e. Este conditionata atat obiectiv cat si subiectiv
22. Cresterea si diversificarea trebuintelor ar trebui sa conduca la:
a. Cresterea similara a resurselor
b. Utilizarea rationala a resurselor
c. Atitudinea de indiferenta fata de utliziarea resurselor
d. Trebuintele nu sporesc si nu se diversifica
e. Dezvoltarea generala a societatii
23. Ce sunt resursele economice?
a. Totalitatea elementelor naturale
b. Totalitatea elementelor naturale de care dispune societatea si care pot fi folosite inactivitatea economica
c. Rezultatul activitatii economice
d. Scopul activitatilor economice
e. Elementele de care dispune societatea si care pot fi folosite in activitatea economica
f. Elementele de care dispune indiferent daca pot fi sau nu folosite in activitatea economica
24. Cum se clasifica resursele economice:
a. Primare si derivate
b. Materiale si umane
c. Naturale si manufacturate
d. Umane si manufacturate
e. Materiale si informatii
f. Limitate si nelimitate
25. Care din clasificarile resurselor naturale de mai jos sunt corecte:
a. Utilizabile si neutilizabile
b. Limitate si nelimitate
c. Recuperabile si inepuizabile
d. Nerefolosibile si partial recuperabile
e. Regenerabile si neregenerabile
f. Primare si derivate
26. Cum se pot clasifica resursele dpdv al posibilitatilor de refacere:
a. Recuperabile si partial recuperabile
b. Regenerabile si neregenerabile
c. Neregenerabile si partial refolosibile
d. Primare si derivate
e. Nerefolosibile si partial refolosibile
f. Nerefolosibile si partial recuperabile
27. In tarile arabe exportaroare de petrol, titeiul este:
a. Resursa libera
b. Resursa nelimitata
c. Resursa limitata
d. Resursa naturala
e. Resursa regenerabila
f. Resursa neregenerabila
g. Resursa nerecuperabila si nerefolosibila
h. Resursa partial recuperabila si refolosibila
28. In raport cu evolutia trebuintelor, resursele se modifica:
a. Mai repede
b. Mai incet
c. In acelasi ritm
d. Nu exista o legatura intre evolutia lor
e. Resursele nu sporesc
29. Afirmatia ca resursele sunt limitate, inseamna ca:
a. Resursele sunt insuficiente in raport cu trebuintele
b. Resursele sunt insuficiente in orice imprejurare
c. Doar o parte din indivizi isi pot satisface trebuintele
d. Resursele disponibile se gasesc in fiecare moment intr-o cantitate strict limitata
30. Legea raritatii resurselor se refera la faptul ca:
a. Volumul si structura resurselor se modifica mai incet decat volumul si structura bunurilor
b. Volumul si strctura resurselor se modifica mai incet decat volumul si structura trebuintelor
c. Resursele si bunurile sunt limitate, rare in raport cu trebuintele
d. Pe masura cresterii trebuintelor umane creste capacitatea de exploatare a resurselor
e. Resursele sunt nelimitate in raport cu trebuintele
31. Care dintre urmatoarele nu sunt cauze ale raritatii resurselor”
a. Natura
b. Tehnica
c. Eficienta economica
d. Masurile administrative
e. Religia si morala
f. Trebuintele
32. Principalele consecinte ale raritatii resurselor se refera la:
a. Nimeni nu-si poate satisface toate trebuintele
b. Una si aceeasi nevoie este satisfacuta in grade diferite
c. Cerinta obiectiva a folosirii eficiente a resurselor
d. Resursele sunt limitate la potentialul planetei noastre
e. Necesitatea alegerii alternativei de folosire a unei resurse
33. Raritatea este caracteristica exclusiv pentru:
a. Bunurile libere
b. Bunuri economice
c. Bunuri materiale
d. Servicii
e. Informatii
34. Problema insuficientei resurselor exista:
a. Doar in economiile de piata
b. Doar in economiile de tip socialist
c. Doar in tarile sarace
d. Doar in economiile de tranzitie
e. Numai atunci cand s-au luat masuri de rationalizare
f. Doar in cazul persoanelor cu venituri reduse
g. Doar in prezent urmand a dispare odata cu cresterea si dezvoltarea economica
h. In orice economie si pentru toti indivizii
35. Insuficienta resurslor poate si eliminata prin:
a. Cooperare
b. Concurenta
c. Piata
d. Planificare
e. Niciuna din cele de mai sus
36. Rationalitatea activitatii economice isi gaseste expresia in:
a. Maximizarea efectelor utile prin maximizarea consumului de resurse
b. Maximizarea consumului de resurse si minimizarea efectelor
c. Maximizarea efectelor utile cu un volum dat de resurse
d. Minimizarea resurselor consumate pentru atingerea unui rezultat dorit
e. Diminuarea trebuintelor
37. A avea eficienta in activitatea economica inseamna:
a. A satisface mai multe trebuinte cu un volum mai mare de resurse
b. A satisface mai multe trebuinte cu acelasi volum de resurse sau cu un volum mai redus de resurse
c. A spori continuu volumul de resurse folosite in activitatea economica
d. A maximiza consumul de resurse
e. A minimiza cheltuielile
f. A satisface pe deplin nevoile membrilor societatii
38. Ce anume confera activitatii economice eficienta:
a. Repetabilitatea
b. Complexitatea
c. Motivatia
d. Rationalitatea
e. Scopul
39. Raritatea, caracterul limitat al resurselor conduce intotdeauna la:
a. Forma concava a FPP
b. Forma convexa a FPP
c. Forma lineara a FPP
d. Panta pozitiva a FPP
e. Panta negativa a FPP
40. Deplasarea spre dreapta a FPP poate avea drept explicatie:
a. Inrautatirea tehnologiei de fabricatie
b. Imbunatatirea tehnologiei de fabricatie
c. Accentuarea raritatii
d. Relaxarea raritatii
e. Reducerea consumurilor specifice
f. Cresterea consumurilor specifice
41. Dar deplasarea spre stanga?
42. Dar o deplasarea de-a lungul FPP?
43. Daca exista posibilitatea de a creste productvia unui bun fara a diminua productia unui alt bun, inseamna ca anterior:
a. Se producea la nivelul FPP
b. Se produce dincolo de FPP
c. Nu se atinsese FPP
d. FPP este lineara
 e. Bunul respectiv era preferat altor bunuri
44. Deciziile privind folosirea resurselor rare si cu intrebuintari alternative implica niste costuri. In aceste cinditii, costurile
renuntarii la alte bunuri ilustreaza conceptul de:
a. Cost total
b. Cost mediu
c. Cost de oportunitate
d. Cost normal
e. Cost fix
45. Costul de oportunitate nu include:
a. Veniturile nerealizate
b. Cea mai buna alternativa sacrificata
c. Toate alternativele sacrificate
d. Costul sansei de timp
e. Timpul pierdut
46. Daca o unitate aditionala din oricare bun poate fi produsa cu un cost de oportunitate constant, atunci FPP este:
a. Concava
b. Convexa
c. Liniara
d. Dreapta orizontala
e. Dreapta verticala
47. Daca o persoana doarme in loc sa faca altceva, de ex sa citeasca o carte sau sa vizioneze un film, atunci:
a. Lectura nefacuta poate fi considerata drept costul de oportunitate a dormitului
b. Filmul nevizionat poate fi considerat drept costul de oportunitate al dormitului
c. Atat lectura cat si filmul pot fi considerate drept costul de oportunitate a dormitului
d. Nu se poate preciza doar pe baza acestor date, pentru ca nu stim care este cea mai buna alternativa sacrificata
(lectura sau filmul sau o alta activitate).
48. Daca singurele alternative de petrecere a unei seri ar fi citirea unei carti sau vizionarea unui program la TV, iar persoana
respectiva ar prefera sa citeasca, atunci:
a. Valoarea lecturii este mai mare decat a urmaririi programului tv
b. Valoarea lecturii este mai mica decat cea a programului tv
c. Valoarea lecturii este egala cu a urmaririi programului tv
d. Cele doua alternative nu sunt comparabile
e. Valoarea programului tv reprezinta costul de oportunitatea al lecturii
f. Valoarea lecturii este nula
49. Un individ se tunde la frizerie si plateste pt aceasta 20 de lei. Care este costul de oportunitate a acestui tuns pentru el?
a. Cea mai buna alternativa de a cheltui 20 de lei
b. Cea mai buna alternativa de folosire a timpului pierdut cu tunsul
c. Venitul pe care l-ar fi putut castifa in timpul petrecut la tuns
d. Cea mai buna alternativa atat de a cheltui 20 de lei cat si legata de timpul petrecut cu tunsul
50. Care din urmatoarele afirmatii se adeveresc in cazul unei economii naturale:
a. Oamenii consuma doar bunuri obtinute prin metode naturale
b. Oamenii nu fac apel la schimb pentru a obtine produsele necesare satisfacerii nevoilor lor
c. Produsele se comercializeaza la preturi semnificativ mai mici decat in cadrul unei economii de schimb
d. Produsele obtinute sunt destinate autoconsumului
e. Produsele se ofera gratuit celorlalti participanti la schimb
 f. Cea mai raspandita forma de organizare si functionare a economiei contemporane
g. Trebuintele se satisfac fara a apela la schimb, ci numai la ceea ce poate oferi natura de-a gata
51. Care din trasaturile de mai jos nu caracterizeaza economica naturala
a. Economie inchisa
b. Consumatorul este producatorul bunurilor consumate
c. Diviziunea sociala a muncii
d. Schimb izolat si intamplator
e. Nivel tehnic si randament scazut
f. Se satisfac numai trebuintele ficaruia
52. Economia de schimb este acea forma de organizare sociala a activitatii economice in care:
a. Majoritatea bunurilor economice sunt gratuite
b. Fiecare produse ceea ce ii este necesar satisfacerii propriilor trebuinte
c. Are loc specializarea pe scara larga a unor producatori autonomi
d. Bunurile economice necesare satisfacerii trebuintelor se procura prin intermediul schimbului pe piata
e. Calitatea si diversitatea bunurilor este redusa
f. Se generalizeaza relatiile marfo-banesti
g. Banii nu joaca nici un rol in cadrul actelor economice
53. Care din trasaturi nu caracterizeaza economia de schimb
a. Economie deschisa (orientata spre piata)
b. Consumatorul este producatorul bunurilor consumate
c. Diviziunea naturala a muncii
d. Schimbul generalizat
e. Nivelul tehnic si randament ridicat
f. Se satisfac numai trebuintele colective
54. Specializarea si diviziunea muncii au fost insotite de
a. Cresterea productiei
b. Interdependenta crescanda intre indivizi
c. Pierderea intr-o oarecare masura a independentei personale
d. Toate cele de mai sus
e. Niciuna din cele de mai sus
55. La baza diviziunii muncii se afla
a. Un act politic
b. Dorinta oamenilor de a-si satisface mai bine trebuintele
c. Teoria economica clasica
d. Libertatea alegereii si proprietatea privata
e. Specializarea agentilor economici
56. Schimbul voluntar intre doi indivizi rationali dpdv economic:
a. Este intotdeauna avantajos numai pt vanzator
b. Este intotdeauna avantajos numai pt cumparator
c. Poate fi avantajos fie pentru unul fie pentru celalalt
d. Este reciproc avantajos
e. Este avantajos numai pt societate
f. Nu este avantajos pt niciunul
57. In economiile de piata bunurile sunt consumate in mod normal de:
a. Cei care au nevoie mai mare de ele
 b. Cei care muncesc cel mai mult
c. Cei care le-au produs
d. Cei care le doresc si sunt dispusi sa plateasca pt ele
e. Cei care au relatii politice
58. In economiile de comanda majoritatea deciziilor sunt luate de:
a. Consumatori
b. Producatori
c. Piata
d. Guvern
e. Muncitori
f. Investitori privati
59. Numai o economie mixta se caracterizeaza prin coexistenta:
a. Comertului exterior si intern
b. Mecanismelor de piata libera si de comanda
c. Bunastarii si saraciei
d. Economiei pozitive si normative
e. Concurentei perfecte siimperfecte
60. Intr-o economie mixta:
a. Toate deciziile sunt luate centralizat
b. Statul controleaza toate mijloacele de productie
c. Statul nu are niciun rol economic
d. Toate deciziile sunt dictate de mecanismele de piata
e. Atat fortele pietei cat si statul joaca un rol important
61. Intr-un sistem economic inchis:
a. Se primeste mai mult din exterior decat se ofera
b. Se cedeaza mai mult spre exterior decat se primeste
c. Statul are un control total asupra schimburilor cu exteriorul
d. Nu exista legaturi cu alte sisteme similare
e. Nu exista nicio legatura cu agentii economici si stat
62. Cum ati caracteriza economia Romaniei:
a. Economie inchisa
b. Economie deschisa
c. Economie de piata libera
d. Economie de comanda
e. Economie mixta
f. Economie a bunastarii
g. Economie in tranzitie
63. Obiectul proprietatii il constituie:
a. Agentii economici
b. Bunurile economice
c. Bunurile libere
d. Trebuintele economice
e. Raporturile de schimb
64. Dar subiectul proprietatii?
a.
65. In raport de subiectul proprietatii se disting urmatoarele categorii:
a. Proprietate colectiva
b. Proprietate de stat
c. Proprietate mixta
d. Proprietate privat-asociata
e. Proprietate comuna
f. Proprietate particulara
g. Proprietate cooperatista
66. Pluralismul formelor de proprietate
a. Nu este necesar
b. Nu este posibil
c. Este necesar si posibil
d. Nu este dorit
e. Nu exista
67. Avantajele diferitelor forme de proprietate in cadrul activitatii economice este dovedita de
a. Dimensiunea capitalurilor
b. Numarul de personal angrenat
c. Volumul productiei
d. Eficienta ectivitatii la care participa
e. Unvestitiile angajate
68. Doua sau mai multe bunuri care trebuie consumate impreuna pentru a satisface o anumita trebuinta se numesc:
a. Bunuri substituibile
b. Bunuri derivate
c. Bunuri manufacturate
d. Bunuri duale
e. Bunuri complementare
69. Care dintre perechile de bunuri de mai jos sunt complementare:
a. Stiloul si cerneala
b. Caietul si coperta
c. Automobilul si benzina
d. Blana naturala si blana sintetica
e. Radioul si casetele
f. Tigarile si bricheta
70. Care dintre cele de mai sus sunt bunuri substituibile?
d
71. Pentru a-si satisface trebuintele un consumator trebuie:
a. Sa fie fericit
b. Sa consume ceea ce doreste in raport cu posibilitatile sale
c. Sa economiseasca bani
d. Sa munceasca
e. Sa nu lucreze
72. Utilitatea reprezinta:
a. Satisfactia reala resimtita in urma consumului unui bun (unor bunuri)
b. Cantitatea totala de bunuri pe care cineva o consuma la un moment dat
c. Capacitatea presupusa a unui bun economic de a satisface o trebuinta
 d. Expresia bunastarii sociale
e. Importanta pe care un individ o atribuie unui bun
f. Masura in care un bun este un bun economic
73. Pentru ca un lucru sa fie util este necesar sa indeplineasca animute conditii:
a. Exisenta sau imaginarea unei anumite relatii intre calitatile elementului respectiv si o anumita trebuinta
b. Existenta unor cantitati limitate
c. Cunoasterea unor proprietati utile (sau credinta in existenta lor)
d. Capacitatea de punere in valoare, de folosire a repsectivelor proprietati
e. Manifestarea drepturilor de proprietate asupra elementului respectiv
f. Sa aiba o anumita valoare economica
74. Ce fel de insusire a bunurilor este utilitatea:
a. Cantitativa
b. Structurala
c. Intrinseca
d. Extrinseca
e. Elementara
75. Aprecierea utilitatii are un caracter:
a. Preponderent subiectiv bazat pe elementele obiective
b. Preponderent obiectiv bazat pe elemente subiective
c. Eminamente obiectiv
d. Eminamente subiectiv
e. Subiectiv si obiectiv in proportii egale
f. Intamplator
76. Aprecierea utilitatii unui bun economic depinde preponderent de:
a. Munca inmagazinata in bunul respectiv
b. Raportul pe care individul il stabileste intre bun si trebuintele sale
c. Calitatea bunului respectiv
d. Marca de fabricatie a produsului
e. Reclama si publicitatea facuta
77. Pe masura ce se consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea individuala a unitatilor aditionale:
a. Creste intotdeauna
b. Creste pana la un anumti nivel
c. Se mentine aproximativ constanta
d. Scade intotdeauna
e. Scade pana la un anumit punct
f. Nu se poate preciza
78. Ce evolutie se poate estima pentru utilitatea individuala in cazul unor bunuri ce satisfac viciile?
d
79. Pe masura ce se consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea totalitata:
a. Creste intotdeauna
b. Creste pana la un anumit nivel
c. Se mentine constanta
d. Scade intotdeauna
e. Scade pana la un anumit punct
f. Nu se poate preciza
80. Pe masura ce se consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea marginala:
a. Creste intotdeauna
b. Creste pana la un anumit nivel
c. Se mentine constanta
d. Scade intotdeauna
e. Scade pana la un anumit punct
f. Nu se poate preciza
81. In general pe masura ce se consuma tot mai mult dintr-un bun:
a. Utilitatea individuala si marginala descreste, iar utilitatea totala creste
b. Utilitatea individuala si marginala creste, iar utilitatea totala descreste
c. Utilitatea individuala, marginala si totala cresc
d. Utilitatea individuala, marginala si totala raman constante
e. Utilitatea individuala, marginala si totala scad
f. Nu se poate stabili nicio corelatie stabila intre evolutiile lor
82. Fiecare noua unitate (doza) care se consuma dintr-un bun economic aduce o satisfactie mai mica deoarece:
a. Se adreseaza unei trebuinte satisfacute
b. Intensitatea de manifestare a trebuintei scade
c. Se adreseaza unei placeri satisfacute
d. Intensitatea de manifestare a trebuintei creste
e. Satisfactia adusa de unitatile aditionale este aceeasi
83. Utilitatea totala rezultata ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un bun este descrescatoare atunci cand:
a. Bunul respectiv este cumparat in rate
b. S-a depasit pragul de satietate
c. Bunul este cumparat, dar nu a fost consumat
d. Unitatile consumate peste un anumit nivel nu-i mai sunt necesare, provocandu-i o insatisfactie
e. Utilitatea marginala este constanta
f. Utilitatea marginala este pozitiva
g. Utilitatea marginala este negativa
84. Utilitatea marginala este:
a. Intotdeauna mai mare decat cea totala
b. Diferenta dintre utilitatea individuala si cea totala
c. Satisfactia pe care o procura consumul mai multor unitati sau a tuturor cantitatilor disponibile dintr-un bun sau din
mai multe bunuri
d. Sporul de utilitate totala obtinuta ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un bun sau din mai multe bunuri
e. Intotdeauna pozitiva
f. Intotdeauna negativa
85. Utilitatea totala este:
a. Intotdeauna mai mica decat cea individuala
b. Suma dintre utilitatea individuala si cea marginala
c. Satisfactia pe care o procura consumul mai multor unitati sau a tuturor cantitatilor disponibile dintr-un bun sau din
mai multe bunuri
d. Satisfactia procurata de o unitate, de o anumita doza dintr-un bun
e. Sporul de utilitate totala obtinut ca urmare a cresterii cantitatii consumate dintr-un anumit bun sau din mai multe
f. Intotdeauna constanta
g. Intotdeauna negativa
86. Cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva, utilitatea totala rezultata din sporirea cantitatii consumate din bunul
respectiv:
a. Creste tot mai mult
b. Creste tot mai putin
c. Creste in mod constant
d. Scade tot mai mult
e. Scade tot mai putin
f. Scade in mod constant
g. Ramane neschimbata
87. Dar in cazul in care utilitatea marginala ar fi negativa?
d
88. Utilitatea economica a unei carti consta in:
a. Cantitatea de informatie pe care o detinte
b. Canlitatea informatiei pe care o detinte
c. Aspectul grafic
d. Notorietatea autorului
e. Satisfactia pe care i-o ofera cartea respectiva fiecarui cititor
f. Valoarea hartiei si tiparului
89. In conditiile utilitatii cardinale, utilitatea totala a 2 doze dintr-un bun:
a. Se poate masura riguros
b. Este aceeasi pentru toti consumatorii bunului respectiv
c. Poate fi diferita de la o persoana la alta
d. Se poate compara cu utilitatea altor bunuri
e. Este egala cu dublul utilitatii individuale a primei unitati
90. Dar in conditiile utilitatii ordinale?

C,d

91. Munca omeneasca ca substanta a valorii sta la baza:

a. Teoriei subiective a valorii
b. Teoriei obiective a valorii
c. Teoriei valorii-utilitate
d. Negarii existentei valorii
e. Niciuna dintre acestea
92. Timpul ca munca socialmente necesar reflecta intotdeauna:
a. Consitiile medii de productie a unei marfi
b. Media timpurilor individuale de munca
c. Econditiile cele mai bune de productie
d. Suma timpilor individuali de munca
e. Conditiile cele mai proaste de productie
f. Timpul individual al celui care produce utilitatea cea mai mare
93. Utilitatea ca substanta a valorii sta la baza:
a. Teoriei subiective a valorii
b. Teoriei obictive a valorii
c. Teoriei valorii-munca
d. Negarii existentei valorii
 e. Niciuna dintre acestea
94. In teoria ordinala, utilitatea poate fi masurata in
a. Unitati monetare
b. Utili
c. Unitati fizice
d. Unitati naturale
e. Unitati de utilitate
95. Dar in conditiile abordarii cardinale?
b,e

96. Constrangerea bugetara ilustreaza

a. Veniturile limitate pe care le poate obtine bugetul de stat
b. Limitarea veniturilor pe care fiecare individ le poate castiga
c. Limita maxima a utilitatii totale pe care un individ sconteaza sa o obtina prin consumul anumitor bunuei
d. Variantele de cantitati maxime din bunurile dorite pe care un consumator si le-ar permite sa le achizitioneze
e. Pretul maxim pe care un individ este dispus sa-l ofere pentru procurarea bunurilor dorite
f. Cantitatea maxima din fiecare bun pe care un consumator si-ar permite sa o cumpere
g. Limitarea cheltuielilor pentru cumpararea bunurilor dorite la marimea veniturilor consumatorului
97. Posibilitatea de achizitionare a diferite cantitati maxime din doua bunuri sau cosuri de bunuri este reprezintata grafic
prin:
a. Curba de indiferenta a consumatorului
b. Curba de izoproductie
c. Curba de izoutilitate
d. Dreapta bugetului consumatorului
e. Isocuanta
98. Curba de indiferenta a consumatorului se mai numeste curba de:
a. Izoutilitate
b. Izoprodus
c. Izocost
d. Izocuanta
e. Izoindiferenta
99. Rata marginala de substitutie intre bunuri reprezinta:
a. Consumul maxim ce se poate realiza prin cheltuirea eficienta a intregului venit disponibil
b. Raportul dintre utilitatile marginale a doua bunuri de consum alternativ
c. Consumul minim de bunuri necesar supravietuirii
d. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara pt a mentine utilitatea totala in cazul scaderii cu o unitate a
consumului unui alt bun
e. Cantitatea suplimentara dintr-un factor de productue necesara pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui
alt factor de productie
f. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara atingerii pragului de saturatie
100. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de substitutie intre doua bunuri nu este adevarata:
a. Cantitatea suplimentara dintr-un bun care compenseaza scaderea cantitatii din celalalt bun, astfel incat utilitatea
totala sa ramana neschimbata
b. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara cresterii cu o unitate a utilitatii totale
c. Panta tangenta la curba de indiferenta
 d. Tangenta unghiului facut de dreapta bugetului cu sensul pozitiv al axei orizontale
e. Raportul intre utilitatile marginale ale celor doua bunuri
101. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care:
a. Indivizii isi satisfac toate trebuintele
b. Indivizii au acces la toate bunurile de pe piata
c. Indivizii consuma cantitatea de bunuri care-i asigura maximum de satisfactie in conditiile date de venit si pret
d. Indivizii conduma bunurile cu utilitatea individuala cea mai mare pe care le pot achizitiona in limita venitului
disponibil, indiferent de pretul acestora
e. Indivizii isi maximizeaza utilitatea marginala
f. Consuma numai bunuri de calitate ridicata
102. Comportamentul consumatorului nu este subordonat principiulului rationalitatii deoarece:
a. Nu este agent economic
b. Eficienta economica este urmarita doar in activitatea productiva
c. Primeaza gusturile si preferintele, esentialmente subiective
d. Nu toti consumatorii au cunostinte economice adecvate
e. Niciuna – comportamentul consumatorului este un comportament tipic economic, deci caracterizat prin
rationalitate
103. Conceptul de cerere poate avea in vedere:
a. Cantitatea ceruta dintr-o marfa de catre un consumator
b. Cantitatea ceruta dintr-o marfa de catre toti consumatorii
c. Cantitatea ceruta de catre un consumator din toate marfurile
d. Cantitatea ceruta de toti consumatorii din toate marfurile
e. Toate acestea
104. Cererea pentru un produs desemneaza
a. Ansamlul cantitatilor pe care cumparatorii vor si pot sa le cumpere la diferite nivele de pret
b. O functie pret-cantitate solicitata, delimitata in timp si spatiu
c. Preturile maxime pe care cumparatorii sunt dispusi sa le ofere pentru o anumita cantitate de produs
d. Diferenta intre pretul pietei si surplusul consumatorului
e. Diferenta intre pretul maxim oferit si pretul pietei
105. Cantitatea solicitata la un moment dat dintr-o marfa depinde de:
a. Intensitatea trebuintelor
b. Aprecierea utilitatii marfii
c. Marimea veniturilor disponibile
d. Anticiparile privind evolutia veniturilor
e. Nivelul general al preturilor
f. Anticiparea privind evolutia preturilor
106. Cantitatea solicitata dintr-o anumita marfa nu deoinde in mod direct de:
a. Pretul bunului
b. Preferintele consumatorului
c. Pretul bunurilor substituibile
d. Venitul consumatorilor
e. Elasticitatea ofertei
107. Deplasarea curbei de ceree pt un bun poate sa aiba la origine:
a. Cresterea ofertei pt bunul respetiv, daca pretul sau scade
b. Modificarea preferintelor consumatorilor
 c. O imbunatatire a tehnologiei de fabricatie care duce la reducerea costurilor de productie
d. Cresterea populatiei ocupate
e. Cresterea pretului bunurilor
108. O sporire a dorintelor solvabile de consum ce conduce la cresterea cererii pentru un anumit bun este evidentitata
a. Numai la nivelul cererii totale
b. Numai la nivelul cererii individuale
c. Atat la nivelul cereii totale cat si la nivelul celei individuale
d. Numai la nivelul cereii pt produsele unei anumite firme
e. Numai la nivelul cereii agregate
109. Elastiticatea cererii in functie de pret ne arata
a. Cum se modifica cerera ca urmare a modificarii ofertei
b. Cum se modifica cererea ca urmare a modificarii pretului
c. Cum se modifica pretul ca urmare a modificarii cererii
d. Cum se modifica cererea ca urmare a modificarii veniturilor
e. Cum se modifica cerrea ca urmare a modificarii preturilor altor bunuri
110. Dar elasticitatea cererii in functie de venit?
d
111. Elasticitatea incrucisata a cereii ne arata cum se modifica cererea ca urmare a:
a. Modificarii ofertei
b. Modificarii pretului marfii respective
c. Modificarilor intervenite in pretul unor bunuri substituibile
d. Modificarilor intervenite in pretul unor bunuri complementare
e. Modificarii intervenite in pretul unor bunuri libere
f. Modificarii pretului altor marfuri
112. Pe parcursul unui an, companiile aeriene americare si-au crescut intr-o masura considerabila incasarile ca urmare
a practicarii unui nr crescut de tarife reduse. Care ar fi explicatia?
a. Cererea era inelastica
b. Cererea era elastica
c. Cererea era rigida
d. Cererea era de elasticitete uniatar
e. Niciunul dintre cele de mai sus
113. Daca cererea pentru benzia este relativ inelastica, atunci
a. Cresterea pretului nu va modifica cantitatea ceruta deoarece soferii sunt dispusi sa plateasca oricat pt a putea
circula
b. Scaderea pretului benzinei va reduce suma totala cheltuita pt procurarea sa
c. Scaderea pretului benzinei va creste incasarile obtinute de firmele care comercializeaza acest produs
d. Consumul de benzina poate fi dimineat doar prin masuri administrative de rationalizare
114. Cererea pt un anumit produs este elastica in raport cu pretul altor bunuri daca valoarea in modul a coeficientului
de elasticitate incrucisata este:
a. Supraunitar
b. Egal cu unu
c. Subunitar
d. Egal cu zero
115. Daca coeficientul de elasticitate incrucisata este egal cu 0, atunci
a. Bunurile sunt complementare
 b. Bunurile sunt substituibile
c. Bunurile pot fi atat complementare cat si substituibile
d. Bunurile sunt independente
e. Bunurile sunt libere
116. O crestere a pretului bunurilor substituibile unui bun X duce la:
a. Reducrerea cererii pt bunul x, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere
b. Reducererea cererii pt bunul x pt care curba de cerere se deplaseaza spre stanga
c. Cresterea cantitatii solicitate din bunul x pt care curba cererii se deplaseaza spre dreapta
d. Cresterea cereuu oentru bunul x, reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere
e. Cererea pt bunurile substituibile este independenta, deci cantitatea solicitata din bunul x nu se va modifica
117. Dar reducerea semnificativa a preturilor bunurilor substituibile lui x?

118. Avem doua bunuri complementare x si y. Ce se va intampla cu cererea pt bunul x daca pretul bunui y scade foarte
mult ca urmare a cresterii ofertei sale:
a. Creste, prin deplasarea de-a lungul curbei de cerere
b. Scade, prin deplasarea de-a lungul curbei de cerere
c. Creste, iar curba de cerere se deplaseaza spre dreapta
d. Scade, iar curba de cerere se deplaseaza spre stanga
e. Este constanta deoarece cerrea pt bunurile complementare este independenta
119. Dar in conditiile in care pretul bunului y creste foarte mult?
d
120. Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza unitatile economice:
a. Unitate patrimoniala
b. Centre de decizie
c. Unitate tehnologica
d. Sistem economic
e. Entitate sociala
f. Rationalitate
g. Unitate juridica
121. Care duntre urmatoarele nu repezinta o forma de societate comerciala
a. Societatea in nume colectiv
b. Societatea in cornandita simpla
c. Societatea in comandita pe actiuni
d. Societatea pe actiuni
e. Societatea cu raspundere limitata
f. Societatea cooperativa
122. Care din cele de mai jos constituie unitati economice productive
a. Persoanele fizice autorizate
b. Adociatiile familiale
c. Societatile comerciale
d. Institutiile publice
e. Cooperativivele
f. Companiile publice
g. Organizatiile neguvernamentale
123. Disponibilitatile de factori de productie (cantitativ, calitativ si structural) sunt determinate de:
a. Cerere
b. Tehnologiile de fabricatie
c. Resursele primare
d. Resursele derivate
e. Productivitate
f. Rationalitate
124. Capitalul ca factor de productie reprezinta
a. Resursele primare, in principal umane
b. Resurse primare, in principal naturale
c. Resurse derivate, in principal manufacturate
d. Bunuri pentru productie
e. Bunuri pentru consum
f. Mijloace de munca
g. Obiecte ale muncii
125. Care dintre urmatoarele situatii reprezinta exemple de capital:
a. O suma de bani economisita si pastrata in numerar
b. O suma de bani economisita depusa la banca
c. Un autoturism folosit pt nevoile familiei
d. Un autoturism folosit pt deplasarea directurului firmei
e. Un autoturism folosit pentru taximetrie
f. Bijuterii achizitionate in scopul tezaurizarii
g. Bijuterii achizitionate pentru a fi facute cadou
126. Partea capitalului in functiune care participa la un singur ciclu de productie, pe parcursul caruia se consuma
integral sau este profund transformat si care se inlocuieste idata cu reluarea ciclului productiv este:
a. Capitalul fix
b. Capitalul circulant
c. Capitalul social
d. Capitalul propriu
e. Capitalul fictiv
f. Capitalul contabil
127. Care dintre cele de mai jos caracterizeaza capitalul fix:
a. Parte a capitalului tehnic
b. Se consuma treptate
c. Participa la mai multe cicluri de productie
d. Se inlocuieste la un interval mai mare de timp
e. Toate cele de mai sus
f. Niciuna din cele de mai sus
128. Care dintre cele de mai jos reprezinta trasaturi ale factorilor de productie ce permit combinarea lor:
a. Divizibilitatea
b. Adaptabilitatea
c. Perisabilitatea
d. Complementaritatea
e. Substituirea
f. Utilitatea
129. Posibilitatile de achizitionare a diferite cantati (maxime) di doi factori de productie este reprezentata grafic prin:
a. Curba de izoproductie
b. Dreapta bugetului consumatorului
c. Izocuanta
d. Dreapta bugetului firmei
e. Curba de izoutilitate
130. Cum se mai numeste dreapta bugetului firmei:
a. Izoutilitate
b. Izoproductie
c. Izocost
d. Izocuanta
e. Izoindiferenta
131. Dar curba de indiferenta a producatorului?
c
132. Curba de indiferenta a producatorului reflecta ansamblul combinatiilor intre diferite cantitati din doi prodfactori
ce asigura:
a. Acelasi nivel al productiei
b. Acelasi nivel de cost
c. Acelasi nivel de venit
d. Aceeasi pozitie concurentiala pe piata
e. Aceeasi utilitate
133. Dar dreapta bugetului unei firme?
b
134. Rata marginala de substituire intre factori reprezinta:
a. Cantitatile maxime ce se pot consuma din doua bunuri pentru realizarea unui anumit produs
b. Rarportul dintre productivitatile marginale a doi factori de productie
c. Cantitatea suplimentare dintr-un factor de productie necesara pentru a mentine nivelul productiei in cazul scaderii
cu o unitate a cantitatii disponibile dintr-un alt factor
d. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara pentru a mentite nivelul utilitatii in cazul scaderii cu o unitate a
consumului unui alt bun
e. Raportul dintre consumurile specifice din doi factori de productie
f. Cantitatea suplimentara dintr-un factor necesara atingerii randamentului extremal
135. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de substituire intre doi factori nu este adevrata
a. Cantitatea suplimentara dintr-un factor care compenseaza scaderea cantitatii din celalalt, a i productia totala sa
ramana neschimbata
b. Cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara cresterii cu o unitate a productiei totale
c. Pana tangentei la curba de izoproductie
d. Tangenta unghiului facut de dreapta bugetului firmei cu sensul pozitiv al axei orizontale
e. Raportul intre productivitatile marginale ale celor doi factori
136. Optimul producatorului desemneaza situatia in care
a. Se maximizeaza productia si consturile
b. Se maximizeaza productia in limita bugetului existent
c. Se minimizeaza costurile pentru un volum dorit al productiei
d. Se realizeaza cantitatea programata la costul cel mai redus
e. Se produc numai bunuri de calitate ridicata
 f. Se produce cantitatea cea mai mare posibila cu bugetul disponibil
137. Care din enunturi exprima productivitatea marginala a unui prodfactor:
a. Cantitatea suplimentara dintr-un prodfactor necesara cresterii productiei cu o unitate
b. Sporul de productie rezultat din cresterea cu o unitate doar a consumului din prodfactorul respectiv, ceilalti factori
fiind constanti
c. Sportul de productie rezultat din cresterea cu o unitate a consumului din toti factorii de productie folositi
d. Sportul de calitate rezultata din cresterea calitatii prodfactorilor folositi
e. Raportul dintre productivitatea medie a unui factor si volumul productiei
138. Curba productivitatii marginale intersecteaza curba prodcutivitatii medii in punctul sau de:
a. Minim
b. Maxim
c. Atat de minim cat si de max
d. Medie
e. Cele doua curbe nu se intersecteaza
139. Productivitatea marginala a unui prodfactor este mai mare decat cea medie atunci cand randamentele sunt:
a. Crescatoare
b. Constante
c. Descresc
d. Constante sau descresc
e. Oricare dintre variante
140. Daca randamentele sunt descrescatoare, atunci:
a. Productivitatea marginala este mai mare decat cea medie
b. Productivitatea marginala este mai mica decat cea medie
c. Productivitatea marginala este intotdeauna negativa
d. Productia nu este la nivelul sau maxim posibil
e. Productia creste mai mult decat consumul de factori
f. Productia creste mai putin decat consumul defactori
g. Costurile unitare cresc
h. Costurile unitare scad
141. Randamentul extremal indica:
a. Productia maxima care se poate obtine prin sporirea cantitatilor consumate dintr-un singur factor de productie
b. Productia maxima care se poate obtine prin sporirea cantitatilor consumate din toti factorii de productie
c. O sitatie in care exista un randament exclusiv crescator
d. Cel mai mare randament crescator
e. Cel mai mic randament descrescator
f. Cel mai inalt nivel al productivitatii marginale a unui factor
g. Cel mai inalt nivel al productivitatii medii a unui factor
142. Legea randamentelor descrescatoare evidentiaza ca:
a. Sporul de productie va fi intotdeuna mai mic decat cresterea cantitatilor consumate suplimentar dintr-un singur
factor de productie
b. Sporul de productie rezultat in urma cresterii continue a cantitatii consumate dintr-un singur factor de productie se
va diminua de la un moment dat
c. Sporul de productie rezultat in urma cresterii continue a cantitatii consumate dintr-un singur factor de productie se
mentine constant
 d. Sporul de productie rezultat in urma cresterii cantitatii dintr-un singur factor de productie se reduce in orice
imprejurare
e. Productia se reduce desi cantitatea consumata dintr-un anumit factor de productie a crescut
143. Legea randamentelor descrescatoare proneste de la premisa ca:
a. Tehnologiile nu se modifica
b. Exista cantitati nelimitate de prodfactori
c. Caeteris pribus
d. Toti factorii de productie se modifica concomitetnt
e. Niciuna
144. Daca productia se reduce desi consumul dintr-un prodfactor creste, atunci:
a. Productivitatea medie creste
b. Productivitatea medie este constanta
c. Productivitatea medie scade
d. Productivitatea marginala creste
e. Productivitatea marginala este constanta
f. Productivitatea marginala scade, dar este pozitiva
g. Productivitatea marginala scade si este negativa
145. O dreapta ce porneste din origine este tangenta la curba productiei totale in punctul in care
a. Productivitatea medie este maxima
b. Productivitatea medie este minima
c. Productivitatea marginala este maxima
d. Productivitatea marginala este minima
e. Productivitatea medie este egala cu cea marginala
146. Uzura reprezinta o depreciere a parametrilor tehnico-functionali si a valorii unui element de:
a. Capital fix
b. Capital circulant
c. Forta de munca
d. Natura
e. Oricare din cele de mai sus
147. Uzura fizica consta in deprecierea caracteristicilor functionale ale capitalului fix, ca urmare a:
a. Folosirii in procesul de productie
b. Actiunii factorilor de mediu
c. Progresului stiintifico-tehnic
d. Diminuarii valorii de piata
e. Inlocuirii cu capital circulant
f. Actiunii legii randamentelor descrescatoare
g. Actiunii legii utilitatii descrescatoare
148. Dar uzura morala?
cd
149. Amortizarea capitalului fix reprezinta
a. Un element de cost al productiei
b. Recuperarea treptata a cheltuielilor cu achizitionarea capitalului fix
c. O parte a capitalului curculant folosit in procesul de productie
d. Programul de restituire a unui credit
e. Expresia baneasca conventionala a uzurii
 f. Recuperarea investitiei facute intr-o firma
150. Pentru un element de capital fix, suma care reprezinta amortizarea pentru primul an de functionare in regim de
amortizare lineara:
a. Va fi mai mare decat in cazul amortizarii accelerate
b. Va fi mai mica decat in cazul amortizarii accelerate
c. Vi fi egala cu cea corespunzatoare amortizarii accelerate
d. Va fi mai mare decat in cazul accentuarii progresive
e. Va fi mai mica decat in cazul accentuarii progresive
f. Va fi egala cu cea corespunzatoarea accentuarii progresive
151. Costul economic al productiei reprezinta:
a. Costurile fixe + costurile variabile
b. Costurile medii fixe + costurile medii variabile
c. Suma costurilor marginale
d. Cheltuieli de fabricatie + cheltuieli de desfacere
e. Costuri explicite + costuri implicite
f. Costuri explicite – costuri implicite
152. Consumul de factori de productie cu titlu gratuit se include:
a. Numai in costurile fixe
b. Numai in costurile variabile
c. Numai in costuri explicite
d. Numai in costuri implicite
e. Numai in costuri marginale
153. Costul total pe termen scurt cuprinde:
a. Numai costuri fixe
b. Numai costuri variabile
c. Numai costuri implicite
d. Atat costuri fixe cat si cele variabile
e. Doar amortizarea si costurile variabile
f. Cheltuielile materiale si salariale
154. Costurile fixe sunt acele elemente de cheltuieli care pe termen scurt nu se modifica ca urmare a modificarii:
a. Volumul productiei realizate
b. Pretului bunurilor realizate
c. Amortizarii capitalului fix
d. Nivelul salariilor
e. Cresterii populatiei
155. Costurile fixe se modifica pe perioada scurta mai mult decat productia cand:
a. Au loc investitii de natura a creste capacitatile de productie
b. Creste productivitatea muncii mai mult decat cresc salariile
c. Costurile variabile se reduc
d. Costurile medii fixe cresc
e. Niciuna dintre aceste situatii
156. Care dintre elementele urmatoare nu reprezinta componente ale costurilor fixe:
a. Amortizarea capitalului fix
b. Salariile personalului de conducere si administratie
c. Salariile personalului de paza si intretinere
 d. Chirii pentru cladiri si utilaje
e. Materii prime si materiale
157. Costurile variabile sunt acele elemente de cheltuieli care pe termen scurt de modifica ca urmare a modificarii:
a. Volumului productiei realizate
b. Pretului bunurilor realizate
c. Amortizarii capitalului fix
d. Nivelul salariilor
158. Costul marginal exprima:
a. Cheltuielile fixe pe unitate de produs
b. Cheltuielile variabile pe unitate de produs
c. Cheltuielile fixe suplimentare necesare cresterii productiei
d. Cheltuielile variabile suplimentare necesare cresterii productiei
e. Cheltuielile totale suplimentare necesare cresterii productiei
159. In cheltuielile materiale se includ:
a. Numai amortizarea capitalului fix
b. Numai cheltuielile cu materiile prime, combustibil si energia
c. Consumul de capital circulant si amortizarea
d. Numai cheltuielile cu salariile nete
e. Salariile brute si obligatiile legate de acestea
f. Impozitele si taxele legate de capital
g. Impozitele si taxele legate de rezultatele activitatii economice
160. Dar in cheltuielile de personal?
e
161. Curba costurilor marginale se intersecteaza (succesiv)cu curbele costurilor medii variabile si, respectiv, totale in
punctul de minim:
a. Numai al costului marginal
b. Numai al costului mediu variabil
c. Numai al costului mediu total
d. Atat al costului mediu total cat si al costului mediu variabil
e. Atat al costului mediu total cat si al costului marginal
f. Atat al ccostului marginal cat si al costului mediu variabil
162. Care din elementele urmatoare influenteaza costul mediu total:
a. Amortizarea capitalului fix
b. Costul materii prime
c. Cheltuielile salariale
d. Dobanzile
e. Volumul productiei
163. Daca raportul dintre modificarea costului variabil si variatia productiei este strict proportional, atunci costul
mediu variabil va fi:
a. Intotdeauna crescator
b. Constant
c. Intotdeauna descrescator
d. Atat descrescator cat si crescator
e. Nu se poate preciza doar pe baza acestor date
164. Costurile variabile se modifica in functie de variatia productiei exclusiv:
 a. In acelasi sens si in acelasi ritm
b. In sens contrar, dar in proportii diferite
c. In sens contrat, dar in acelasi ritm
d. In acelasi sens, dar in proportii diferite
e. Nu se modifica
165. Costurile variabile cresc odata cu:
a. Cresterea consumului de materii prime
b. Cresterea volumului de capital fix consumat
c. Cresterea salariilor personalului administrativ si de conducere
d. Contracatarea de noi credite
e. Cresterea consumului de combustinil si energie in scop tehnologic
166. Costul marginal va fi constant atunci cand costul variabil in raport cu productia:
a. Creste in acelasi ritm
b. Scade in aceeasi proportie
c. Creste mai incet decat productia
d. Creste mai repede decat productia
e. Nu se modifica deloc
167. Dar costul mediu variabil?
a,b
168. Costul mediu total se reduce atunci cand:
a. Cresc consumurile specifice
b. Se reduc consumurile specifice
c. Se reduce pretului de achizitie al factorilor de productie
d. Sporesc salariile personalului direct productiv mai putindecat a crescut productia
e. Se reduc salariile personalului de conducere mai putin decat s-ar diminua productia
169. Care dintre cele de mai sus influenteaza costul mediu fix?
f
170. Daca costul marginal devine mai mare decat costul mediu total:
a. Numai costul marginal este crescator
b. Numai costul mediu total este crescator
c. Ambele costuri sunt crescatoare
d. Ambele sunt descrescatoare
e. Costul mediu variabil este crescator
f. Costul mediu variabil este descrescator
171. Dar in situatia cand costul mediu total este mai mare decat cel marginal?
pas, fara raspuns
172. Care dintre urmatoarele categorii de costuri se reduc in conditiile unor randamente crescatoare ale
prodfactorilor:
a. Costul total
b. Costul fix
c. Costul variabil
d. Caostul mediu total
e. Costul mediu fix
f. Caostul mediu variabil
g. Costul marginal
173. Dar in conditiile unor randamente descrescatoare?
d
174. Care dintre cele de mai jos constituie forme de venit in economie?
a. Salariul
b. Renta
c. Pretul
d. Capitalul
e. Economiile
f. Dobanzile
g. Profitul
175. Profitul poate fi privit ca:
a. O forma de venit
b. Dovada recunoasterii unitatii sociale a unei activitati
c. Motivatia principala a activitatii firmelor
d. Expresia rationalitatii economice
e. Un rezultat si expresie a concurentei pe piata
f. Masura eficientei economice
176. Masa profitului se determina:
a. Prin insumarea costurilor marfurilor si cantitatea vanduta
b. Ca un produs intre pretul marfurilor si cantitatea vanduta
c. Ca diferenta intre veniturile totale rezultate in urma activitatii desfasurate si cheltuielile totale aferente
d. Ca produs intre cantitatile de marfuri vandute si diferenta intre pretul acestora si costul lor unitar
e. Ca produs intre cantitatile de marfuri vandute si diferenta intre pretul acestora si costul lor marginal
f. Prin aditionarea profiturilor marginale
177. Rata profitului se poate exprima prin:
a. Volumul profitului obtinut
b. Profitul brut – impozitul pe profit
c. Raportul procentual dintre costurile totale si masa profitului
d. Raportul procentual dintre masa profitului si costurile medii totale
e. Raportul procentual dintre masa profitului si costurile totale
f. Reaportul procentual dintre masa profitului si costurile materiale
g. Raportul procentual dintre masa profitului si costurile salariale
h. Raportul procentual dintre capitalul total investit (folosit) si masa profitului
i. Raportul procentual dintre masa profitului si capitalul total investit
j. Raportul procentual dintre veniturile totale realizat (CA) si masa profitului
k. Raportul procentual dintre masa profitului si veniturile totale realizate (CA)
178. Rata profitului arata:
a. Profitul obtinut la 100 um cheltuieli productive
b. Profitul obtinut la 100 um capital folosit
c. Profitul obtinut la 100 um CA
d. Profitul obtinut la 100 um venit realizat
e. Profitul mediu obtinut pe unitate de produs
179. Dar gradul de rentabilitate?
a
180. Rata profitului reprezinta:
 a. Expresia gradului de rentabilitate
b. Un element de stabilire a volumului productiei
c. O masa a eficientei activitatii economice
d. Un criteriu de orientare a structurii productiei
181. Atunci cand sporeste viteza de rotatie a capitalului, masa profitului:
a. Creste
b. Scade
c. Ramane neschimbata
d. Toate cele de mai sus
e. Nu se poate preciza
182. Dar rata profitului functie de capital?
a
183. Atunci cand masa profitului creste, gradul de rentabilitate la nivelul unui agent economic poate sa:
a. Creasca
b. Scade
c. Ramane constanta
d. Toate
e. Nu se poate preciza
184. Dar daca aceasta crestere este mai mica decat reducerea costurilor totale de productie?
a
185. Profitul suplimentar este insusit:
a. De toate firmele
b. Numai de firmele care produs bunuri de consum
c. Numai de firmele din industria grea
d. Numai de firmele care produc in conditii mai bune decat cele de la nivelul de ramura
e. Numai de firmele care produc in conditii mai proaste decat cele de la nivel de ramura
f. Numai firmele care detin o pozitie de monopol
186. Profitul nelegitim reprezinta venitul obtinut:
a. De toti proprietarii factorului de productie capital
b. De orice intreprinzator ca recompensa pentru activitatea desfasurata si riscurile asumate
c. De catre actionarii pasivi ai societatilor comerciale (cei care nu se implica in organizarea si desfasurarea activitatii)
d. De firmele ce detin si valorifica o pozitie de monopol
e. Prin evaziune fiscala
f. Ca urmare a concurentei neloiale
g. Prin aruncarea unor cheltuieli de productie pe seama societatii
187. Profitul total otinut de un monopol:
a. Este egal cu CA
b. Este un venit garantat
c. Reprezinta profitul normal
d. Poate fi numai profit legitim
e. Este mai mare decat profitul suplimentar
188. Dobanda platita de intreprinzatorul care lucreaza cu capital imprumutat trebuie sa fie in mod normal:
a. Egala cu profitul realizat
b. Mai mare decat profitul realizat
c. Mai mica decat profitul realizat
 d. Aceasta legatura nu este relevanta
189. Realizarea de profit este esentiala:
a. Numai pentru intreprinzatori
b. Numai pentru conducerea firmei
c. Numai pentru angajatii firmei
d. Numai pentru societate
e. Atat pentru intreprinzatori/proprietari cat si pentru conducere
f. Atat pentru intreprinzatori cat si pentru angajati
g. Atat pentru intreprinzatori cat si pentru societate
190. Principalele functii indeplinite de profit in cadrul economiei de piata sunt:
a. Stimularea sumarii riscului de catre intreprinzatori
b. Stimularea cresterii eficientei folosirii prodfactorilor
c. Orientarea generala a activitatii economice in conditii de piata libera
d. Asigurarea resurselor pentru dezvoltare
e. Stimularea progresului tehnico-economic
f. Innoirea si modernizarea produselor
g. Asigurarea de resurse pentru activitati non-profit
191. Conceptul de oferta poate avea in vedere:
a. Cantitatea dintr-o marfa oferita de un producator
b. Cantitatea dintr-o marfa oferita de catre toti producatorii
c. Cantitatea oferita de catre un producator din toate marfurile pe care le fabrica
d. Cantitatea din toate marfurile oferite de catre toti producatorii
e. Toate acestea
192. Care intre cele de mai sus semnifica oferta pe piata unui produs?
b
193. Oferta pentru un produs desemneaza:
a. Ansamblul cantitatilor pe care vanzatorii vor si pot sa le instraineze la diferite nivele de pret
b. O functie pret – cantitatea oferita spre vanzare, delimitata in timp si spatiu
c. Preturile minime pe care vanzatorii sunt dispusi sa le accepte pentru o anumita cantitate de produs
d. Diferenta intre pretul maxim oferit si pretul pietei
e. Diferenta intre pretul pietei si surplusul consumatorului
194. Cantitatea oferit la un moment dat dintr-o marfa depinde de:
a. Costurile de productie
b. Pretul prodfactorilor
c. Profiturile din alte ramuri
d. Natura produsului
e. Factorul timp
f. Anticiparile privind evolutia preturilor
g. Situatia economico-financiara a firmei
195. Cantitatea oferita dintr-o anumita marfa nu depinde de:
a. Pretul marfii
b. Tehnologiile de fabricatie
c. Castigul adus de alte bunuri
d. Gradul de perisabilitate a marfii
e. Cheltuielile de stocare
196. Deplasarea curbei de oferta pentru un bun poate sa aiba la origine:
a. Cresterea ofertei pentru bunul respectiv, daca pretul sau scade
b. Modificarea preferintelor consumatorilor
c. Imbunatatirea tehnologiei de fabricatie si reducerea costurilor
d. Scumpirea unor prodfactori ce conduce la cresterea costurilor
e. Cresterea populatiei ocupate
197. O diminuare a productiei unei firme conduce la scaderea ofertei pentru marfa respectiva si este evidentiata:
a. Numai la nivelul ofertei individuale a firmei
b. Numai la nivelul ofertei totale a ramurii
c. Atat la nivelul ofertei individuale cat si a celei totale
d. Numai la nivelul ofertei agregate
e. Numai la nivelul ofertei adresate clientilor fideli
198. Elasticitatea ofertei in functie de pret ne arata:
a. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii cererii
b. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii pretului
c. Cum se modifica pretul ca urmare a modificarii cantitatii
d. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii costurilor
e. Cum se modifica oferta ca urmare a modificarii preturilor prodfactorilor
199. Elasticitatea ofertei in functie de pretul factorilor de productie arata cum se modifica:
a. Oferta ca urmare a modificarii tehnologie de fabricatie
b. Pretul prodfactorilor ca urmare a modificarii ofertei
c. Oferta ca urmare a modificarii preturilor prodfactorilor
d. Costurile de productie ca urmare a modificarii ofertei
e. Oferta ca urmare a modificarii costuilor fixe
f. Oferta ca urmare a modificarii costuilor variabile
g. Oferta ca urmare a modificarii costuilor marginale
h. Oferta ca urmare a modificarii costuilor totale
i. Oferta ca urmare a modificarii profiturilor firmei
j. Profiturile firmei ca urmare a modificarii ofertei
k. Oferta pentru o marfa ca urmare a modificarii profiturilor in alte ramuri
l. Profiturile inregistarte in alte ramuri ca urmare a modificarii ofertei pentru un bun
200. Ce arata elasticitatea ofertei in functie de costuri?
h
201. Dar elasticitatea ofertei in functie de profituri?
i,k
202. O crestere a pretului factorilor de productie duce la:
a. Reducerea ofertei reflectata grafic prin deplasarea de-a lungul aceleasi curbe de oferta
b. Reducerea cantitatii oferite pentru care curba de oferta se deplaseaza spre stanga
c. Cresterea ofertei pentru care curba se deplaseaza spre dreapta
d. Cresterea ofertei reflectata grafic prin deplasarea se-a lungul aceleasi curbe de oferta
e. Oferta este independenta pe pretul prodfactorilor, deci cantitatea oferita nu se modifica
203. Dar o reducere semnificativa a pretului prodfactorilor?
c
204. Oferta este mai elastica:
a. Pe perioada ultrascurta
 b. Pe perioada scurta
c. Pe perioada lunga
d. Niciunul dintre aceste cazuri
205. Care sunt acceptiunile in care se intalneste concurenta in teoria economica:
a. Strategii comerciale ale firmelor
b. Infrangerea rivalilor
c. Structura de piata
d. Mecanism economic
e. Panaceu universal
206. Atomicitatea reprezinta acea trasatura a concurentei perfecte conform careia pe piata isi desfasoara activitatea
un numar:
a. Mare de vanzatori, fiecare de dimensiuni mici si puteri relativ egale
b. Mare de cumparatori, fiecare de dimensiuni mici si puteri relativ egale
c. Mare de vanzatori si cumparatori, fiecare de dimensiuni mici si puteri relativ egale
d. Restrans de vanzatori, indiferent de dimensiunea si puterea lor economica
207. Care din trasaturile urmatoare nu caracterizeaza piata cu concurenta perfecta:
a. Atomicitatea ansambulului economic
b. Produs diferentiat
c. Mobilitatea factorilor de productie
d. Transparenta deplina
e. Fluiditatea
208. In conditii concurentiale, pentru o reudecere unilaterala de pret sa fie complet anihilata si pretul celorlalti
ofertanti trebuie:
a. Sa se reduca in aceeasi masura
b. Sa se reduca mai mult
c. Sa se reduca cel putin in aceeasi masura
d. Sa creasca
e. Nu prezinta importanta
209. Pretul relativ reprezinta:
a. Cantitea de moneda pe care cumparatorul o ofera producatorului
b. Un pret mai mic decat pretul etalon
c. Pretul unui bun exprimat in functie de cel al unui alt bun
d. Pretul format in conditii de concurenta imperfecta
e. Pretul de evidenta al productiei finite nevandute
210. Identificati care din urmatoarele constituie functii ale preturilor:
a. Calcul si evidenta
b. Distribuirea si redistribuirea veniturilor si averii
c. Recunoasterea valorii marfii si a importantei activitatii economice
d. Informarea si orientare a activitatii
211. Echilibrul instantaneu apare cand:
a. Perioada de timp in care se formeaza pretul cel mai mica de l luna
b. Cererea se modifica sub influenta preferintelor sezoniere
c. Oferta este rigida (pentru ca producatorii nu au nicio posibilitate de a modifica), iar cererea se poate modifica
d. Oferta reactioneaza imediat la modificarile cereii
212. O piata este in echilibru stabil cand:
 a. Concurenta dintre agentii economici este loiala
b. Exista cu concurenta perfecta
c. Nu exista factori perturatori sau actiunea acestora este neglijabila
d. Sub incidenta unor factori pertubatori piata revine automat la echilibru
213. Modelul „panzei de paianjen” descrie formarea echilibrului in conditii de concurenta perfecta pe perioada:
a. De piata
b. Ultrascurta
c. Scurta
d. Lunga
e. Toate
214. Daca pe o piata pretul este superior celui de echilibru atunci exista:
a. Exces de cerere
b. Exces de oferta
c. Peurie de produse
d. Supraproductie relativa
e. „piata neagra”
215. In cazul echilibrului pe termen lung pe o piata cu concurenta perfecta, care din urmatoarele nu sunt egale:
a. Costul total mediu pe termen lung
b. Costul variabil mediu pe termen lung
c. Costul marginal pe termen scurt
d. Costul mediu pe termen lung
e. Venitul mediu
216. Daca intr-o ramura perfect concurentiala profitul economic inregistrat de firma reprezentativa este zero:
a. Bunul nu va fi produs pe termen scurt
b. Bunul nu va fi produs pe termen lung
c. Firmele vor fi eliminate din ramura
d. Veniturile nu acopera costurile implicite
e. Veniturile nu acopera costurile explicite
217. Pierderea maxima pe care o poate inregistra o firma in cazul echilibrului pe termen lung este egala cu:
a. Zero
b. Costurile totale
c. Costurile variabile
d. Costurile fixe
e. Costul variabil mediu
218. Dar in cazul echilibrului pe termen scurt?
d
219. Care din enunturi nu este intotdeauna adevarat in cazul echilibrului pe termen lung in conditii de progres
tehnologic:
a. Productia ramurii va creste
b. Pretul va scadea
c. Profiturile vor fi mai mari
d. Toate firmele din ramura vor folosi, mai devreme sau mai tarziu, noua tehnologie
e. Costyl total mediu se va reduce
220. Daca cerea pentru produsele unei firme este perfect elastica:
a. Firma nu este un reeptor de pret
 b. Firma trebuie sa scada pretul pentru a creste vanzarile
c. Curba venitului sau marginal este egala cu pretuk
d. Firma nu va obtine profit pentru nici un nivel al productiei
221. In care din situatiile urmatoare o firma care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta are profit:
a. Venit marginal > cost variabil mediu
b. Venit marginal > cost total mediu
c. Cost total mediu > cost marginal
d. Cost total mediu > cost mediu
e. Venit mediu > cost variabil mediu
222. Pentru o firma care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta, profitul maxim corespunde acelui nivel de
productie la care:
a. Costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare decat minimum costului variabil mediu
b. Costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare decat minimum costului fix mediu
c. Costul marginal este egal cu costul total mediu
d. Costul variabil mediu este minim
e. Pretul este egal cu costul total mediu
f. Pretul este egal cu venitul marginal
g. Venitul marginal este egal cu costul total mediu
h. Venitul marginal este egal cu costul marginal
i. Costul total mediu este minim
j. Veniturile totale sunt maxime
223. In conditiile unei piete de monopol, firmele care actioneaza sunt:
a. Receptoare de pret
b. Cele care cauta convenabil tuturor
c. Cele care impun pretul pe piata
d. Pretul este, in asemenea cazuri, administrat intotdeauna de catre stat
224. Care dintre caracteristici nu definesc monopolul economic pur
a. Unicitatea ofertei
b. Controlul absolut al resurselor
c. Protecctiva integrala a informatiilor
d. Existenta unor bariere puternice la intrarea pe piata
e. Nu exista substitute apropiate
225. Dar in cazul monopolului imperfect?
e
226. Care dintre urmatoarele activitati se constitue in monopoluri naturale:
a. Transportul pe calea ferata
b. Transportul aerian
c. Transportul rutier
d. Maritim
e. Fluvial
227. Care din urmatoarelee produse pot constutui monopoluri naturale:
a. Vinul de murfatlan din acest an
b. Vinul de murfatlar
c. Strugurii
d. Stafidele
 e. Vinul de masa
228. Sistemul monopolurilor fiscale este o forma a:
a. Monopolului asupra marcii comerciale
b. Monopolul natural
c. Monopolului administrativ
d. Monopolului tehnologic
e. Privat institutional
229. Monopolurile se pot dezvolta datorita:
a. Detinerii unor brevete de inventii
b. Avantajului absolut privind costurile
c. Controlul anumitor resurse
d. Controlul asupra desfacerilor
e. Reglementarii lagislative
f. Inteegerilor dintre firme
230. In cadrul concurentei in conditii de monopson nu se realizeaza niciodata
a. Atomicitatea ansamblului economic
b. Omogenitatea produselor
c. Mobilitatea factorilor de productie
d. Transparenta
e. Fluiditatea
231. In donditii de monopol, firma monopoliista poate impune:
a. Numai pretul
b. Numai cantitatea vanduta
c. Atat pretul cat si volumul tranzactiilor
d. Fie pretul, fie volumul tranzactiilor
232. Orice actiune facuta in vederea crearii unui monopol:
a. Este ilegala in sine
b. Este ilegala doar daca este desfasurata de catre stat
c. Urmareste obtinerea unei rente
d. Urmareste obtinerea de profit suplimentar
e. Nu presupune costuri suplimentare
233. In comparatie cu cazul concurentei perfecte, in general monopolul:
a. Produce mai mult
b. Produce mai putin
c. Practica acelasi pret
d. Practica un pret mai mic
e. Practica un pret mai mare
234. Daca cererea pietei este inelastica, pe masura cresterii productiei veniturile totale ale monopolului:
a. Cresc
b. Scad
c. Raman constante
d. Nu se pot preciza
235. Dar in conditiile unei cereri elastice?
d
236. Cum vor evalua veniturile marginale?
d
237. Atunci cand exista discriminare prin pret:
a. Cumparatorii nu pot revinde produsul
b. Firma poate diferentia cumparatorii
c. Firma fixeaza pretul
d. Firma beneficiaza de integral sau partial de surplusul consumatorilor
238. Productia a unui monopol discriminatoriu prin pret va fi:
a. Mai mica decat in cazul concurentei monopolistice
b. Mai mare decat in cazul concurentei monopolistice, dar mai mic decat in cazul concurentei perfecte
c. La fel ca si in cazul concurentei perfecte
d. Mai mare decat in cazul unei concurente perfecte
e. Mai mare decat in cazul monopolului standard
f. Mai mica decat in cazul monopolului standard
239. Forma fundamentala a discriminarii monopoliste este:
a. Discriminarea personala
b. Discriminarea materiala
c. Discriminarea geografica
d. Niciuna
240. Discriminarea monopolista sub forma celei materiale se refera la:
a. Fixarea de preturi diferite in functie de venittul cumparatorilor
b. Preturi diferite in functie de modul de folosire al produsului
c. Preturi diferite functie de apartenenta nationala a cumparatorului
d. Preturi diferite functie de locul livrarii
241. Dar disciminarea de ordin personal?
a
242. Pentru un monopol, profitul maxim corespunde acelui nivel de productie la care:
a. Costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare decat minimum costului variabil mediu
b. Costul marginal este egal cu costul total mediu
c. Costul variabil mediu este minim
d. Oretul este egal cu venitul marginal
e. Venitul marginal este egal cu costul total mediu
f. Venitul marginal este egal cu costul marginal
g. Costul total mediu este minim
h. Venitul marginal este nul
243. Dar daca se urmareste maximizarea productiei rentabile?
e
244. Dar in cazul maximizarii C?
d
245. Ce trebuie sa faca un monopol pentru a-si maximiza profitul in raport cu sitatia prezenta in care costul marginal
depaseste venitul marginal
a. Sa creasca pretul si sa scada productia
b. Sa scada pretul si sa creasca productia
c. Sa scada si pretul si productia
d. Sa creasca si pretul si productia
 e. Isi maximizeaza si acum profitul
246. O firma in pozitie de monopol va spori productia si oferta cand:
a. Costul marginal este mai mic decat venitul marginal
b. Costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. Costul marginal este egal cu venitul marginal
d. Costul marginal este mai mic decat costul mediu total
e. Costul marginal este mai mare decat costul mediu total
247. Un monopol va da faliment daca:
a. Va inregistra pierderi
b. Venitul marginal este mai mic decat cistul variabil mediu
c. Venitul marginal este mai mix decat pretul
d. Pretul practicat este mai mic decat costul variabil mediu
e. Venitul marginal este mai mic decat venitul mediu
248. Care din trasaturile de mai jos nu sunt caracteristice pietei cu concurenta monopolista:
a. Atomicitatea ansambulului economic
b. Produs diferentiat
c. Mobilitatea factorilor de productie
d. Transparenta deplina
e. Fluiditatea
249. Inlocuirea concurentei prin pret cu concurenta prin produse este trasatura fundamentala a:
a. Concurentei perfecte
b. Concurentei monopolistice
c. Monopolurilor
d. Oligopolurilor omogene
e. Monopsonurilor diferentiate
250. In comparatie cu concurenta perfecta, in cazul celei monopolistice:
a. Preturile sunt mai mari
b. Cantitatea de produse este mai mare
c. Preturile sunt mai mici
d. Calitatea de produse este mai scazuta
e. Calitatea produselor este mai ridicata
251. In conditiile unei piete oligopoliste, firmele care actioneaza sunt:
a. Receptoare de pret
b. Cele care cauta pretul convenabil tutror
c. Cele care impun pretul pe piata
d. Pretul este, in asemenea cazuri, administrat intotdeauna de stat
252. Relatiile de interdependentadintre firme in conditii de oligopol sunt mai puternice in cazul:
a. Oligopolului pur
b. Oligopolul diferentiat
c. Oligopolul partial
d. Oligopolul fata coordonare
253. Oligopolul complet asigura intotdeuna maximizarea profiturilor:
a. Fiecarei firme participante
b. Insumate ale grupului
c. Celei mai mari firme din grup
 d. Tutror firmelor cu exceptia firmei tampon
e. Niciunei firme
254. Daca ritmul de expansiune a unei firme este superior ritmului de crestere a ramurii, atunci gradul de
concentrare:
a. Nu exista legatura
b. Creste
c. Scade
d. Ramane nemodificat
e. Nu se poate preciza
255. Daca nr de firme de pe o piata se dubleaza concomitent cu cresterea de trei ori a ponderii celor mai mari firme,
atunci concurenta:
a. Creste
b. Scade
c. Ramane nemodificata
d. Se dubleaza
e. Se reduce la jumatate
256. Dar daca ponderea primelor firme de pe piata numai se dubleaza?
b
257. Daca gradul de concurenta pe o anumita piata se reduce, atunci gradul de monopolizare:
a. Nu exista legatura
b. Creste
c. Scade
d. Este constant
e. Nu se poate preciza
258. Sbordarule structurale ale politicii concurentei trebuie sa tina cont cel putin de urmatoarele aspecte:
a. Dimensiunea pietei interne
b. Monopolul natural
c. Monopolul de stat
d. Oligopolul natural
e. Oligopolul de stat
f. Industriile noi
g. Relatiile politice
259. Un grad inalt de concentrare a unei ramuri este de dorit deoarece:
a. Intensifica concurenta in ramurile respective
b. Determina o eficienta sporita
c. Asigura cresterea calitatii
d. Conduce la ccresterea productiei
e. Nu este de dorit, pentru ca restrange concurenta
f. Nu se poate aprecia doar pe baza informatiilor de mai sus
260. Ce trebuie sa faca un oligopol pentru a-si maximiza profitul in raport cu situatia prezentata in care costul marginal
depaseste venitul marginal?
a. Sa creasca pretul si sa scada productia
b. Sa scada pretul si sa creasca productia
c. Sa scada si pretul si productia
d. Sa creasca si pretul si productia
 e. Isi maximizeaza si acum profitul
261. Daca pe o piata cu concurenta monopolista o firma si-a incetat activitatea, atunci la nivelul de productie la care
constul marginal intersecteaza venitul marginal:
a. Venitul marginal este mai mic decat costul variabil mediu
b. Costul marginal este mai mic decat costul variabil mediu
c. Pretul este mai mic decat costul variabil mediu
d. Veniturile totale sunt mai mici decat costul total
e. Toate cele de mai sus sunt corecte
262. Un cartel va spori productia si oferta cand:
a. Costul marginal este mai mic decat venitul marginal
b. Costul marginal este mai mare decat venitul marginal
c. Costul marginal este egal cu venitul marginal
d. Costul marginal este mai mic decat costul mediu total
e. Costul marginal este mai mare decat costul mediu total
263. Dar o firma dominanta (lider)?
a

VAR 1

1. D
2. A
3. B
4. B
5. A
6. C
7. A
8. A
9. E
10. C
11. A
12. B
13. E
14. C
15. B
16. B
Microeconomie

1. Analiza activitatilor economicela nivel individual (gospodarii si/ sau firme) ne situeaza in
domeniul: micoreconomic
2. Care dintre urmatoarele nu trebuie considerata o problema macroeconomica: Cauzele scaderii
pretului la iaurt
3. Denumirea de econimie politica se intalneste pentru prima data intr-o lucrare apartinand lui:
Antonie de Montchretien
4. Nasterea economiei ca stiinta este legata de aparitia lucrarii: avutia natiunilor
5. Prima lucrare de economie din perioada stiintifica apartine lui: Adam Smith
6. O lege economica reprezinta legatura intre fenomene si procese economice sau imanenta
acestora caracterizata prin: esentialitate, necesitate, generalitate, stabilitate, durabilitate,
tendentialitate
7. Care dintre cele de mai jos nu constitue o diferenta intre o lege a naturii si o lege economica:
Generalitatea, obiectivitatea
8. Omul este mai intai: Consumator
9. Stadiul zoologic de asigurare a subzistentei este deposit la nivel anthropologic prin:
confectionarea de unelte, creativitate, caracterul constient
10. Procesul complex prin care omenii folosind rational resursele disponibile pentru a crea bunuri
economice este desemnat de termenul de: activitate economica
11. Activitatea econimica este o activitate de origine: biologica
12. Ceea ce ii determina pe oameni sa munceasca, sa desfasoare o anumita forma de activitate
economica este: actiunea obiectiva a trebuintelor
13. Declansarea activitatii economice are la baza o serie de mobiluri interne ale conduitei, mobiluri
care pot fi: innascute, dobandite, constientizate, neconstientizate, abstracte, de natura
fiziologica
14. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la motivatia activitatii economice sunt adevarate: cee
ace declanseaza, orienteaza si intretine activitatea; principalul factor stimulator intern al
compartimentului economic; care are finalitate economico-sociala; totalitatea mobilurilor
interne ale conduitei; izvoraste din trebuinte ( in sens larg)
15. Cum se explica faptul ca activitatea economica are un caracter functional: urmareste atingerea
unor scopuri constient propuse; este indreptata spre satisfacerea unor trebuinte economice
16. Care din urmatoarele constitue trasaturi ale trebuintelor: Caracterul- obiectiv, subiectiv,
facultative, social, nelimitat, istoriceste determinat
17. Trebuintele se caracterizeaza in dorinta de a avea: toate cele de mai sus
18. Trebuintele sunt influentate de: Factori – (Istorici, naturali, sociali), gradul de dezvoltare a
societatii si individului, traditii
19. Care dintre casificarile trebuintelor de mai jos sunt corecte: naturale, sociale si spirituale;
individuale, de grup si societale; ale populatiei si ale productiei
20. Cresterea si diversificare trebuintelor: este conditionata atat obiectiv cat si subiectiv
21. Cresterea si diversificarea trebuintelor ar trebui sa conduca la: utilizarea regionala a resurselor
22. Care sunt resursele economice: elementele de care dispune societatesi care pot fi folisite in
activitatea economica
23. Cum se clasifica resursele economice: primare si derivate; materiale si umane
24. Care din clasificarile resurselor naturale de mai jos sunt corecte: nefolosibile si partial
recuperabile, regenerabile si neregenerabile
25. Cum se pot clasifica resursele din punctul de vedere al posibilitatilor de refacere: regenerabile si
neregenerabile
26. Cum se pot clasifica resursele din punctul de vedere al posibilitatilor de recuperare si refolosire:
nefolosibile si partial recuperabile, nefolosibile si partial refolosibile
27. In tarile arabe exportatoare de petrol titeiul este: resursa limitata, resursa naturala, resursa
neregenerabila, resursa nerecuperabila si nerefolosibila
28. In raport cu evolutia trebuintelor, resursele se modifica (sporesc): mai incet
29. Legea raritatii resurselor se refera la faptul ca: resursele sunt insuficiente in raport cu
trebuintele, doar o parte din indivizi isi pot satisface trebuintele
30. Care dintre ele nu sunt cauze alre raritatii resurselor: trebuintele
31. Principalele consecinte ale raritatii resurselor se refera la: nimeni nu isi poate satisface toate
trebuintele, una si aceasi nevoie este satisfacuta in grade diferite, cerinta obiectiva a folosirii
eficienta (rationala) a resurselor, necesitatea alegerii alternativei de folosinta a unei resurse
32. Raritatea este caracteristica exclusiva pentru: bunuri economice
33. Problema insuficientei resurselor exista: in orice economie pentru toti indivizii
34. Insuficienta (limitarea) resurselor poate fi eliminata prin: nici una din cele de mai sus
35. Rationalitatea activitatii economice isi gaseste expresia in: maximizarea efectelor utile cu un
volum dat de resurse, minimizarea resurselor cosumate pentru alinierea unui rezultat droit
36. A avea eficienta in activitatea economica inseamna: a satisface mai multe dorinte cu acelasi
volum de resurse sau cu un volum mai redus de resurse, minimizarea cheltuielilor
37. Ce anume confera activitatii economice eficienta: rationalitatea
38. Raritatea, caracterul limitat al resurselor conduce intotdeauna la: panta negativa a FPP (
Frontiera Posibilitatilor de Productie)
39. Deplasarea spre dreapta a FPP poate avea drept explicatie: imbunatatirea tehnologiei de
fabricatie, relaxarea raritatii, reducerea consumurilor specific
40. Daca exista posibilitatea de crestere a productiei unui bun fara a diminua productia unui alt bun
inseamna ca anterior: nu se atinsese FPP
41. Decizia (alegerea) privind folosirea resurselor rare si cu intrebuintari alternative implica niste
costuri. In aceste conditii costurile renuntatii la alte bunuri ilusteaza conceptul de: cost de
oportunitate
42. Costul de oportunitate nu include: toate alternativele sacrificate
43. Daca o unitate alternativa de orice bun poate fi produsa cu un cost de oportunitate constant ,
atunci FPP este: liniara
44. Care din urmatoarele nu reprezinta componente ale costului de oportunitate in cazul urmarii
unei facultati la invatamantul de zi intr-o alta localitate decat cea de domiciliu: masa
45. Care dintre urmatoarele firmatii se adeveresc in cazul unei economii natural: oamenii nu fac
apel la scimb pentru a obtine produsele necesare satisfacerii nevoilor lor, produsele obtinute
sunt destinate autoconsumului.
46. Care din trasaturile de mai jos nu caracterizeaza economia naturala: diviziunea sociala a muncii
47. Economia de schimb este acea forma de organizare sociala a activitatii economice in care: are
loc specializarea pe scara larga a unor producatori autonomi, bunurile economice necesare
 satisfacerii trebuintelor se procura prin intermediul schimbului de piata, se genereaza relatiile
marfo – banesti
48. Specializarea si diviziunea muncii au fost insotite de: toate cele de mai sus
49. La baza diviziunii muncii se afla: specializarea agentilor economici
50. Schimbul rational intre doi indivizi rationali din punct de vedere economic: este reciproc si
avantajos
51. In economiile de piata bunurile sunt consummate in mod normal de: cei care le doresc si sunt
dispusi sa plateasca pentru ele
52. In economiile de comanda majoritatea deciziilor sunt luate de: guvern
53. Numai o economie mixta se caracterizeaza prin coexistenta: mecanismelor de piata libera si de
comanda
54. Intr-o economie mixta: atat fortele pietei cat si statul joaca un rol important
55. Intr-un sistem economic inchis: nu exista legaturi cu alte sisteme similare
56. Cum ati caracteriza economia Romaniei: economie deschisa, mixta, in tranzitie
57. Obiectul proprietatii il constitue: bunuri economice
58. Subiectul proprietatii il constitue: agentii economici
59. In raport cu subiectul proprietatii se disting urmatoarele categorii: proprietate colectiva, de
stat, mixta, privat- asociativa, comuna, particulara, cooperatista
60. Pluralismul formelor de proprietate: este necesar si posibil
61. Avantajele diferitelor forme de proprietate in cadrul activitatii economice este dovedita de:
eficienta activitatii la care participa
62. Care din urmatoarele bunuri sunt in mod normal: informatii, finale, de folosinta
63. Doua sau mai multe bunuri care trebuiesc consumate impreuna pentru a satisface o anumita
trebuinta se numesc: bunuri complementare
64. Care din perechile de bunuri de mai jos sunt bunuri complementare: stiloul si cerneala,
combustibil si automobile
65. Pentru a-si satisface trebuintele un consumator trebuie: sa consume ceea ce doreste in raport
cu posibilitatile sale
66. Utilitatea reprezinta: satisfactia reala resimtita in urma consumului unui bun(bunuri),
capacitatea presupusa a unui bun economic de a satisface o trebuinta, importanta pe care un
individ o atribuie unui bun
67. Ce fel de insusire a bunurilor este utilitatea: extrinseca
68. Aprecierea unitatii are un caracter: preponderent subiectiv bazat pe elemente obiective
69. Aprecierea unitatii unui bun economic depinde proponderent de: raportul pe care individul il
stabileste intre bun si trebuintele sale
70. Pe masura ce consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, utilitatea individuala a unitatilor
aditionale: scade intotdeauna
71. Ce evolutie se poate estima pentru utilitata individuala in cazul unor bunuri care satisfac viciile:
se mentine apparent constanta
72. Pe masura ce consuma cantitati tot mai mari dintr-un bun, unitatea marginala: scade
intotdeauna
73. In general pe masura ce se consuma tot mai mult dintr-un bun: utilitatea marginala si
individuala descreste , iar unitatea totala creste
74. Fiecare noua unitate (doza) care se consuma dintr-un bun economic aduce o satisfactie mai
mica deoarece: intensitatea de manifestare a trebuintei scade
75. Utilitatea marginala este: sporul de utilitate totala obtinuta ca urmare a cresterii cantitatii
consumate dintr-un anumit bun sau din mai multe bunuri
76. Utilitatea totala este: satisfactia pe care o procura consumul mai multor unitati sau a tuturor
cantitatilor disponibile dintr-un bun sau din mai multe bunuri
77. Cand utilitatea marginala a unui bun este pozitiva, unitatea totala rezultata din sporirea
cantitatii consumate din bunul respectiv: creste tot mai putin
78. Cand utilitatea marginala a unui bun este negativa, unitatea totala rezultata din sporirea
cantitatii consumate din bunul respectiv: scade tot mai mult
79. Utilitatea economica a unei carti consta in: satisfactia pe care i-o ofera cartea respectiva
fiecarui cititor
80. Munca omeneasca ca substanta a valorii sta la baza: teoriei obiective a valorii
81. Timpul de munca socialmente necesare reflecta intotdeauna: conditii medii de productie a unei
marfi
82. Unitatea ca substanta a valorii sta la baza: teoriei subiective a valorii
83. Constrangerea bugetara ilustreaza: variantele de cantitati maxime din bunurile dorite pe care
un consumator si le-ar permite sa le achizitioneze
84. Posibilitatile de achizitionare a diferite cantitati (maxime) din doua bunuri sau cosuri de bunuri
este reprezentata graphic prin: dreapta bugetului consumatorului
85. Curba de indiferenta a consumatorului se numeste: izoutilitate
86. Rata marginala de substitutie intre bunuri reprezinta: raportul dintre utilitatile marginale a
doua bunuri de consum alternativ, cantitatea suplimentare dintr-un bun necesara pentru a
mentine utilitatea totala in cazul scaderii cu o unitate a consumului unui alt bun
87. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de substituire intre doua bunuri
nu este adevarata: cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara cresterii cu o unitate a
utilitatii totale
88. Maximizarea utilitatii desemneaza situatia in care: indivizii consuma cantitatea de bunuri care-I
asigura maximul de satisfactie in conditiile date de pret si venit
89. Comportamentul consumatorului nu este subordonat principiului rationalitatii (eficiente)
deoarece: nici una – comportamentul consumatorului este un comportament tipic economic,
desi caracterizat prin rationalitate (eficienta)
90. Conceptul de cerere poate avea in vedere: toate acestea
91. Ce semnifica cererea de pe piata unui produs: cantitatea ceruta dintr-o marfa de catre toti
consumatorii
92. Cererea pentru un produs desemneaza: ansamblul cantitatilor pe care cumparatorii vor si pot
sa le cumpere la diferite nivele de pret; o functie pret-cantitate solicitata, delimitata in timp si
spatiu
93. Cantitatea solicitata la un moment dat (cererea) dintr-o marfa depinde de: intensitatea
trebuintelor, aprecierea unitatii marfii, marimea veniturilor disponibile, precierea privind
evolutia veniturilor, nivelul general al preturilor, anticiparile privind evolutia preturilor
94. Cantitatea solicitata (cererea) dintr-o anumita marfa nu depinde in mod direct de: elasticitatea
ofertei
 95. Deplasarea curbei de cerere pentru un bun poate sa aibaa origine: modificarea preferintelor
consumatorilor
96. Orice sporire a dorintelor solvabile de consum conduce la cresterea cererii pentru un anumit
bun este evidentiata: atat la nivelul cererii individuale cat si a cererii totale
97. Elasticitatea cererii in functie de pret ne arata: cum se modifica cererea ca urmare a modificarii
pretului
98. Elasticitatea cererii in functie de venit ne arata: cum se modifica cerea ca urmare a modificarii
venitului
99. Elasticitatea incrucisata a cererii ne arata cum se modifica cererea ca urmare a: modificarilor
intervenite in pretul unor bunuri substituibile, modificarilor intervenite in pretul unor bunuri
complementare
100. Pe parcursul unui an compantiile aeriene americane si-au crescut intr-o masura considerabila
incasarile ca urmare a practicarii unui numar crescut de tarife reduse. Care ar fi explicatia:
cererea era elastic
101. Daca cererea pentru benzina este relative inelastica, atunci: scaderea pretului benzinei va
reduce suma totala cheltuita pentru procurarea sa
102. Cererea pentru anumit produs este elastica in raport cu pretul altor bunuri daca valoarea in
modul a coeficientului de elasticitate incrucisata (eexy) este: supraunitar (eexy>1)
103. Daca coeficientul de elasticitate incrucisata este egal cu 0, atunci: bunurile sunt independente (
nici o relatie intre ele)
104. O crestere a pretului bunurilor substituibile unui bun X conduce la: cresterea cantitatii solicitate
din bunul X pentru care curba cererii se deplaseaza spre dreapta
105. O reducere semnificativa a pretului bunurilor substituibile unui bun X conduce la: reducerea
cererii pentru bunul X pentru care curba e crestere sedeplaseaza spre stanga
106. Avem 2 bunuri complementare X si Y. Ce se intampla cu cererea pentru bunul X daca pretul
bunului Y scade foarte mult, ca urmare a cresterii oferei sale: creste, iar curba cererii se
deplaseaza spre dreapta
107. Avem 2 bunuri complementare X si Y. Ce se intampla cu cererea pentru bunul X daca pretul
bunului Y creste foarte mult: scade, iar curba cererii se deplaseaza spre stanga
108. Care din urmatoarele enunturi caracterizeaza unitatile economice: unitatea patrimoniala,
centre de decizie, unitate tehnologica, sistem economic, entitate sociala, rationalitate, unitate
juridical
109. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o forma de societate comerciala: societate cooperatista
(COOP)
110. Care dinre cele de mai jos constituie unitati economice productive: persoanele fizice autorizate,
asociatiile familiale, societatile comerciale, institutiile publice, cooperativele, companiile
(regii) publice
111. Disponibilitatile de factori de productie (cantitativa, calitativa si structural ) sunt determinate de:
resursele primare, resursele derivate
112. Capitalul ca factor de productie reprezinta: bunuri pentru productie, bunuri pentru consum
113. Care dinre urmatoarele situatii reprezinta exemple de capital: o suma de bani economisita
depusa la banca
114. Care dintre cele de mai jos caracterizeaza capitalul fix: toate cele de mai sus
115. Care dintre cele de mai jos reprezinta trasaturi ale factorilor de productie ce permit combinarea
lor: divizibilitate, adaptabilitatea, complementaritatea, substitutia
116. Posibilitatea achizitiei diferitelor cantitati (maxime) din doi factori de productie este
reprezentata grafic prin: dreapta bugetului firmei
117. Cum se mai numeste dreapta bugetului firmei: izocost
118. Cum se mai numeste curba de indiferenta a producatorului: izoproductie, izocuanta
119. Curba de indiferenta a producatorului reflecta ansamblul combinatiilor intre diferite cantitati din
doi prodfactori ce asigura: acelasi nivel al productiei
120. Drepata bugetului unei firme reflecta ansamblul combinatiilor intre diferite cantitati din doi
prodfactori ce asigura: acelasi nivel de cost
121. Rata marginala de substitutie intre factori reprezinta: raportul dintre productivitatile marginale
a doi factori de productie, cantitatea suplimentara dintr-un factor de productie necesara
pentru a mentine nivelul productiei in cazul scaderii cu o unitate a cantitatii disponibile dintr-
un alt factor.
122. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de substitutie intre doi factori nu
este adevarata: cantitatea suplimentara dintr-un bun necesar cresterii cu o unitate de
productie totala
123. Optimul producatorului desemneaza situatia in care: se maximizeaza productia in limita
bugetului existent, se minimizeaza costurile pentru un volum dorit al productiei, se realizeaza
cantitatea programata la costul cel mai redus, se produce cantitatea cea mai mare posibila cu
bugetul disponibil
124. Care din enunturi exprima productivitatea marginala a unui prodfactor: sporul de productie
rezultat din cresterea cu o unitate doar a consumului din prodfactorul respectiv, ceilalti factori
fiind constant
125. Curba productivitatii marginale intersecteaza curba productivitatii medii in punctul sau de:
maxim
126. Productivitatea marginala a unui prodfactor este mai mare decat cea medie, atunci cand
randamentele sunt: crescatoare
127. Daca randamentele sunt descrescatoare atunci: productivitatea marginala este mai mica decat
cea medie, productia nu este la nivelul sau maxim posibil, productia creste mai putin decat
consumul de factori, costurile unitare cresc
128. Randamentul external indica: productia maxima se poate obtine prin sporirea cantitatilor
consumate dintr-un singur factor de productie
129. Legea randamentelor descrescatoare evidentieaza ca: sporul de productie rezultat in urma
cresterii continue a capcitatii consumate dintr-un singur factor de productie se va diminua de
la un moment dat
130. Legea randamentelor descrescatoare porneste de la premisa ca: tehnologiile nu se modifica,
caeteris paribus
131. Daca productia de reduce desi consumul dintr-un prodfactor creste, atunci: productivitatea
medie scade, productivitatea marginala scade si este negativa
132. O data ce porneste din origine este tangent la curba productiei totale in punctul in care:
productivitatea medie este egala cu cea marginala
133. Uzura reprezinta o depreciere a parametrilor tehnico –functionali si a valorii unui element de:
capital fix
134. Uzura fixica consta in deprecierea caracteristicilor functionale ale capitalului fix, ca urmare a:
folosirii in procesul de productie, actiunii factorilor de mediu, progresului stiintifico-tehnic,
diminuarii valorii de piata
135. Ca uz mora: progresului stiintifico-tehnic, diminuarii valorii de piata
136. Amortizarea capitalului fix reprezinta: un element de cost al productiei, recuperarea treptata a
cheltuielilor cu achizitionarea capitalului fix, expresia baneasca conventionala a uzurii
137. Prin amortizare se recupereaza: atat uzura morala cat si cea fizica, contravaloarea capitalului
fix in functiune (pretul de achizitie)
138. Pentru un element cu capital fix, suma care reprezinta amortizarea pentru primul an de
functionare in regim de amoritzare liniara: va fi mai mica decat in cazul amortizarii accelerate,
va fi mai mare decat in cazul amortizarii progressive
139. Costul economic al productei reprezinta: costuri explicite + costuri implicite
140. Consumul de factori de productie cu titlul gratuit include: numai in costuri implicite
141. Costul total pe termen scurt cuprinde: atat costurile fixe cat si cele variabile
142. Costurile fixe sunt acele elemete de cheltuieli care pe termen scurt nu se modifica ca urmare a
modificarii: volumului productiei realizate
143. Corsturile fixe se modifica pe perioada scurta mai mult decat productia cand: nici una din aceste
situatii
144. Care dintre elementele urmatoare nu reprezinta componente ale costurilor fixe: materii prime
si materiale
145. Costurile variabile sunt ecele elemente de cheltuieli care pe termen scurt se modifica ca urmare
a modificarii: volumului productiei realizate
146. Costul marginal exprima: cheltuielile totale suplimentare necesare chresterii productiei
147. In cheltuielile materiale se include: numai cheltuieli cu materii prime, combustibil si energia;
combustibil de capital circulant si amortizarea; impozitele si taxe legate de capital
148. In cheltuielile personale se include: salariile brute si obligatiile legate de acestea
149. Curba costurilor marginale se intersecteaza (succesiv) cu curbele medii variabile si, respectiv,
totale in punctul de minim: atat al costului mediu total cat si al costului mediu variabil
150. Care din elementele urmatoare influenteaza costul mediu total: amortizarea capitalului fix,
costul materiei prime, cheltuieli salariale, dobanzi, volumul productiei
151. Daca raprotul dintre modificarea costului variabil si variatia productiei este strict proportional,
atunci costul mediu variabil va fi: constant
152. Costurile variabile se modifica in fucntie de variatia productie exclusive: in acelasi sens dar in
proportii diferite
153. Costurile variabile cresc odata cu: cresterea consumului de materii prime, cresterea
consumului de combustibil si energie in scop tehnologic
154. Costum marginal va fi constant atunci cand costul variabil in raport cu productia: creste in
acelasi ritm, scade in aceasi proportie
155. Costum mediu variabil va fi constant atunci cand costul variabil in raport cu productia: creste in
acelasi ritm si scade in aceasi proportie
156. Costul mediu total se reduce atunci cand: se reduc consumurile specifice, se reduce pretul la
achizitie al factorilor de productie, Sporesc salariile personalului direct productiv mai putin
decat a crescut productia
157. Costul mediu fix este inluentat de: reducerea salariilor personalului de conducere mai putin
decat s-a diminuat producita
158. Daca costul marginal devine mai mare decat costul mediu total: ambele costuri sunt
crescatoare, costul mediu valabil este crescator
159. Care dintre urmatoarele categorii de costuri se reduc in conditiile unor randamente crescatoare
ale prodfactorilor: costul mediu total, costul mediu variabil, costul marginal
160. In conditiile unor randamente descrescatoare: costul mediu total
161. Care dintre cele de mai jos constiue forme de venit in economie: salar, renta, economiile,
profitul
162. Profitul poate fi privit ca: o forma de venit, dovada recunoasterii utilitatii sociale a unei
activitati, motivatia principala a activitatii fiemelor, exemplul rationalitatii economice, un
rezultat si expresie a concurentei de piata, masura eficientei economice
163. Masa profitului se determina: ca diferenta intre veniturile totale rezultate in urma activitatii
desfasurate si cheltuielile totale aferente, ca produs intre cantitatile de marfuri vandute si
diferenta intre pretul acestora si costul lor unitar, prin aditionarea profiturilor marginale
164. Rata profitului se poate exprima prin: raportul procentual dintre masa profitului si costurile
totale, raportul procentual dintre masa profitului si capitalul total investit (folosit), raportul
procentual dintre masa profitului si veniturile totale realizate (cifra de afaceri)
165. Rata profitului arata: profitul obtinut la 100 u.m. (cheltulei productive, capital folosit (investit),
cifra de afaceri, venit realizat)
166. Rata profitului reprezinta: expresia gradului de rentabilitate, un element de stabilitate a
volumului productiei, o masura a eficientei activitatilor economice, un criteriu de orientare a
structurii productiei
167. Atunci cand sporeste viteza de rotatie a capitalului (numarul de rotatii), masa profitului: creste
168. Atunci cand masa profitului creste, gradul de rentabilitate la nivelul unui agent economic poate
sa: toate de mai sus, nu se poate preciza
169. Profitul suplimentar este insusit: numai de firmele care produc in conditii mai bune decat cele
de la nivel de ramura
170. Profitul nelegitim reprezinta venituri obtinute: de firmele ce detin si valorifica o pozitie de
monopol, prin evaziune fiscala, ca urmare a concurentei neloiale, prin aruncarea unor
cheltuieli de productie pe seama societatii
171. Profitul total obtinut de un monopol: poate fi superior profitului normal
172. Dobanda platita de intreprinzatorul care lucreaza cu capitalul imprumutat trebuie sa fie in mod
normal: mai mica decat profitul realizat
173. Realizarea de profit este esentiala: atat pentru intreprinzator cat si pentru societate
174. Principalele functii indeplinite de profit in cadrul economiei de piata sunt: stimularea asumarii
riscului de catre intreprinzatori, stimularea cresterii eficientei folosirii prodfactorilor,
orientarea generala a activitatii economice in conditii de piata libera, asigurarea resurselor
pentru dezvoltare (autofinantare), stimularea progresului tehnico –economic, innoirea si
modernizarea produselor, asigurarea de resurse pentru activitati non profit
175. Conceptul de oferta poate avea in vedere: toate acestea
176. Care dintre acestea semnifica oferta pe piata a unui produs: cantitatea dintr-o marfa oferita de
toti producatorii
177. Oferta pentru un produs desemneaza: ansamblul cantitatilor pe care vanzatorii vor si pot sa le
instraineze la diferite nivele de pret; o functie pret – cantitatea oferita spre vanzare,
delimitate in timp si spatiu
178. Cantitatea oferita la un momentdat dintr-o marfa depinde de: costurile de productie, pretul
prodfactorilor, profitul din anumite ramuri, natura produsului, factorul timp, anticiparile
privind evolutia preturilor, situatia economico financiara a firmei
179. Deplasarea curbei de oferta pentru un bun poate sa aiba la origine: imbunatatirea tehnologiei
de fabricatie si reducerea costurilor, scumpirea unor prodfactori ce conduce la cresterea
costurilor
180. O diminuare a productiei unei firme duce la scaderea ofertei pentru marfa respectiva si este
evidentiata: atat la nivelul ofertei individuale cat si a celei totale
181. Elasticitatea ofertei in functie de pret ne arata: cum se modifica oferta ca urmare a modificarii
pretului
182. Elasiticitatea ofertei in functie de pretul factorilor de productie arata cum se modifica: oferta ca
urmare a modificarii preturilor prodfactorilor
183. O crestere a pretului factorilor de productie duce la: reducerea cantitatii oferite pentru care
curba de oferte se deplaseaza spre stanga
184. La crestere: cresterea cantitatii oferite pentru care curba de oferte se deplaseaza spre dreapta
185. Oferta este mai elastica: pe perioada lunga
186. Care sunt acceptiunile in care se intalneste concurenta in teoria econimica: strategii comerciale
ale firmelor, structura de piata, mechanism (proces) economic
187. Atomicitatea reprezinta acea trasatura a concurentei perfecte conform careia pe piata isi
desfasoara acticvitatea un numar: mare de vanzatori si cumparatori, fiecare de dimensiuni mici
si puteri relative egale
188. Care dintre trasaturile urmatoare nu caracterizeaza piata cu concurenta perfecta: produsul
diferentiat
189. In conditiile concurentiale, pentru ca o reducere unilaterala de pret sa fie complet anihilata si
pretul celorlalti ofertnati trebuie: sa se reduca cel putin in aceasi masura
190. Pretul relative reprezinta: pretul unui bun exprimat in functie de al unui alt bun
191. Identificati care din urmatoarele constitue functii ale preturilor: calcul si evidenta, distribuirea si
redistribuirea averii (patrimoniului), recunoasterea valorii marfii si a importantei activitatii
economice, informare si orientare a activitatii
192. Echiliburl instantaneu apare cand: oferta este rigida (pentru ca producatorii nu au nici o
posibilitate de a o modifica), iar cresterea se poate modifica
193. O priata este in cehilibru stabil cand: sub incidenta unor factori perturbatori piata revine
automatla echilibru (vechiul echilibru sau altul nou)
194. Modelul “panzei de paianjen” descrie formarea echilibruluiin conditiile de concurenta
perfectape perioada: scurta
195. Daca pe o piata postul este superior celui de echilibru, atunci exista: exces de oferta,
supraproductie relative
196. In cazul echilibrului pe termen lung pe o piata cu concurenta perfecta, care din urmatoarele nu
sunt egale cu pretul: costul variabil mediu pe termen scurt
197. Pierderea maxima pe care o poate inregistra o firma in cazul echilibrului pe termen lung este
egala cu: zero
198. Pierderea maxima pe care o poate inregistra o firma in cazul echilibrului pe termen scurt este
egala cu: costuri fixe
199. Care dintre enunturi nu este intotdeauna adevarat in cazul echilibrului pe termen lung in conditii
de progres tehnologic: profiturile vor fi mai mari
200. Daca cererea pentru produsele unei firme este perfect elastica: curba venitului sau marginal
este egala cu pretul
201. In care din situatiile urmatoare o firma care actioneaza pe piata cu concurenta perfecta are
profit: venit marginal > cost total mediu
202. Pentru o firma care actioneaza pe o piata cu concurenta perfecta, profitul maxim corespunde
acelui nivel de productie la care: costul marginal este egal cu pretul iar acesta este mai mare
decat minimul costului variabil mediu, venitul marginal este egal cu costul marginal
203. In conditiile unei piete de monopol, firmele care actioneaza sunt: cele care impun pretul pe
piata (price makers)
204. Care dintre urmatoarele activitati se constitue in monopoluri naturale: transportul pe cale
ferata
205. Care dintre urmatoarele produse pot constitui monopoluri natural: vinul de Murfatlar din acest
an
206. Sistemul monopolului fiscal este o forma a: monopolului administrativ
207. Monopolurile se pot dezvolta datorita: detinerii unor brevete de inventie (patente), avantajul
absolut privind costurile, controlului anumitor resurse, controlului asupra desfacerii,
reglementarii legislative, intelegerilor dintre firme
208. In cadrul concurentei in conditii demonopol nu se realizeaza niciodata: atomicitatea
ansamblului economic
209. In conditii de monopol, firma monopolista poate impune (fixa): fie pretul, fie volumul
tranzactiilor
210. Orice actiune facuta in vederea crearii unui monopol: urmareste obtinerea unei rente
211. In comparative cu cazul concurentei perfecte, in general monopolul: produce mai putin,
practica un pret mai mare
212. Daca cererea pietei este inelastica, e masura cresterii productiei veniturile totale ale
monopolului: nu se poate preciza
213. Atunci cand exista discriminare prin pret: cumparatorii nu pot revinde produsul, firma poate
diferentia cumparatorii, firma fixeaza pretul, fima beneficiaza de integral sau partial de
surplusul consumatorilor
214. Productia unui monopol discriminator prin pret va fi: mai mare decat in cazul concurentei
monopoliste, dar mai mic decat in cazul concurentei perfecte
215. Forma fundamentala a discriminarii monopoliste este: discriminarea personala
216. Discriminarea monopolista sub forma celei materiale se refera la: preturi diferite in functie de
modul de folosire (destinatia) produsului
217. Mai multe magazine de inchirieri casete video practica preturi mai mici in cursul saptamanii
decat in weekend, aceasta politica de pret este profitabila atunci cand elasticitatea cererii de
casete video in timpul saptamanii este: mai mare decat elasticitatea cererii de casete in
weekend
218. Pentru un monopol, profitul maxim corespunde acelui nivel de productie la care: pretul este
egal cu venitul marginal
219. Ce trebuie sa faca un monopol pentru a-si maximiza profitul in raport cu situatia prezenta in
care costul marginal depaseste venitul marginal: sa creasca pretul si sa scada productia
220. O firma in pozitie de monopol va spori productia si oferta cand: costul marginal este mai mic
decat venitul marginal
221. un monopol va da faliment daca: pretul practicat este mai mic decat costul variabil mediu
222. Inlocuirea concurentei prin pret cu concurenta prin produs este trasatura fundamentala a:
concurentei monopolistice (sau multi-firme cu produs diferentiat)
223. In comparatie cu concurenta perfecta, in cazul celei monopolistice: preturile sunt mai mari,
calitatea produselor este mai ridicata
224. In conditiile unei piete oligopoliste, firmele care actioneaza sunt: cele care cauta pretul
convenabil tuturor (price seekers)
225. Relatiile de interdependenta intre firme in conditii de oligopol sunt mai puternice in cazul:
oligopolului pur
226. Oligopolul complet asigura intotdeauna maximizarea profiturilor: insumate ale grupului
227. Daca ritmul de expansiune al unei fieme (sau a unui grup de firme) este superior ritmului de
crestere a ramurii, atunci gradul de concentrare: creste
228. Daca numarul de firme de pe o piata se dubleaza concomitent cu cresterea de trei ori a ponderii
celor mai mari firme, tunci concurenta: scade
229. Daca gradul de concurenta pe o anumota piata se reduce, atunci gradul de monopolizare: creste
230. Abordarile structurale ale politicii concurentiale trebuie sa tina cont cel putin de urmatoarele
aspecte: dimensiunea pietei interne, monopolul natural, oligopolul natural, industiile noi
231. Un grad inalt de concentrare a unei ramuri este de dorit deoarece: nu se poate aprecia doar pe
baza informatiilor de mai sus
232. Ce trebuie sa faca un oligiopol pentu a-si maximiza profitul in raport cu situatia prezenta in care
costul marginal depaseste venitul marginal: sa cresca pretul si sa scada productia
233. Daca pe o piata concurenta monopolistica o firma si-a incetat activitatea, atunci la nivelul de
productie la care costul marginal intersecteaza venitul marginal: pretul este mai mic decat
costul variabil mediu
234. Un cartel va spori productia si oferta cand: costul marginal este mai mic decat venitul marginal
 Definiţii de bază necesare a fi cunoscute

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizări diferite …teorie economică
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili…
ceteris paribus
3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit
4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a
tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie
5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin
nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate
6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ
într-o perioadă determinată de timp …cererea
7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
determinată de timp …oferta
8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi
serviilor
9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa
factorilor de producţie
10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri
complementare
11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri
substituibile
12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii
13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei
14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii
15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ
16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon
17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag
18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate
19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală
20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator
o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde
21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de
satisfacţie …curba de indiferenţă
22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi
preţurile bunurilor …linia bugetului
23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de
indiferenţă …echilibrul consumatorului
24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale
venitului …curba venit consum (a lui Engel)
25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de
producţie)
26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei
…funţia de producţie
27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu
28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil …
produs marginal
29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care
scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor
neproporţionale (descrescătoare)
30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe
termen lung
31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie
…curba de izoproducţie (izocuanta)
 32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale …
linia de izocost
33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din
izocuante …echilibrul producătorului
34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate
ale factorilor de producţie ..productivitate marginală
35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie
36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar
37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal
38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit
39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit
marginal
40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate
41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă
42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce
bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol
43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson
44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători …
discriminare prin preţ
45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol
46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe
piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”)
47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării
controlului asupra preţurilor …cartel
48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma
lider (lider în fixarea preţurilor)
49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a
comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită
50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică

Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)

1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa

financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic
2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul
unui an PIB
3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor
de productie PIB potential
8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie fluctuatii
ciclica(ciclul afacerilor)
9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune
economica
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional)
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6%
15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie
18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate
inclinarea marginala spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor
investitie
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator
29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal bani, moneda
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite
32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în
întreaga economie masa monetara
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rezerve
obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii
politica monetar creditara
35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile cererea ys
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM
38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba
Lafer
43. Economia încadrată în circuitul economic mondial mondoeconomie
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de
plăţi şi încasări in devize balanta de plati
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export
net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica
 Afirmaţii adevărate sau false (micro)

1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F
2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic
este raţional. A
3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A
4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor
economice.F
5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F
6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului.A
7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe
piaţă.A
8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu
volumul ofertei.F
9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F
10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A
11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de
pe o curbă a cererii pe alta.A
12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F
13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate.A
14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A
15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F
16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută
elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A
17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri
de producţie.F
18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F
19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A
20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate. F
21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A
22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul
preţurilor celor două bunuri.F
23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A
24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A
25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A
26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A
27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F
28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de
producţie utilizaţi.F
29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A
30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F
 31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. A
32. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime.
A
33. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.A
34. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. F
35. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A
36. Pe termen lung, dacă P ≥ AVC min, procesul de producţie este raţional a fi continuat. A
37. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. F
38. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică.F
39. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor.F
40. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe
diferite pieţe.A
41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi în activitatea
dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare.A
42. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă. F
43. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează.A
44. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează. A
45. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului, iar de
comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui
Sweezy. A
46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. F
47. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F
48. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca
preţul.A
49. Conform modelului de comportament al firmei, stabilind preţurile şi volumul vânzărilor, firmele care
activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. A
50. În stare de echilibru pe termen scurt, firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un
profit mai mare de cât cel normal .A
51. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung,
firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A

Afirmaţii adevărate sau false (macro)

1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.F

2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F
5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi
serviciilor produse.F
9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a
monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.A
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A
22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.A
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a
cantităţii de bunuri şi servicii produse.
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.F
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.F
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor
si serviciilor care se află în echilibru.A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă.
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.A
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.A
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei
inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.A
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia.
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F
 Teste-grilă (micro)

1. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este:

a. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii resurselor;
2. La nivel microeconomic sunt studiate:
a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele;
3. Analiza funcţională presupune:
a. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor
4. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când:
a. beneficiile totale depăşesc costurile totale;
b. beneficiile marginale depăşesc costurile marginale;
c. costurile marginale depăşesc beneficiile marginale;
d. ? beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a. în totalitatea economiilor, indiferent de organizarea lor economică şi politică.
6. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei:
a. resurse limitate – nevoi nelimitate;
7. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează:
a. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile.
8. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul:
a. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente ;
9. Pe curba posibilităţilor de producţie, pentru a spori producţia unui bun, producţia celuilalt bun
trebuie:
a. redusă;
10. Costul alternativ este costul determinat de:
a. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să renunţăm pentru a obţine
sau produce bunul dat.
11. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include:
a. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial;
b. ? costurile aferente remunerării personalului angajat;
c. impozitele care vor fi achitate din veniturile viitoare ale centrului comercial;
d. costurile aferente amenajării teritoriului adiacent.
12. Cererea solvabilă pentru un bun presupune:
a. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat;
13. Cererea pentru un bun nu este influenţată de:
a. preţurile la resursele economice;
14. Legea generală a cererii exprimă:
a. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută;
15. Cererea bunului A, care se referă la categoria bunurilor normale, va creşte, dacă:
a. vor creşte veniturile consumatorilor;
16. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
17. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun?
a. toate variantele de răspuns sunt corecte.
18. Legea generală a ofertei determină că:
a. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte, ceteris paribus.
19. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ?
a. numărul vânzătorilor pe piaţă;
20. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta, grafic, în:
a. deplasarea curbei ofertei la dreapta;
21. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor:
a. pe orice tip de piaţă.
22. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a. cererea este egală cu oferta;
23. Pe piaţa concurenţială, preţul de echilibru:
a. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă la acest pret .
24. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie:
a. preţul de echilibru va rămâne nemodificat, iar cantitatea de echilibru va creşte;
25. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de:
a. creşterea cererii la congelatoare, oferta lor rămânând nemodificata.
26. Cererea unui bun este elastică dupa pret când:
a. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil;
27. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. excedent de bunuri;
28. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. deficit de bunuri;
29. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a. dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%.
30. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit?
a. 3;(9-6/3-2)
31. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională fată de:
a. utilitatea bunului pentru consumatori;
32. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au
redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a. oferta perfect elastică a produselor agricole;
b. cererea relativ inelastică la produsele agricole;
c. cererea relativ elastică la produsele agricole;
d. intermediarii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele agricultorilor.
33. Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%, oferta va fi:
a. elastică;
b. inelastică;
c. perfect elastică;
d. perfect inelastică.
34. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este negativ:
a. bunul X este complimentar bunului Y;
35. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze:
a. utilitatea totală din consumul bunurilor;
36. Utilitătea totala atinge maximul când:
b. utilitatea marginală devine zero;
37. Conform legii utilităţii marginale descrescânde:
a. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică;
38. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde?
a. 100, 200, 280, 340, 380;
39. Echilibrul consumatorului semnifică:
a. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului;
 40. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate
suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Cum va proceda consumatorul pentru a
maximiza utilitatea de care beneficiază?
a. va consuma mai multe mere;
41. Curba de indiferenţă semnifică:
a. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri;
42. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational :
a. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile ;
43. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:
a. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi suplimentare din
bunul A, utilitatea totală rămânând constantă;
44. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5, indiferent de cantităţile consumate ale
acestora. În acest caz se poate afirma că:
a. bunurile sunt strict complementare;
b. ? curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de coordonate;
45. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste, sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este, în
acest caz, rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste?
a. 2;(8-6/4-3)
46. Linia bugetară semnifică:
a. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil.
47. Venitul consumatorului este de 8 u.m. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.m., preţul bunului B – 0,5 u.m..
Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ?
a. 5A, 6B.(5*1+6*0.5)
48. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de:
a. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.
49. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., preţul bunului Y – 25 u.m. Care este cantitatea bunului Y pe
care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ?
a. 2;
50. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin:
a. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta;
51. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează, linia bugetului:
a. rămâne neschimbată;
52. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se
exprimă prin:
a. funcţia de producţie;
b. curba ofertei pe piaţa respectivă;
c. curba costului total suportat de firmă;
d. curba posibilităţilor de producţie.
53. Funcţia de producţie semnifică:
a. cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de producţie;
54. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o unitate.
55. Legea randamentelor neproporţionale postulează:
a. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui, iniţial, creşte, după care scade în condiţiile
caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie;
56. Legea randamentelor neproporţionale acţionează:
a. pe termen scurt;
57. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al
factorului de producţie variabil este incorectă?
a. Q are valoare maximă atunci când MP=0;
58. Izocuantele ilustrează:
a. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
59. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de
producţie (MRTSLK) ?
a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie (MPL /
MPK);
60. Dreapta izocost semnifică:
a. multitudinea combinaţiilor de preţuri ai factorilor de producţie;
b. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti
disponibile);
c. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea unui bun;
d. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multe bunuri.
61. Echilibrul producătorului este atins în punctul:
a. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost;
62. În cazul randamentului de scară descrescător, dublarea producţiei este asigurata prin :
a. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi;
63. Costul contabil include:
a. cheltuielile explicite;
64. Costul economic include:
a. cheltuielile explicite şi implicite, inclusiv profitul normal;
65. Care din afirmaţii este corectă ?
a. profitul economic = profitul contabil – costurile implicite;
66. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea
a. profitului economic;
67. Costurile fixe sunt acelea care:
a. nu se modifică la modificarea cantităţii produse.

68. Costurile variabile sunt acelea care:

a. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie;
69. Costurile medii sunt:
a. cheltuielile pe o unitate de produs;
70. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal?
a. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate;
71. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei ?
a. ∆VC : ∆Q;
72. Costul total mediu este minim, când:
a. MC = AC;
73. Pe termen lung:
a. toate costurile sunt variabile;
b. toate costurile sunt fixe;
c. costurile variabile cresc mai rapid decât cele fixe;
d. acţionează legea randamentelor neproporţionale.
74. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?
a. ∆ ( P x Q ) : ∆Q.
75. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran:
a. cantitatea produsă şi oferită;
76. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:
a. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;
77. Dacă MR > MC, firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă:
a. va reduce cantitatea de producţie;
78. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale
a. MR = MC = P;
79. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:
a. P < ATCmin;
b. P < AVCmin;
c. P < MC;
d. TR < TC.
80. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine:
a. profit economic;
b. profit normal;
c. pierderi din activitate;
d. subvenţii de la stat.
81. . Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ?
a. hârtiilor de valoare;
82. Modelul monopolului pur presupune că:
a. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă.
 83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă, firma-monopolist:
a. la un nivel dat al cererii, poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va asigura profit
maximal;
84. În condiţiile monopolului:
a. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul;
85. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii
referitoare la veniturile firmei este justă?
a. venitul total creşte până la o limită, după care se reduce;
86. Discriminarea prin preţ presupune:
a. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
87. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator, asemenea situaţie se
numeşte:
a. monopol bilateral;
88. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică comună:
a. număr mare de producători.
89. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin:
a. producerea bunurilor diferenţiate;
90. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor, unde elasticitatea cererii după preţ:
a. este perfect inelastică.
91. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:
a. preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
92. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă, caracterizat prin:
a. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente;
93. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi, firmele oligopoliste
vor reieşi din:
a. necesitatea maximizării profitului propriu;
94. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ?
a. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor;
95. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu:
a. preţul de monopol;
96. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin:
a. număr mic de mari cumpărători.
97. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ?
a. autovehiculelor

TESTE –GRILĂ (MACRO)

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a diminuat de la
114,5 până la 108,3 PIB real:
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
b. diminuarea colectărilor impozitare;
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
d. cataclismelor naturale.
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică
economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
c. stagflaţiei;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este
cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
b. inflaţiei ofertei;
c. hiperinflaţiei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
c. afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
c. indexarea veniturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
b. efective;
49. Curba cererii agregate exprimă:
d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
c. a nivelului preţurilor;
d. nici un răspuns corect.
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
c. a nivelului preţurilor;
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
a. există şomaj ciclic şi structural;
b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă;
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului;
d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;
b. creşterii ofertei de bani;
c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;
d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul
disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;
d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă înclinaţia
marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
b. dispare investiţia în stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
d. nici un răspuns corect.
75. Cererea de bani creşte când:
a. PIB-ul real creşte;
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate:
a. oferta de bani se reduce;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c. creşterea multiplicatorului monetar;
d. reducerea multiplicatorului monetar.
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
d. nici un răspuns corect.
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie
14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
87. Panta curbei LM devine abruptă când:
b. politica monetară este ineficientă;
88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
91. Majorarea impozitelor va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile;
b. deplasarea curbei economiilor private la stânga;
c. creşterea ratei reale a dobânzii;
d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
c. taxele vamale şi accizele;
d. nici un răspuns corect.
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:
b. reducerea ritmului inflaţiei;
c. stabilizarea ratei de schimb;
d. atingerea echilibrului bugetar.
102. Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de
contracţie asupracererii agregate;
b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă;
d. toate răspunsurile corecte.
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
a. scumpirea relativă a bunurilor de import;
b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea exportului net;
d. toate răspunsurile corecte.
106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent;
b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea surplusului de cont curent;
d. generează un flux de capital către exterior.
e. corect a şi d
 I
- j i~

Paul COCIOC Octavian JULA

MICROECONOMIE
ABORDAlu TEORETICE
SI PRACTICE

Editura EFES
C Juj-Napoca • 2012

- 'ri liUUld~11 _ ?/'JIl

e 2012 'Toate drepturile rezervate autorilor

Toate drepturile rezerva~e .. TipArit in RomAnia. Nici o p811e din aceasta lucrare nu
i:;:;ucfAf~ reprodusA sub nici o fonna.,prin ruci un mijloc mecanic sau electronic sau 1.
- ca ntr-o baza de date flrl acordul prealabil, in scris, al autorului. '
OBIECTUL $1 METODA ECONOMIEI POLITICE
All rights reserved. Printed in Romania. No parts of th" bl" · b
reproduced or distributed . is pu_ icahon may e
. . m any form by any means, or stored m a data base or
retn eval system, without the prior permission of the author.

PROB LEMA TICA TEMEJ:

a economio politico
D problema alegerii ~; obiectul ~tiinfei economice
a opinii despre obiectul economiei polit1ce
Editura Fundapei pentru Studii Europene 0 denumiri concurente
Str. Emm. de Martonne I a evolufia gtindirii economice
· 3400, C luj-Napoca, Romania CJ instrumente/e analizei economice
Director: ANA MONICA POP 0 haos sau ordine in viaJa economiciJ
0 caracterul legic al economiei
a legi a le naturii ~; legi ale societafii
a serrmificafii ale termenului de "Lege"
0 libertate economica
JSUN 978-606-526-1 17-4
FUNDAMENTE TEORETJCE:
Stiin~a economica - studiaza comportamentul uman ca pe o relafie
dintre scopuri ~i resurse !imitate, sau intr-o altA fo1mulare , o biectul ~tiiniei
economice ii rcprezi.11tA modul de administrare (gestionare) a unor resurse
rare ~i cu intrebui n~ari a ltemative in vederea satisfacerii cat m ai depLine a
unor trebuinfe lot mai numeroase ~i diversificate.
Microecooomia - s tudiaza feoomenele economice la nivelu l
agentilor ~i subiecfilor economici. Ea se ocupa de comportamentuJ
producatorului ~i al consumatorului, modul in care se poate atinge nivelul
optim in activitatea de produc~ie sau de consum cu ajutorul unor resurse
economice !imitate, ~i modul in care se formeaza pretul dife ri telor bunuri ~j
servicii in condiri i 'de competitie.
Macroeconomia - studiaza procesele ~i fenomenele economice
agregate, de la nivelul ansamblu1ui economiei naiiona le , pe baza
indicatorilor globali . D e aseme-nea, ea cerceteaza mecanismul de
funqiooare al economiei, echilibrele ~i dezechilibrele economice, politi c ile
macroeconomice ~ i relafiile economice cu alte slate.
 6 • Poul Cocioc, Octo~·ian Julo
Obiectul ~i metodo economiei politice • 7
Fenomen economic - forrna. d 'fi .
. . e mani estare (extenoara) a realitAfii i) fn ce consra dirijismul economic? and· ..
econo~~ce - aspectc, laturi $i Jeglituri dintre acteJe economice care apar .,i"
se mam1estA la supraf; ~"' eaJ'tA ·· · j) Care sunt principalele directii de dezvoltare ale .S trll
.
d 1rect de c:Atre oameru_at"' r 1 tu $1 care este perceputA (cunoscutA) in mod economice in perioada postbeuca? .. ·ca.?

_Proces e~ooomi~ - ~ansfonnare observabiH! ($i io cele mai multe

k) Care sunl principalele metode folosite de $t'.mpt economi . ;,..,
I) Prin cc se pas11cu. 1anzeaza
. - 1eg1·1e economice (cele soc1aJe, .....
cazun n_iasurab1lli) cant1tat1va, calitativa $i/sau structuraJa a unui fenomen .
~eneral} in raport cu Jegile natum.
"? .
econom1c, care arc l?c in anumitc condifii de spafiu $i timp.
m) Io ce consta importanfa cuno~terii legilor eco~om_1ce?
. Lege econo~ad - legliturA, relaJie cxistcntA intre anumite. fenomene n) Ce · raporturi e~stA intre l~gile. eco~.omi.cc ob1ec~::e? - cele care
$1 procese ec~nom1ce sau imanentA acestora _ Jegaturli esenpaJa, necesara, ac~ioneaza in v1afa reala - ~1 Jeg1Je $t11nfe1 econom1 ·
generalli, ~tabiJa, durabila $i cu caracter de tendinJA.
2. Diversele aspecte ale v1.et11·· econom1ce · pot fi apreciate
_ prin
. Indicator economic - expresie (masura) numericA a unei activitA(i, a
unut feno~en sau proces economic, strict delimitate In timp $i spafiu, intermedi-ul unor caracteristici:
eventual $1 structural. - cantirath>e (in general sub forma de indicatori), sau . . .
Iodice - mlisoara dinamica unor procese sau fenomene economice - calitative (nu se pot exprima numeric ci doar prm mtenn~d~ul
(ex primate prin intermediul unor indicaton). in esen~ este un raport intre unor cuvinte, unor termeni - de exemplu, sexul sau star~a ~ 1 ~JIA
valorile aceJui~i indicator economic in ·doua momente diferite (doua pentru oameni, ori forma de organizare pentru persoan~Je J~nd1ce)
puncte temporale). Dinamica unui fenomen sau proces economic mAsurat lerarhiZSJ·ea elementelor vizaLe sc poare face in mod ob1ect1v <lup~
sub forma unui indicator poate fi evidentiatA $i sub forma ecartului caracteristicilc cantitativc (de la cd mai mare la eel mai mic, de la eel mai
absolut. nou la eel mai vechi, de la eel mai greu al eel mai U$Or ~.a.rn . d.) : Pc ntru
Funcfie - exrr~sie matematicA ce cauta sa surprindfl relafiile dintre caracteristiciJe calitative, ordine;i <~c;1e doar una arbirrara, conven ~1 ona la
feoomene §i procese economice sau sa descrie modul de manifestare a de exemplu, ordonarea alfabetica a mArcilor de automobile.
acestora. Forma de prezentare esenfia lmente simplificatA $i aproximativa a 3. Indicatori economici pot fi :
viepi economice realc.
- primari (de exemplu : salariu l nominal) sau
- deriva/i (agrega/i) - calculaii pe baza celor dintai (de exemplu :
lNTREBAru $1 PROBLEME DE DISCUTAT: salariul reaJ).
J. Raspundep la urmatoarele intrebari: 4. Unita~ile de masura folosi1e pol fi:
a) Ce studiaza economia politica? - naturale,
b) Care este etimologia denumirii.de "economie politica" ~i in ce - convenfionale sau
context se intfilne~te aceasta pentru.prima data? - monetare.
c) Care sunt principaJeJe curente de gandire economica din
perioada prc-$tiintifica ~i care SWlt principaJele !or contribufii? RELATil, EXEMPLIFICARf $1 MODELE:
d) De ce se leaga dobandirea caracterului ~tiinrific de clitre I . Formule de calcul a indicilor:
economia politica?
e) Care este confinutul principal al Jiberalismului economic clasic? Coeficieutul de variafie: J;J.. = x,
f) Cum a schimbat marginalismul gandirea Jiberala clasica? Xo
g) Care esce continurul principal al marxismului? u11de; X, = valoarea In perioada I (uherioara momentului de referint:l)
h) Care este meritul Jui Chamberlin ~i Robinson in teoria X0 .. valoarea la un momenl (sau perioada) de reforinta
concurentei?
-
Obiectul :,i metodo econor111ei po/it ice • 9
8 • Paul Coe roe, Oc1a11ian Jul.a

globala se determina ca produs a l coeficien/ilor de variafie relativa din

Exprimarea indicilor se face de reguli in procente, ceca ce
coresptmde relaf;iei: perioadele succesive componente:
h:: =nri
lndicele de variafie: I = X 1 . J 00 Ir,= ( [I I; r JOO
Xo
.x
1r. =rn1ir 100 - 100
Variafia procenhtali: x1 6X Exemplu:
I .x = - · 100- I 00 = - · J00
Xo Xo O cre$lere cu 20% este urmato de urmatCi de una cu 30%, crqterea
globala (Lota/a) nu va fl de 50% (30%+ 50%), ci de 56% (1, ]+ 1. 3 • J 00-
Ec.artul a bso lut (diferenp sa u variapa abs oluta: t:.X = x 1 _ Xo } 00) pentru ca cea de a douo cre$Lere (de 30%) corespunde la o baza de
daca X,>Xo (deci lx > l ) => cre~ tere co/cul ce include $i crqterea ini/ialti.
X,=Xo (deci Jx= I) => constant - cre~terea absoluta totala: (JOO• J. 2) • J,3=120• J,3 = 156
X1<Xo (deci lx< J) => scadere 156
cre$lerea relarh•a totalii: I c = I 00 - l 00 =56 %
Exemplu: 100
Salariul nominal a rmui angajat a Jost la fnceputul anului de 500 lei.
La 31 august acest salar a fost de 550 lei. 4 . Reamin1 in1 ~i alte relatii de calcul:
n
A tunc1. I s1· = --
550
=1.I LX;
500
Medie aritmetica s impla : m = -1-
Cee a ce p oate ft exprimat fn J moduri d~ferite, dar cu 11cein$i
sem11ifica(i.e: x·
Ponderea : p = ~ l 00
- .wlariu! a crescut cl.e. l,i ori (coeficientul de varia/ie) ,1_,X;
- salariul a crescut la 110% (indiceie de varia{ie)
L,:x. ·p ·
- salariul a crescur c" I 0% (variafia procen1uala) Medic arilmetica pouderata : m= I I

respect iv: LPi

- salariul a crescut cu 50 lei (ecartul absolut)
TESTE GRILA:
2 . Aceia~i v ariafie absoluta determina marirni relative diferite , dupa
cum este cazul unei cr~leri sau scaderi. I. Analiza activ itaiii economice la nivel ind ividual (gospodarii ~ i/sau
Exemplu: firme) ne situeaza in domeniul:
Unei variafii de aceia~i valoare absoiutii - so spunem 250 de 11nitiifi - ~-microeconon:ic
ii va corespunde o cre~tere relativa cu 25% (de exemplu, de lo 1000 la ~ mezoecono m1c
1250 de unitlifi · fn termen i absolu/i), ;i o scadere cu door 20'!/l. C) macroeconomic
(cnrespunuitoare fn acest caz unei reduceri de lo l 2 50 lo I 000 de unitiiti). D) mo ndoeconomic
1250
- crqtere: le = --100- 100 = 25% 2. Care dintre unnatoarele nu trebuie conside rala o prob.lema
1000 macroeconomic!:
1000 (A)) cauz.ele sc~derii pre~ului la iaurt - > ~ er~
- scadere: I s :: - - I 00 - I 00 :: - 20 %
1250 'a') cauzcl e reduceri i nivelului genera l al prefl.lrilor f ...
, lif?l'Wi'T!W\ D
C) cauzele recesiuoii · ~ ·1.7~ C
3. Varia{i ile relative succesive nu se insurneaza pentru a detem1ina
varia4ia to tal! pe un interval (o perioada) mai mare. Variafia redativa
 Obiectul /i metoda economiei !X!_fi(Jce • I1

I 0 • Poul Cocioc, Octavian Jula I

Leon Walras
Thomas Mun Vilfredo Pareto
D) cfectul _dcficitului bugctar asupra infla\ici Antoine de· Montchretien
E) determmarca vcnicurilor agrcgate Stanlev Jevons
Francois Quesnav
.Alfred Marshall
3. Care diotre uimltoarele probleroe sunt srudiate in principal de Adam Smjth Friedrich E ngels
cAtre m1croeconom1e
· · s1· care de cA.tre ma.croeconoro.ie: David Ricardo John Maynard Keynes
microeconomic Macroeconomic James St. Mill
Karl Marx
Somai t"f Jean Baptiste Sav I
I Eu2en Bohm-Bawerk
Inflatie }{ Carl Men2er
--
A) mercantil1sm
Costuri de productie (\/\
Teoria consumatorului B) fizjocrafie
Optimul producatorului M "" I C) liberalism clasic
D) socialism
Strategiilc fumei t\A
E) marginalism
Politica monetari M
F) dirijism
4. Dcnumirca de economic politica se mtfiln~ pentru p1irna oara &. O lege economid reprezinta legarura intre fenomene $i procese
intr-o lucrare aparrfiland Jui: ~om.ice sau imanenta acestora caracterizatli prin:
A) Thomas Mun ~) esentialitate
@Antoine de Montchretien
C) William Petty
D) Adam Smith
=~:~=~te
stabilitate
E) John Maynard Keynes urabilitate
5. N~terea economic ca ¢infA este legati de apariµa lucrarii: ndeniiaUtate
A) Tabloul economic 9. Care dintre cele de mai jos ill! constituie o diferen~ intre o lege a
Aritmetica politica naturii ~i o lege economica:
A vuµ a natiunilor A) caracter probabilistic
) CapitaluJ B) lotinderea ac~iunii in ti mp
E) Principiile economic politice C) dimpul specific de acriune
F) Teoria generala a folosirii mainii de lucru, a dobanzii ~i a ·generalitatea
banilor obiectivitatca
6. Prima lucrare de economic din perioada ~tiinJificl! apartine lui : ) posibilitatea modific&ii continutuJui
A) Antoine de Montchretien I 0. Prin ce se caracteriz.eazli fiecare din urmatoarele elemente
William Petty (categorii):
Adam Smith A) persoane fizi ce
David Ricardo B) automobile
E) James Stuart MiU C) imobile cu destina~ie de locuit
7 . Caror ~coli de gandire ecooomica aparrin fiecare d inlre D)firmc
unnatoarele personaJitaf:ii:
12 • Paul Coc1oc. Octavian Julo Obitctul fl mttoda tconomiti politict • 13

JO 11 12. Testarea unui model economic presupune compararca

JO 11
anul fabricatiei estim!rilor flcutc cu ajutoruJ sl.u cu evoluJia realit.lt-ii
numarul de camere
vechimea in circulatie cconomice.
capitaluJ social
anul constructiei cifra de afaceri
anul infiinf!rii PROBLEME DE REZOLVAT:
marca I
vars ta J. Stabiliti relaiiile dintre cre$terilc $i scaderile prezentate in tabelul
fonna de or2anizare
nationalitatea
numW-uJ de nivele
2reutatea coroorala
starea civilA
re Ligia
pregatirea profesionalii
0 cre$tere
relativa cu...
I
de mai 10s:
corespunde unei
scaderi cu ...
0 cre~tere
relativl! cu ...
corespun'd e unei
scaderi cu .. .
kiJometrii parcursi
--~

ocupatia 1% r- % 50% %
canacitatea cilindrica sexuJ 2% % 100% o/o
oozitia in locaJitate vecbirnea in munca 3% % 200% %
capacitatea de transoort consumuJ de carburant I 00/c. % 300% %
numarul de salariafi materialuJ de constructie 25% % 500% %
33.3% % 900% %
I J · ~are dintre cele de mai sus reprez.inta caracteristici canlitative (q)
$1 care calitative (c)?

J 2. Care dintre enuaruri aftrma~ii Sllnl adevclrate $i care S tint false?

r-o2. Stabiliti relatiile dintre scaderile si cresterilc prezentate m tabe I:
scadere r corespu~de unei
cu ... cre~Len cu ...
0 scadere
cu .. .
corespunde unei
cresteri cu . . .
A I . Economia apare ca ~tiin~ la STar$itul secolului xvm. 1% % 20% %
-:i: 2 . Economia studiaza modul de fo losire a unor resurs~ nelimitate 2% % 25% %
pentru satisfacerea unor trebuinte limitate.
3% % 50% %
A- 3. Economia srudiaza modul In ~are oamenii decid (aleg) in
10% % 100% %
condiiii de raritate.
~ 4 . Un decidenc ra1ional anticipeaza viilorul intotdeauna corect. 3. Guvemul a decis intr-un an indexarea salariilor din sectorul
- 5 . Economia nu poate fi o ~tiin{a pea'tru ca se ocupa de bugetar dup~ cum unneaza: d~ la I ianuarie cu 8% ~i de la I
-t- cercetarea unor trebuinfe 111nane subiective ~i nu cu elemente oclombrie cu 12%. Care a fosl cre~1 erea totala a salariilor in anul
naturale obiective respect iv?
-::;::- 6 . Econom ia nu poate fi o $tiinra pentru ca studi azA
4. Rata lunara a infla!iei in primul trimestru a unui an a fosl de J %
comportamentul uman.
in ianuarie, l % in februarie ~i I% in martie. Cu cat au crescut
A 7. Macroeconomia include studiul cauzelor inflaf)ei.·
prerurile in primul trimestru?
..,- . 8 . Legile naturii au caracter obiecliv, in timp ce legile
r economice au un caracter subiectiv. 5. 0 scadere a produc1iei unei finne intr-o anumita perioada cu
A- 9 . LegiJe natW'ii au caracter absolut in timp ce legilc economice I 0% este unnata de o alta scadere in perioada imediat urma:toare
au c::aiacter probabilistic: cu 20%. Cu cat a sclizut in total produc(Ja firmei fata de
'f J 0. Legile juridice cu caracter economic pot £i considerate legi momentul ini\ial? ·
· economice obiective.
-r I l . AnaJiza ~i s inreza sunt metode de cercerare utilizare numai de
6. 0 cre~tere cu 60% a activita!ii este urmata de o scadere cu 40% .
Care este evolu!ia ce rezu lta din aceste elemenie?
cercetarea economica.
14 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a Obiectul i i metoda economie1 p o litice • 15

7. 0 cre~tere cu 20~0 a
C .
t' ·ta··
ac 1v1 p.1 este unnata de o scadere cu 20%.
are estc evolut1a ce rezulta d in aceste elemente? 1;. Ey
x I I I I I I.
1 · 2 3 4 5 6 J 7 -8· I i_
A) Cu cat s-a modificat Y (valoare relat1vA ~1 absoluta) rn X - 4
8. {r
EvoJufia unei anumite t
Ca' egorn·· economice tntr-o perioada de ..!
'\
faµ de X = 3?
tiJn a fest unna.toarea:
.f. B) Dar in X = 5 faf~ de X = 4 ?
12. Citifi din graficul urmator datele referitoare la ~reri l e_ ~entru ~
+ 10% - 10% + 10% +20% +15% anurnit p rodus provenind de la 2 gospodan 1 (C1 ~1 C2) ~1
-10%
Care cste rezultanta acestor evolutii? . prezentap-lc lntr-un ta.be!:
9 Iteprezentati grafic datele din tabelul urma.tor: p
x I 2 3 4 I 5 6 7 8
Yi 10 35 55 70 I 80 85 85 75
Y2 80 70 60 50 ! 40 30 20 10

0 2 4 6 8 JO 12 14 q

1--t---+--~--+,--lt--+-~
j

20. 2 1. I I ! I .1 I I_
*Calculati cererea totala provenmd dm parlea celor doua gospodW-11
1.
J0. Reprezentap grafic funcfia: y = 6 - 2x. Calculafi panta funqiei ~i ~; reprezen ta~i -o in graficul de mai sus.
stabiliti natura relatiei intre cele doua variabile .
13. SA se calculeze ponderea · in pre~u l final al ben.zine i a
11 . Cititi datele d in graficul urmiitor, prezenta!i-le intr-un tabel ~i urmatoare Ior componente:
lei %
·-
interpreta!i rezultatul:
Cost de oroducrie 1,05
1.0 ~ Adaos comercial 0,21
~~~-~~~~z--

~llO: t=. -~ Taxa de drum 0,35

.7 Accize 1,31
- //),,"' z ·-C.:::.- -- 0,02
: ~·---z__,,------·
Taxl:\ soeciall:\
TVA 0,56
/
Total JOO
.,.- - - - - .
5 6 7 8 Reprezenta11 g rafic rewltatele :
2 3 4
I 6 ~ Paul Cocioc, Octavian J u/a
,
'

t.r
{!'i
,,.-,.
,.,
.

14 . M_edia . la ~dmiterea la facu ltate s-a calculat ca o medie

ari~~rica. sampla a mediilor obTin ute in fiecare an de liceu ~i a
me 1e1 s;?eneraJe la bacaJaureat. Calculati- va aceastA medie ·
IX X XI .
'----'- · __ Xn _ ~fXIIIl Bae M edu
-

- nole .m caJcu lul mediei finale?

Care a fosl ~onderea fiecare1
Reprezen~ra grafic evolu!ia mediilor dvs. din anii de liceu.
Comentafl aceasta. evolufie.
PROBLEMA TIC A TEMEI:
I 5. Intr-un alt an medie ftnala a fost calculata ca o medie aritmetica a activitate econom ica fi econom ie
ponderata astfel: o locul accivita(ii economice in cadrul activita/ii umane
- med!a ge~ra la I~ bacalaureat cu o pondere de 60% ~i 0 relaJio octivitate - munca - producJie
- media anilor de hceu cu o pondere de 40% o finalitateo activiUi(ii economice
Care ar fi fost media obfinuta daca v-ari fi inscris in acel an? o prnduc/ie - reparti/ie - schimb - consum
o lrebuin/e, dorinJe $i interese
o legitafi ale trebuinfelor
o tipologio trebuin/elor
a sisLemul ~1 structura intereselnr

FUND AMEN TE T EORETICE:

Actfritatea este inteleasa ca total ita1ea rnanifesLru-ilor in plan concret
sau mental, prin care omul aciionand asupra mediului ~i asupra lui insu~i 'i~i
asigura rraiut (supravie~ui rea), i~i realizeazli trebuinlele, ideile, aspira\iile.
planurile sau altfel spus i~i rnuresc propria lor existenJ,a.
Activitatea econo mid ca Jatura fundamentala a activitafii practice
reprez.inta un proces complex - acel swrunwn de acfiuni - prin care oamen.ii,
folosind diverse mij loace materiale exterioare (resurse, bunuri) ~i in
confonnitate cu principiul rarion alitatii, transforma narura obrin3.nd bunurile
necesare traiului, satisfacerii trebuinfelor ~j dorintelor.
Economia reprezinta ansamblul activ itA~iJor des~urate de o
comunitate umana ia vederea producerii ~i consumani bunurilor necesare
satisfacerii trebuin1elor.
Reprod u c~ie - reluarea continua a procesului de produc1ie (in sens
generic), deci continuitatea. repetabilitatea activitatii economice. ·
M otiva fi a este definita ca lolalitatea mobilurilor interne a le conduitei,
innascute sau dobandite, co~tient izate sau necon~tienti zate, simple trebuin~e
fiziologice sau idealuri abstrncte.
 -

Activitote, trebuin/e ~;interest • 18

Trebuiofele reprezintA cerinte obiectiv necesare ale ·vielii oamenilor,

-
19
• Poul Cocioc:. Octm•ion Ju/a

2. Rlispundeii la um1a~o.arele intreb&-i: ecesitate obiectivll? .

ale existenrci ~ i dezvoltarii lor. Astfel, dupa unii, trebuinJele reprezintA lipsa a) Esfe munca, acovnatea e~~~orruc!. o.n i interese economice?
unui lucru dorit - mai precis, senzapa sau co~ttiai;a accstci lipse, a unei lipse b) Ce raporturi se po.t stabt11 .ftre dormte ~
care "strimtorcaz.a" sau primejdui~te cursul vierii, all1turi de strMuinta de a Dar intre acestea ~1 .s~opun. ., diversificarea
imburiitAJ:ii ~i/sau ~ura traiul. Dupa alfi.i, ele nu sunt altceva decat forma c) Ce anume cond1ponew multiplicarea .,1
imaginari a ccrinielor omului. Ele semnalizeazA cerinJele de reechilibrare trebuinfelor?
sub fonna unor stAri ~i imbolduri spccifice. ., Comentati dictonul iezuit "Scopul scuzA mijloace)e".
lnteresele economicc pot fi definite, in modul eel mai general, drept :>. •

fonna de manifest.are a trebuiotelor economice. Reprezinta orientiri 4. Discutaii afirmatia: "Munca I-a fa.cut pe om".
selective, .relativ Stabile in timp ·~i active spre anumite domenii de . · tu al~ a omului spre
in ce masur:i comodita1ea (sat1 "inc lmaf,Ja ~a r . ?
activitate. lmplica organ.izare, constan~li ~j eficien~ iar in structura lor 5. lene'') poate fi consideratA surs~ a progresulus tehnic.
psibicii intrA e lemente cognitive, afeclive ~i volitive.
TESTE GRILA :
iNTREBARI $1 PROBLEME DE DlSCUTAT:
1. Omul este mai intfil:
I . Comentati figurile urm~toare : A) organiz.ato r
A) B) tluritor de unelte

TREBUIN A DORIN A 1- --..i• I ACTlUNE I C) inovalor

D) produclilor
ciiutare ~ consumato r
F) atat produclitor cat ~i cons umator
BUN -·- --- --- -' identificare
2. Stadiul zoologic d e asigurare a subzisten rei este depa41it la n.ivel
B) antropologic prin:
@onfocJionarea de uuelte

I
Trebuinte de
autorealizare I B) respectul fat-A de mediu
.(9creati 11 i~~e
D) product1v1late
Trebuinte de stimA ~i statut @caracterul con~tient
f) caracterul instinctual
3. Procesul complex prin care oameni i folosind in mod ra\ionaJ
Trebuinfe de afiliere resursele disponibile pentru a crea bunuri economic e este
' desemnat de termenul de :
~c.tivitat~ ~conomicli
Trebuinte de securitate
"Sf
econom 1s1re
C) repartitie
D)schimb
Trebuinie biologice E) cons um
 -

Activitate, trebuil'fe ii interese • 20

21 • Paul Coe ice, Octavian Jula

4. A<:tivitarea economicii este o activitate de origine: are finalitate ecooomico-socialA-

XA))b; ologicl totalitatea mobilurilor inteme ale conduitei ·
' BJ'societal! izvor~te din trebuinre (in sens larg~
C) spirituaUi
D)mixta 9. Cum se explic!i faptul ell activitatea economi«:l are un caracter
E) teoreticl functional :
· unnare~le atingerea unor scopuri con~tient propuse
5. Stabilifi. cor:latiile intre unnatoarele no~iuni legate de activitatea este indreptatA spre satisfacerea unor trebuinre economice
e~mJc~ $1 ~mnificaria acestora: ) este repetabi lii
~motrvapa D) reprezinta manifestarea voin~ei subiective a indivizilor
B) scopul E) activitatea economica nu are un caracter functional
C mi"loacele
IO. Care dintre urm!ltoarele coostituie traslituri caracteristice ale
declan eaza, orienteaza i intre ine activitatea tre tinLelor:
ansamblul de procedee, operatii $i instrumente .) l c~acterul obi.ectiv
unelte caracterul subiectiv
rezultarul te tat a l activitatii caracterul facultativ
6. Ceea ce ii determina pc oameni sa munceasca., sa des~oare o caracterul social
anumit.a fonna de activitate economica este: caracterul nelimitat
A) nevoia intrinsecli de a muncii ("munca I-a tacut pe om")
8) obligafia prevazutli pdn lege J I . Care dintre unn~toarele nu su nt trasaturi specifice trebuinietor
C) curiozitatea $ifSau spiritul de avennrra e<:onomice:
~ plictiseala A) fioalitatea economico-sociala
~ actiunea obiectiva a trebuinfelor B) caracterul obiectiv
F) dorin~a de a face ceva pentru bioele semenilor C) confruntarea permanenta cu raportul resurse-trebuinfe
D) raiionalitatea
7. Declan$area activitAfii economice are la baza o serie de mobiluri
£) repetabilitatea
me ale conduitei, rnobi luri care pot fi :
ln.n~cut.e 12. Trebwntele se concretizeaza in dorin ra de a avea :
dobanditc A) obiecte
con$tientizate B) servicii
necofi$tientizale C) infonna~i i
abstracte A-), pozitie sociall\
de naturA fiz:iologica (Y. toate cele de mai sus
F) nici una din cele de mai sus
8. Care dintre unnatoarele afin nafii referitoare la motivatia activitatii
ecooomice s unt adevfu"atc: 13. Tl~eiofele sunt influentate de:
~ceea ce declan$eau'i, orienteaza $i intreµne activita.tea facLOri naturali
® princip~l ul factor stimulator intern al c.ompo11amenrul ui factori istorici
economic q ' factori sociali
 _
...

Aclivitare, trebuin/e fi interest • 22 23 • Paul Cocioc, Octavian Jula

~= de de"'<>llatt • socie"!;; 1i individului

-~

A) c re$1erea s imilaril a resurselor

fB}µtili zarca rafionalA a resurselor
J 4. Stab~li~i corel~fiile intre unnatoarele legitap ale trebuinrelor c:j C:}atirudioea de indiferenf! fatli de utilizarea resurselor
contmutul. actmnea acestora: t " D) trebuinfele nu sporesc $i nu se diversifies
A) ~re$terc_a ~i diversificarea trebuintelor E) dezvoltarea generalli a societ~fii
B) mteracfiunea trcbuintelor · 18. Care dintre unnatoarele afinnafii sunr adevarare $i care sunl false?
C) elasticitatea trcbuintelor
I . T rebuinJele econorruce sunt identice in toa~ )umea.
D ) su bstitu ~ici
2. lntensitatea de manifest.are a unei trebuin~ este acee~i la top
E) saturatiei
indivizii.
. aparitia de noi trebuinte 3. Trebuinfele sunt influenptte de factori naturali ~i istorico-sociali.
mod1ficarca structurii sistemului de trebuinte (la niveJ calitativ) 4. Sursele principale de satisfacere a trebuintelor sunt nat:ura $i
crestcrea volurnului de trebuinte munca.
satisfacerea unor trebuinte 2enereaza aparitia altora 5. Pe mAsura ce o anumica tFebuinJA este satis fa.cutll In m od continuu
intensitatea diferita de manifestare a unei trebuin~e intensitatea sa de manifestare cre$te.
in timp si soa1iu 6. Activitatea economics are drept scop general satisfacerC"cl
descre~terea intensit.a!ii de manifestarc a unei trebuin~e pc trebuin1elor prin producerea de bunuri economice.
masura satisfacerii sale orin consum 7. Toate activitap le economice au ca rezullal producerea de marfuri.
existenfa a mai multor bunuri apte a satisface una ~i acei~i 8. Activitatea presupune organizarea ierarhica stabila de motive,
trebuinta scopuri $i mijloace.
orice trebuinf3 satisracuta la Wl moment dat va reapare mai 9. Cre$terea $i diversificarea trebuintelor arc o condi ~i onare exc lusiv
devreme sau mai tarziu obiectiva.
I 0. Cre~terea $i diversificarea trebuintelor este condifionata atfil
15. Care dintre clasificlirile trebuin~elor de mai jos sunt corecte: obiectiv cat ~i subiectiv:
(aj natur~le,.seeiale $i spirituale I I . Moriva~ia are in vedere t:eea ce sc spera a se ob~ine in cursul $ifsau
11
-~ ~ individualc, de grup ~i societaJe in um1a des~urarii unei activitiifi .
{\ {f C) innascute $i dobaodjte
\I'' D) primare ~i indirecte
~i• acc ;1 sac i*i
6'i ale populatiei ~i ale producriei
~ solvabi le $i extraordinare
I 6. Ci=eft&Fea $i d1versificarea trebuin~eJor:
A) are o condifionare exclusiv obiectiva
B) are o conditionare exclusiv s ubiectiva
C) are o cond i~i onare excJusiv sociall!i
D) nu este condiponata in nici un fel
©estc condi~iooata atat obicctiv cat $i subiectiv
17. Cre~rea $i diver:ificarea trebuintelor ar trebui sli conduca la:
 Resurse fi rafionalitau econom1cc1 • 25

fNTREBARI ~J PROBLEME DE DISCUTAT:

f
.___R_Es_·UR_s_E_~_1_RAr_1o_N_~_·_1T_A_T_E_E_c_o_N_o_1'1_:1_c_A_]_J f
I . Comentati figurile urmatoare:
__ A) frontiera
posibilitl!ilor de
.
~ producfic

PROBLEMATICA TEMEI:
z.ona de prod11ctie
o resurse ~i raritate
....... ..
imposibiJA
o .frontiera posibilitiifilor de produc/ie
o problema alegerii ~; costul de oportunitate z.ona de prodlJC\ie 1

o rafionalitate ~i eficienµi economica

a comportament economic ...
posibill
I _
. ~-...
~.,
I 'J 1
)
t'
/._ f
• ·:· ·~ ... :; fi..:, ,I

FUNDAMENTE TEORETJCE: B)
Res ursele econ~mice reprezinta ansamblul elementelor de c are Bunul Y BlUlUI Bunul \'
.dispuoe societalea la un m oment dat, e lemente care sunt utiliz.ab ile ~i pot fi
efectiv atr-ase in vederea obfinerii de bunuri. Resursele pentru satisfacerea
tre buinteJor populatiei "s-au a limentar'· din doua izvoarc print.:ipale: a)
nalw-a exterioa1 a ~ i b) activitatea economica, in special produc~ia.
Legea raritafii resurselor consta in aceea ca volumul, s tructura ~i
calitatea resurselor· ~i a bunurilor se m odific! mai incet decat volumul,
structura ~ i intensitatea trebuinfelor. Res ursele (~i bunurile) sunt rare,
!imitate, in comparape cu trebuiniele (in esenili nelimitate, eel pu~n in
diversitate) .
Frootiera posibilitafilor· de prod uctie re flecta ansamblul cantitafilor
maxime din bunurile care ar putea fi produse cu cantitatea disponibila Bunul X Buoul X 8 Wlul X
(esentialmente limitata la o cantitate foca) dintr-o anumita resursa. in
condiTiile in care avem in vedere exclusiv doua bunuri. frontiera 2. Raspunde~i la unnatoarele intrebMi:

posibi Litafi lor de produc~ie se prezinta sub fonna unei curbe. a) Ce consecinie are raritatea asupra indivizilor ~i activita~ ii
Fiecare punct de pe aceasta curba reflecta. o combinafie lno·e o anumita economice?
cantitate (x;) din bunul X ~i o anum.ita cantitate (y;) din bunul Y, cantitati b) Ce legarura s-ar putea stabili intre principiul raiionalitaiii $i
maxime care pot ti produse cu volumul dat de resurse. Ea reflect.a progresul tehnic?
pos ibilit.Afile tehnice, tehoologiile de realiz.are ·a celor doua produse. c) Din ce cauza apar costurile de opo1tunitate?
Costul de oportunitate (alegerii) se refera la aprecierea (evaluarea) d) De ce panta ~urbei posibilitAfilor de producfie este negativa?
c elei mai bune d intre aJtemativele sacrificale . e) Cum se cxphc~ eventuala concavitate a f:rontierei posibil itatilor
de produqie? ·

;, I·
ii . '
 Resurse fi raf1onalttatt econom1cli • 27

-
26 • Paul Cocmc. Oc1avian Julo
---
f) Care cstc costuJ d e oportw'Utate al urmarii de cAtre dvs. a . - 30-10 =20=0.5
curs urilor universitarc?
sau
J 2 3 Co( 2 }-(5-!)•JO 40
g) Cum estimap ca vefi "acoperi" accst cost in viitor? f.Avion 2,5 0,5 1 _ (5 - 1)• JO = 40 = 2
0,25 2 I Co( 2 ) - 30 - JO 20
1!4utobuz
J_tELATII, EXEMPLIFJCARI ~I MODELE: _ 30-!!!_ = 20 =I
30-10 = 20 = 2 5 CoOJ-(5-1)•5 20.
l . Relafii: Co(JJ=(5 - J)•2 8 '
Co = Efort = Sacrificiu (Renuntare) - (5 -1) • 2 = !_ = 0,25 - (5 - J)• 5 = 20 = J
Costuil de opo rtunitate: Co(J)- 30-10 20
Eject Beneficiu Co(lJ- 30-10 20
.Atunci cand individul (ciiliitorul) ca~tiga 2 u.m . pe ora ~; ar merge
2. Costul de oportunitate ~i frontiera posibilitafilor de produqie: cu avionul el renun/ti la 20 u. m. pe care le plate$fe fn plus. d~r poale
a) peotru uo bun r ep r ezentat pe ax.a orizoota la (abscisa): cafciga in cele 4 ore diferen/ii 8 u.m., ceea ce corespunde unu~ cost ~~
rrunicate de 2,5 u.m. Daca va utiliza aucobuzul, vaface 4 ore m p~us ~ 1
Co = lpanta F.P.P.I r:un/a as(fel /a ce/e 8 u.m. ce ar putea ft ca~rigate datorita ec~nomre1 de
0

b ) p e ntru on bu n r eprez.entat pe ax:a verticala (ordonata): - inso va placi dour l O u. m avand astfel un cost de oporrumtate de 0, 2
mai redus cost de op~rtunitate se regase$le In cazul autobuzului
Co= . 1
panta F.P.P.I
I /Imp.Ce/
u.m.
(2.5 < 0,25), iar aceasta vafi variant~ c:teasa. _ . _
fn mod similar se procedeazo $' m cazul celorla/(1 md1v1z1. rezultand
datele din tabelul de mai sus.
PROBLEME REZOLVA TE:
2. Un tanar absolvent aJ unui institut de tnva~ainant economic
L Un cfilator care folos~te avionul poate ajunge de la o~uJ _A la superior care detine uo capital de I 00 u.m. are in faia sa urmatoarelc
ora~ uJ B tntr-o or!. Acee~i calatorie dureazA 5 ore cu autobuzul. Dad alternative de a incepe cariera:
tariful unui bi let de avion este de 30 u.m., iar pentru un bilct de autobuz A) sa se angajeze intr-o firma de renume cu un salariu de 5 u.m .
trebuie sa plateasca JO u.m., care ar fi mijlocul de transport mai ieftin pc luna ~i sa i~i depuna capitalul tntr-o bancli cu dobanda I 0% anual
pentru o persoana ce poate ci$tiga 2 u.m. in fiecare ora? Dar o persoana B) sa deschida o afacere pe cont propriu, utilizand in acest scop
care ar putea ca~ga I 0 u.m. in fiecare ora ce aJegere ar face? Dar un intregul capital ~i avand o rata a profirului de 70% anual
iodivid ce c~tiga 5 u.m. pe ora, cu ce anurne ar circula? (13, p.1 4) C) sa cumpere aqiuni la o finn~ care acorda dividend de 15% la
valoarea nominala a aqiunilor ~i sa ocupe un loc in Consi Ii u l de
R.ezolvare ·
Ale2ere Administratie al aceleia~i firme primind pentru aceasta o indemnizatie
Avion A u tobuz
lunara de 5 u.ni. ( 13, p. J 4-15)
Cost b ilet (ch eltuieli) JO JO 30>10
Ven it nerealizat (I) 1•2=2 5 *2=JO 32>20 Rezolvare:
Total (J) 30+2=32 J0+10=20 aurobuz A B c
Venit nerealizat (2) 1 ..JO=JO j•J0=50 40<60 dob<inda: profir: dividend:
Total (2) 30+J0=40 10+50=60 av ion 100"(10110{))=JO u.m J00*(701JOO)= 70 u_m. 100*(151100)=/ 5 um
Venit nerealizar (3) J·5=5 5•_'i=25 35=~ salar: indemniza/ie:
Total (3) 30+5=35 J0+25=35 oricare (ovion) 11*5=60 u.m. 5•12 = 60 um.
. c#tig_ total = io u.~ J COf._tig_ tutal = 70 u.m J ciiI_tig_ Lout/ = 75 u.. m =._J
 Resurse 1i rafionalitare econom1cb • 29

~scopul activi~ilor economicc .

3. A locand resurseJe sale \imitate, o bruta.rie poate produce ®lementelc de care d ispune societatea $i care pot fi folos ate
so rtunente d e paine i n urmatoarelc variantc:
in activitatea economicA
Variantc ) 2 3 4 5 6 7 8 F) elementele de care dispune societat.ea indiferent dacA pot fi
Sortimcnrul A 0 4 8 15 20 26 34 40 sau nu folos ite in activitatea economicA
Sortimentul B 20 18 16 10 8 6 4 0
Ce vananta de product1e va fi ale~? (13, p.15\ 2. C~se clasificA resursele economice:
Rezolvare: ~ primare ~i derivate
1 2 3 4 5 6 7 8 rnJmateriale ~i umane
Co(A) - 214 214 617 216 4/6 C) naturale $i manufacturate

Co(B) 412
0,5
412
0,5
716
0,86
512
215
0,4
612
I 0,3 3
812
218
0.25
614
0, 67
-
D) umane $i maoufac turate·
E) materiale ~i informatii
2 2 1,17 2,5 3 4 1,5 F) !imitate ~i nelim itate
I Co - 2,5 1,67 3,36 3,4 ~.33 J,75 .. - 3. Care din clasific~i le resurselor naturale"'de mai jos s unt corec tc :
Sortimentul A : Sortilr.entul B: A) utiliz.abile $i neutilizabile
B) !im itate $i nelimitate
Co(2) = 20- J =~ = 0.5
8
Co(7) =
40- 34 6
= - :: 1.33 C) recuperabile ~i iocpu.izabile
4-0 4 4-0 4 @nerefolosibilc ~j partial recupera bile
(se renunµi lo 0.5 buc. din 8 (l,33 b uc A i J buc. B)
p encru a avea in plus J buc. d in A) 6- 4 2
@ regenerahile ~i neregr.nerabi le
Co ( 6J= -: - =025 F) prima1 e ~i derivate
C o(3)= 18-16 = ~ = 0.5 34-26 8 .
4. Cum se pot clas ifica rcsursele din puoctul lie ved e re a l
8- 4 4 (0 25 bur . A I ] hue. BJ
(0. 5 buc. B I I buc. din A ) posibiliLJitilor de rcfacere:
A) rec uperabile $i partial recuperabilc
4- 0 4 ~ regenerab ile $i neregenerabile
Co(8 ) = 40-34 = 6 = 0 ,67 '-ef neregenerabile ~i par{ial refolosibile
(0,67 buc. B I 1 buc. A) D ) primare ~ i derivate
E) nerefolosibile $i paJ1ial refolos ibile
Co(A)= minim pentru variantn 7 F) nerefolosibile $i partial recuperabile
Co(B)= minim pentru varion ta 3
fntre varianlele 7 $i 3 este preferatii varianta 3 penlru ca s umo 5. Dar din punctuJ._ de vedere al pos i bili~ilor de recuperare $i
costurilor de oportunitate este mai micd {1 ,6 7<1 . 75). refolos ire? €-\-
6. in iarile arabe exportatoare de petrol, fiiei ul estc:
TESTE GRILA : A) resurs a libera
1• Ce sunc resurseJe economice? resursa nelimitata
A) totalitatea elememe lor naturale res ursa limitata
B) totalitatea elementelor naturale de care dispune societatea ~i resursa naturala
care pot fi folos ite in acrivitatea economica E) resursa regenerabila
C) rezultatul activitafii economice ® re~ursa neregenerabila

30 • Paul Cocioc. Octavian Ju/a
~resursa nerecUperabila ~ nerefolosibila
'):{) resursa partial recuperabilli ~i refolosibila
7· in raport cu cvolupa trebuin~elor, resursele se modificA (sporesc):
A) mai rcpede
fii)\mai incet
'qin accl~i ri1In
D) nu exist! o legatura intre evolutia lor
E) resursclc nu sporesc
8. A~afia ca resursele sunt )imitate ioseanma ca:
~esurselc sunt insuficicnte in raport cu trebuin~lc
B) rcs ursele sunt insuficiente in orice imprejurare
©doar o parte din indivizi i~i pot satisface trebuin~lc
D) resurselc disponibile se gasesc in fiecare moment
cantitate strict limitat.A
9. Legca raritAf.ii resurselor se refera la faptul ca:
A) volwnul ~i structura rcsurselor se moditicli mai incct decat '.
volwnul ~i structura bunurilor
@volwnul ~i structura resurselor se modifica mai lncet decal :
volumul ~i structura trebuinielor
@esursele ~i 91:1ettrile sunt )imitate, rare in raport cu '
trebuin~eJe
D) pc masura crc~erii trebuinfelor umane cre~ te capacitatea de
exploatare a resurselor
E) resursele s unt netimitate in raport cu trebuiniele
10 . C are dintre urmatoarele nu sunt cauze ale raritatii resurselor:
A) natura
B) tehnica (tehnologia)
C) eficicnfa economica
D) masurile administrative
B religia ~.i morala
~trebuinrele
11 . PrincipaJeJe consecinfe ale rarit:!tii rcsurselor se referli la:
!
imeni nu-$i poale satisface toate trebui:nte
na $i acci ~i nevoie estc sarisflicutA in grade diferite
erinfa obi ectiv~ a folosirii eficient e (rationale) a resurselor
D) resursele s unt !imitate la potenfialul planetei noastre
-
Resurse fi rafionolitate economicLI • 3 1
@iecesitatea alegerii altemativei de folosire a uoei resursc .
l 2. Raritatea este caracteristicli exclusiv pentru:
A) bunurile libere
tB\ bunuri economice
'-"C} bunuri materiale
D)servicii
.' E) informa{ii
J J 3. Problema insuficientei resurselor exist~:
i A) doar 1n economiile de pia!A
B) doar 'in economiile de tip socialist
mtr~ t
C) doar in ~rile sarace (din lumea a treia, in special <li n Africa)
D) doar In economiile in tranzi1ie
E) numai atunci cand s-au Juat masuri de rationalizare
F) doar in cazul persoanelor cu venituri reduse
~ G) doar in prezent urmiind a dispare odatll cu cre~terea $i
~
dez:voltarea economicA
Q91n orice econom ic ~i pentru toti indiv i.zii
l
J 4 lnsuficien~a (limitarea) resurselor poate fi eliminal.A prin :
A) coopcrare
B) concuren~a
C) pia\li
1 ~~anificare
c;J11ciuna din cele de mai sus
IS. Raiionalitatea activit{ifii economice 'i~i g~se~te expres ia \ n :
A) maximizarea efectelor uti le prin maximizarea con sumului
de re;su1se
B) maximizarea consumului de resurse ~ i minimizarea efectelor
(C) m~_im_iz.area efectelor utile cu un volum dat de resurse
@mmuru.za.rea resurselor consumate pentru atingerea u nui
rez.ultat dorit
E) dim inuarea trebuintelor
I 6. A avea eficientA in activitatea economica 1nseamna:
A) a satisface mai mulre lrebuinfe cu un volum mai mare de
rcsurse
~a satisfacc mai multc trebuin~c cu acel~i volum de resursc
sau cu un volum mai redus de resurse
 32 • Paul Cocioc, Octavian Julo Rtsuru fi ro(io110/i1ate economi.cl1 • 33

C) a spori continuu volumul de resurse folositc in activitatca o ~rjtatea, caractcrul limitat al resurselorconduce intotdeauna la:
19. f\.j1I
econornica A) fonna concava a F.P .P.
~a maximiza consumul de r~ursc B) fonna convexa a F.P .P.
C©Ja minimiz.a cheltuielile C) forrna lineara a F .P .P \ o:lJ.,
F) a satisface pe deplin nevoile membrilor societA~ii ..rupantapozicivaaf.P.P. /L _ _,1.."D J..n. ~~ . &J f""
©µantanegativlaF.P.P. '"-'?- \.)~v.;t ~......- ~ .. ,. - - .
17. Ce anumc confera activit:Af:i i economice eficienµ:
A) repctabilitatca 20. Deplasarea din punctul A in p~nctul B a
B) complexitatea frontierei posibilit.Atilor de produclJe (F.P.P.) -
~motivatia
x · vez.i figura aHiturata - va deterrnina:
(Q)rafionalitatea A) cre~ terea cantitatii produse d in b.wml X
E) scopul ~i reducerea canti tA~ii din Y
cre~t.erea canti~ii ~~~use din bunul Y
/B)'
18. Indi~~i car~r. puncte d~ figura urrnatoare ~e corespund_si~a~ile l" 1-...J ~i reduccrea cantitaµ1 din X .
descnse ma1 JOS. Arl.taf1 penlru fiecare caz m parte cant1ta!de din {; C) cre~terea cantitatilor din arnbcle bunun
cele doua bunuri ce pot fi produse ~i ideotificafi frontiera ~ D) reducerea cantitAtilor din cele doua
pos ibilitaplor de produc~e. ~ L--------"~--"v bunuri
tJ A) combinafie de bunuri cc nu poate fi produsa in conditiile date f E) oici una dinlre accste consecinie
(cu v0Jum11l de resurse ~i tehnologia existenUi) r
B) combina~ie de bunuri posibil de produs dar nu In condif:ii de ; 2 ). Dar d in punctul B in punctul A? ../(--
t1 raponalitate (risipa sau nefolosirea integrala a re.<:urse!or) 22. Deplasarca s pre dreapta a frontierei posibili~ilor de productie
PT f!s. C) ccimbinarie d e bunuri posibil de produs in conditij de eficien[A poate avea drept explicaJ.ie:
D ) combinaiic de bunuri posibil de produs In condirii de
Rs cficienfa, dar in care sa existe cantira+i di11 ambele bunuri
A) inr!iutatirea tehnologiei de fabrica(ie
~imbuoatatirea t~hn-~l ogiei de fabricatie
Bunul X accenluarea ranta~JI
relaxarea raritatii
reducerea consumuri lor specifice
F) cre~terea cons umurilor s pecifice
23. Dar deplasarea spre stanga? /4 cJF
24. Dar o deplasarea de-a lungul c urbei (froatierei) posibilitatilor de
X1t ···············~ · - ·
produqie':' C-
XM · •·• · •· ;M
25. Daca exista posibilitatea de a crc~te productia unui bun !arl a
Xs
.... .
• •••• - - ~ • . • . •. • ; • .

..... .....
-~ •.. • •
diminua productia unui aJt bun, inseamna ca anterior:
... . .. A) se producea la oivelul F .P .P.
: : : T B e produce di ncolo de F .P .P .
0 Ys YT Bunul Y use atinsese F .P .P .
) F .P.P. era lineara

l.
34 • Paul Cocioc. Octavian Jula
Resurse fi ro1iona/i1a1e eccmomica • 35
E) bunul respectiv era preferat altor bunuri
A) mecanism de piatA
26 .
~ecizii!e (~legerile) cooperare

~
privind folos irea resurselor rare
rntrebumM..; altern.,,~: · 11cA
· · • cost de oportunitatc
. t- • -.ve imp ru~te cosruri. lo acestc
costunlc renunJArii la alte bunuri ilustrew conceptul de: ) dezvoltare economicl!
A) cost total E) interes social
cost mediu
31. Daca 0 persoana doarme in Joe sa faca altceva, de e?<emplu sA
ost de oportunitate
citeasca o carte sau sl! viz.ioneze un film, atunci :
cost normat
E) cost fix A) lectura neBcutA poate fr considerata drept cosrul d e
oportunitate a dom1itului
27. Costul de oportunitate ill! include: B) filmul nevizionat poate ti considerat drept costul de
A) vcniturile nercalizate t oportunitatea a dormitului
@cea mai buna aJtemativA sacrificata t C) atat Jectura cat ~i filmu l (pierdute) pot ti considerate drept
toattue aJtern~tidvele sacriticate f
1
costul de oportunitate a dormituJui
D) cos ~anse1 e timp p '@> n~ se poate preciza d~ar pe baza ac~slor dat~, pentru ca nu
E) timpul pierdut ! ~run care este cea ma1 bunl! altemat1vl! sacnficata (lectu ra,
fi lmul sau o alta activitate)
2 8. Daca o unitate adifionala din oricare bun poate ti produsa c u u11 1;
cost de oportunitate constant, atunci F.P.P. este: 1 32. Daca singw·ele ahema1ive de petrecere a unei serii pentru o
A)concava persoana ar fi citirea unei caqi s au vizionarea unui prog1am la TV,
J!lconvexa iar persoana respectivl! ar pre fcra sli citeascli, atunc i:
t;S)JI ioeara ~valoarea lecruri1 este mai mare decat a unn!iririi
D) d reapta orizontala programului TV
E) dreapta verticala B) valoarea lecturii este 111isi mica dedit cea programulu i TV
C) valuarea Jeccurii e~le egaHI c u a urmaririi programului TV
29. C are dinlre urmatoarele !!!! reprezintii compone111e ale costului de ; D) celc doua alternative nu sunt comparabile
oportunitate in cazul unnru-ii unei facultatii la invatru-nantul de zi
l ntr-o aJ~ localitate d ecat cea de domicili u:
:
!
® valoarea programului TV reprczinlli costul de oportunitale a
lecmrii
A) caz.area in campusul universitar F) valoarea leclurii este null'\
B) manualele
f"C) masa 33. Un individ se tunde la ti izerie ~i plate~le pe ntru aceasta 20 lei.
'D) venituri nereaJizate ca unnart' ll neocuparii unui Joe de . Care esle costul de opo mmital e a acesrui tuns pemru e l?
munca pe parcursul studiilor . A) cea mai buna a lternativa de a cheltuj cei 20 de lei
E) transporrul intre local ita1ea de rlo111 ici li u ~i cea in ca re se l B) cea mai buna alternativa de fo los ire a t impuJui pierdut c u
afla fac ul tat ea tunsul
~ venitul .pe care 1-ar fi !) Lil lit ca~tiga in tirnpul petrecul la runs
30. Atunc i cand un autoritatile aloca resursele (financiare) nec:esare '3 cea ma1 buna a lte111at1va atat de a c he ll·ui cei 20 de lei c at ~i
a c hizifionru-ii de autoturisme pcntru uz ul parlamentarilor, legat.3 de timpul pierdut cu tunsul
respectivele fonduri nu mai sunr disponibile pentru construirea de
locuinte. Aceasta ilustTeaza conceplul de : 34. Cei cu venituri rid icate p1 e fera sa ca latoria cu avio nul d eoarece :
 36 • Paul Cocwc. Oe1awan Ju/a
I . Rtsurst s1 raponalitolt economic6 • 37
A) cal~oria cu autobuzul sau trenul ar ti prea ieftinl ...
comparat)e cu statutul lor social tff>ROBLEME DE REZOLVAT:
B) oamenii bogat.i prefera confortul avionului :
©autobu~I ~i trenul sunt mijloace de transport mai scumpc i' I. Pentru a part:icipa la inlAlnirea de 20 de ani de la tenninarea $COlii,
termeru de cost de oportunitatc . trei colcgi care locuiesc intr-un aJc o~ au de ales intrc o calatorie
D) prograrnul curselor aerieoe este mai convenabil de 1 ora cu aviooul sau de 5 ore cu trenu l. Tarifele sunt de 60 u.m.
pencru tren ~i de I 00 pentru avion. Tori trebuie sa i~i ia concediu
35. Care:_ dintrc unnatoarele afinnatii sunt adeva..ratc ~i care stmt false?. tara plat!. Daca saJariile pc ora sunt de 5, I 0 u.m. ~i, respectiv, 12
I. ~ de6:11~ea ~ita.i:ii, alaturi de aspectelc Jegate de cantita~ u.m., ce mijloc de transport ar trebui sa aJeaga ficcare? Calculari
d1sporub1la dmtr-o resursa, trebuie adaugat criteriul de costurile de oportunitate pentru fiecare caz in parte.
trebuinf.i ~i de cerere.
2. Volumul, structura ~i caJ itatea rcsurselor economice se' ~ 2. Cantitafile maxirne care pot fi produse din doua bunuri (X $i Y) cu
modifid mai incet decat volumul ~i intensitatca n evoil0r~ ·. volumul de resurse dis nibile sunt rezentate in tabel :
nrnane.. x 0 3 6 8 9
3. 0 resursa poate fi fo losita numai pentru satisfacerea unei
unice trebuinie. A) Reprezenta~i grafic frontiera posibilit!f.ilor de producpe
4 . DacA toate lumea ar fac.e economii, problema insuficieniei :--r
resurselor ar fi complet rezolvatA.
5 . 0 cre~tere a vanzarilor de marfuri detennina in orice condijii
t-!i I I
i I J_j_
i--T'" I ;
! • i -·i--~1---f
modificarea frontierei posibi litA~i l or de producpe.
-i-F->i--i-~-1. ~. ~
I

6 . lnvestifiile coocretizate in crc~terea capacit.a!ii de pi oducJie a

. 1-L: I 1
unei ccono111ii (a voJumului de capital fix.) sunt reflectate de o
deplasarc spre dreapta a frontierei posibilita~ii de produc{.ie. t--+--~-.._.J_+---+-----.....~·
i f f i . I t
7. 0 economic io care existA ~omaj nu se afla intr-un punct siruat -r-r-1-r-i-r-r-t
A- pe frontiera posibilita~ilor de producrie.
• _I I . I 1

8 . Problema insuficienrei res urse lor nu se va mai pune o data cu

-r dezvoltarea unor noi tehnici ~i telinologii ~i c u atingerea u11or
niveluri foarte ridicate de eficienta.
B) Care este costul de oportuniune al cre~terii productiei din
bunul X de la 8 la 9 unita.ri?
9 . Daca ~majul cr~te, cosrul de oportunitate al studiilor C) Calculaii costurile de oportuoitate ~i stabili~i care estc
A-
rbT. TI
un.iversitare se reduce. 0 3
I 0 . Daca barbafii ca~tiga in general mai mult decat femeile, atuoci
I I I
I
costul de oportun.itate al absolvirii unei universitati este mai r,
4. ridicat pentru barbafi decat pentru femei.
J I . Uo puncl situat in zona de produciie posibilii dar nu pe f .P.P. {i
~..:
D) 0 combina~i e de 50 buc. Y ~i 2 buc. X este posibil de
A poate semnifica nefolosirea integrala a resurselor produs cu resurscle disponibile? Dar 60 din Y ~i 6 din X?
12. Un pu11ct situat in zona de producpe posibila dar ou pc f .P.P. ·..
poate semnifica folosirea ineficientA a resurselor (risipa). (j:}rontiera posibilitaJilor de producpe in cazul a doua bunuri X ~i y
· este dalli de relatia:
~
. >' = -.%1+9
A) Sa se reprezin1e grafic
 -
38 • Paul C(Jcioc, Ociavian Ju/a

B) Calculati cosrul de opornmitate $i stabilifi

optimli 4.
I x SISTEME ECONOMICE
y

.
PROBLEMATICA TEMEI :
I 0 economio naturalO
0 economia de schimb

I' 0 specializarea $i dhdziuneo socialii a muncii

a avantaje/e specia/izarii
,;., o awmtajul absolut $i avanta1ul re/at;v
C) Combinaiia 2 buc. din produsul X ~i 5 buc. din produsul Y o sisteme economice
se gA.se~te pc F.P.P:? .\ 'J( o economie deschist:J $i economie autarhicd
D) Dar 2 buc. dio X ~i 4 buc. din Y? Este posibiJ de produ$, : ; u economie de piafa libero ~i economie de cvmand~ _
aceasta combinarie? : :;·. 0 /ibertatejuridico - proprietate - Libertate ec,mvrn1ca
E) lndicafi o combinape care nu poate fi produsa in condi~ile. .f o forme de proprietare
date $i, respectiv, una care poare fi produsa dar nu in ~, 1 u realizarea econor111cti a proprretafii
condifii de rationalitate. j('. o piaf a
4 . Acei~i problema pentru o F.P.P. de forma : .~. · u tipofc,gia ptefelor
y = __r + 36 i:.-
F'UNDAMENTE TEORETJCE:

i
T_..__-4.--l 1 ~I I I I I If. Economia natura la - formA de organizare a activitatii economicc in
care fiecare produditor (individual sau colectiv) realizeaza intreaga gama
de bunuri de care are nevoie pentru satisfacerea trebuin\e lor sale (in o rice
caz majoritatea covar~itoare a Jor). astfel !neat schimbul nu este necesar.
Ecooomia de sch imb - fonnA de organizare sociala a activita~ii
-W---LL _,-~
_ I l_I /
economice in care p roducatorii iudependenti se specializeaza fiecarc in
confeciionarea unui anurnit bun (sau unui numar extrem d e redus de
bunuri), astfel incat, pentru satisfacerea trebuintelor individua le, ace~tia
trebuie sa schimbe intre ei produsele create.
Specia lizarea - orientarea producatorilor In a realiza doar anumite
produse, in cami t a~i peste nevoile proprii, s ub inciden~ ra~ionalitatii $i a
schimbului .
Libertatea economica - baz.ata pe libenatea juridica !ii dreptul de
proprietate, se co11cretizeaza in libertatea de decizie ~i de aqiune, ceea ce
 - -
40 • Poul Cocioc, Octavian Ju/a
inseamna ca fiecare are posibilitatea de a hotAri asupra activitlitii saJe
exclusiv in funcJie de propriul interes (cc, cat, cand ~i unde sa produca §i sa
ofere spre vanzare; cu ce resurse ~i de unde sa le procure; cand, cui ~i la ce
pre1 sale instraineze; §.a.). . CA TOR
Proprietatea - exprima o re lape, un raport social (intre oameni - ca
s ubieqi a i proprietafii), istoric~te constituit, in legarurli cu insu~irea ~i
sta.panirea bunurilor - in esen~ economice - §i a resurselor (obiectul
proprietafii). Proprietatea subsumeaz.a o scrie de atribute: apartenenta,
posesiune, folosinta (uz), uzufruct §i dispozipe (decizie).
P iata cuprinde toatli gama de acpuru prin care cwnparatorii ~
vanz!torii intra in contact pentru a schimba bunuri, servicii §ilsau infonnapi,
indiferent ·de Jocul unde acestea se des~oara. Piaµ reprezinta w1 ansamblu
coerent, un sistem de rela~i.i de vanzare-cumparare intre agenf:i econom ic~
care sw1t pe de o parte Jegati prin legaruri de interdependenµi §i, pe de alta
parte, se afla in raporturi de opozirie, fiecare unnarind propriul i.nteres (relatii
de concurenra).
iNTRE.BARJ S I PROBLEME DE DISCUTAT:
L Raspunde~ la urmatoarele inl1coari:
a) Prin cc se diferentiaza ecouQIDia de schimb de cea..rui.tural~
b) Daca fiecare producator realiz.eau toate bunurile <le care arc
nevoie este schimbul necesar? Dar posibil?
c) Care sunt premisele aparifiei economiei de sch.imb?
d) Cand a inceput procesul specializc'irii agenplor econom ici?
e) Cum se explicc'i apari~ia diviziunii sociale a muncii?
f) C ine pot fi subiec!ii proprietafii? Ce coostituie obiectul
proprietaf ii?
g) Pluralismul formelor de proprietate poate constitui o limit.a a
libertatii econornice?
h) C are pare eel mai important atribul al dreptului de
proprietate?
i) Car e ar trebui sa fie minimul valori.ficarii economice a
proprietc'iJii? . pentru cei doi sunt reprezentate grafic Cn jigura de maiJos.
j) Care sunt principalele direcpi in care a evoluat p1a1a?
2. ComentaJ,j figura urmlUoare:
PRODUCATOR f---i~-IN~T-E_R_ME
~D-l_A_R----,f---1 CONSUMATOR
rcspectiv
COMERCIANT COMERCIANT CONSU·
PRODU· MA TOR
ANGROSIST DETAILIST
~ Analizap' problema realizarii economice a proprietatii:
,;).
&alizare
Realizare
Realizore
potenpaM (R,)
I-+
anticipatd (R,.J - efectivd (RV
RELATII, EXEMPLIFICAR.I SI MODELE:
J. Utilizarea cu un randament m ai mare a resurselor creeazA
condi{i ile cr~terii gradului de satisfacere a treb u io~e lor, dep~ irii pri.n
consum a F.P.P. Aceasta pentru c! spre deosebire de economia naturalc'i
unde F.P .P. in cazu! fiecarui individ rcprezent.a ~i 6c:111liera propriilor
posibilitati de cons:i!!l ce ~j cat producea !tat ji ~ ~Qn~ u ma?· lo
condiriile ecooomiei de schimb cele douA elemente nu se adenuficli,
posibilitc'ifi le de consum Ciind determinate ~i de alii factori (cu m ar fi
raportul de schimb ~i productivitatea jndividuala in raport c u cea sociala).
Exemplu:
Sti presupunem CO inn·-o economie i.yi desfii$Oarii activitatea doar 2
agen{i economic1 (A $1 B) care pot realiza cu resursele disponibile 2 produse
(X fi J?. Acestea sunt smg urele alternative#. fn acela$i ti mp. unicel e bunuri
care sunt dorite. Vom presupune. totodatii, cii singura resursii limitata este
timpul. Fondul 101al de timp disponibil esce de 10 orelz1 pentru fiecare dintre
productit0ri. Agen1ul economic A are nevo1e de J ort!J pentru a reali2a J buc .
din produsul X $1 de 2 ore pentru 1 buc. din Y Producatorul Bare nevoie de
1,25 ore (J orii $i I 5 minute) pentru l buc din produsul X $i de J, 66 o re (1
ora fi 40 minute) pemru l bu.c. din Y. Fronrierele posibilitafilor de produc/ie
Dact!J fiecare acfiOneaztf izolar, nu exlstd specializ.a re ,ri schimb,
posibilitiifile de consum sunt de1ermi11ate ($i /imitate) de frontiera
posibilitti/ilor (zilnice) de producfie. Fiecare va opla asupra unor cantild/i
din cele 2 produse conform propriilor preferin/e
 -
~
I
•'
42 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a
x '. 1;:
y
Producatorul A Producatorul B
Sa presupunem in continuare ciJ fiecare dintre ei a oprat penrru
alocare egalii a resurselor disponibile penrru cele doua descinatii posibile
. eamna- cate 5 ore CON.$umate zilnic de fiecare pentru. a produce.
Aceasca fns
bunul X fl elite~ ore pentru Y Ca urmare, prodw::t'irorul A va obfine fl va
putea co_nsuma . in total 5 buc. din X fi 2,5 buc. din Y (corespunziitor
punctulw CA., dm .figura), iar produciitoru/ B 4 buc. d in X fi respectiv 3 dm
Y (in CB ,). Per ansamblu, la nivelul societii(ii s-au produs fi sun! disponibile
peniru <XJnsum 9 buc. d in X fi 5,5 din Y
. Se poate °.bserva Cu UiUrinJii ca specializarea celor 2 produc{c(on in
realizarea acelw bun pe care il ob/in cu o e.ficie111a comparariwJ mai rul1cara
(~u _un c~nsum specific de resurse mai redus) permite crefterea produc(iei
zrlnrce dm ambele bunuri la nivelul societiJ{ii: JO buc. din ~ fi 6 din Y.
Afadar, produciitorul A se va speaializa fn rea!izarea bunului X {pe care fl
con.fecfioneaza doar fntr-o orii comparativ cu /,25 ore in cazul /u.i BJ. in
rimp ce produsul Y va fl produs exclusiv de agenrul economic B (J, 66
orelbuc. faft!i de 2 orelbuc. in cazul /ui A).
A vantajul la nivelul societAfii nu este suficient pentru a stimula, pentru
a determina speciaJi..z.area producAtorilor decal In masura in care este t11so~i 1
de un avantaj individual, de un c~ti~ supli.mentar' (din punct de vedere al
consumului, aJ satisfacerii trebuinfelor) pentru fiecare din pfuliJe implicate.
Sa vedem daca acesr lucru se intiimplii. in urma specializdrii
producii.torul A a realizal, a;adar, JO buc din X Sa presupunem ca va pasrro
S 1steme ewnon11ce • 43
1<: -------------~;__.:____ _ _
.;
. , ntru sine 5 buc., c.onsiderate sufic1ente penrru a-i sarisface nevo~e ; i va Ji
us so ofere spre sch1mb celelalte 5 buc. conrro produsul l . fn mod
. ~SP_lar pr~uciitorul r a obfmur 6 buc. din Y. din care pasrreazii penlru
" s1m1 , i.
"' riul consum 3 ~; ofera reslul cle 3 buc. la schimb contra f.unuJ X Jn
prop d' y .~ . fl
aces! /el pe piaJa sun/ disponibile 5 buc. din X fi 3 m_ , cant1laf! ce vor ac_e
·ecrul schimbului (rra112acfiilor). Raporrul de schrmb este: jX = 3Y In
0 bl • l
0
schimbului ambii producatori vor dispune de cantiUifi supenoare ce or
;:are /e-ar ft purut obfine ca urmare a propriei actNitdfi nespecia!~ate__- _ Si
·mplicit vor putea consumo mai mull. Pu.nctele care rejlecto pos1bil11a11le
:ictuale de consum (CA 1 ;i, respecriv, CBi) se situeaza dincolo de frontiera
propriilor posibilita/i de producrie. Asrfe/, attit producatorul A cat fi B vor
avea acum .f1ecare 5 buc din X ,ri 3 din Y. Aceasta fnseamna un plus de 0, J
buc. din Y pentru A ~·i, respecriv, de J hue. din X pentru B. Posibilitatea
atingerii unui grad mai ridicat de sarisfacere a trehuinfelor reprezinuJ
factorul determinant fn stimularea specializtirii fi. imp/;cif, in dezvolrareo
schimbului. Jar o asemenea opurtunirate exista pentru ambU producatori.
S1tua1ia ar fl fost similar6 $i fn cazul fn care producarorii specializa/i
or Ji pastrat cantitii/i rna1 rid1rwe din produsul realizat (de exemplu 5.5 sa11
6 buc. din.X de catre A. respectn1 3,25 sau 3,5 buc. dm Y de catre B, sirua(11
in care se obfinea fi un spor de consum din proprh~I produs 1 ealizar) in
sftir;ir, s1tuaria nu ar Ji fosr esen1ialmente diferita mc:1 dac:ii 1pateza d e
pornire p,.;vind alocareu resunelor ar fifost diferita
•• TESTE G RILA :
I. Care din unnatoarele ".firmatii se adeveresc 'in cazuJ unei
ecooomii naturale :
u1
A) oamcnii consuma doar bun u1i obtinute p1 meto<le naturale
r. @oamenii nu fac ape! la schimb pentru a ob tine produsele
oecesare satisfacerii nevoi lor lor
C) produsele se comercializeaza la prefUri semnificativ mai
I mici decat in cadrul unei economii de schim b
t(ti)produsele obfinute sunt destinate autoconsumului
EJ produsele se ofedl gratuit celorlalti participanri la schim b
If
F) c.ea rnai raspandita forma de organjzare ~ i fun c~ionare a
economiei conternporane
G) trebuinfele se satisfac tlra a apela la ~c himb , ci numai la
ceea ce poate oferi natura de-a gata
t
 Sislttme economice • 45
44 • Paul Cocioc, O c1ov1an Jula

2. C are din trasaturile de mai jos nu caracterizeaza economia - Activil.Ati de bazA

natural.A: Tio de resurse de bazA
A) economic inchisa (autarhica) N ivel tehnic
~ c~°:s~matorul este producatorul bumu-ilor con sumate Schimbul
(9d1v1znmea sociala a muncii Diviziunea muncii
D) schimb izolat ~i intirnpliitor Disoersia activi~iilor
E) nivel tebnic ~i randament scazut Asezarea uman! tipic!
F) se satisfac nwnai trebuiu tele fiecaruia (individuale). 6. Specieli.zarea ~i diviziunea muncii au fost insofite de:
A) cr~terea product}ei;
3 . Economia de schimb este acea fonna de organizare sociala a
activitatii economice in care: . B) interdependenta crescanda intre i.ndiviri; .
Q_pierderea intr-o oarecare m~ura a independente• personale;
A) majoritatea bunurilor economice sunt gracuite
(U))t.oate cele de mai s us ;
B) fiecare produce tot ceea ce ii este necesar satisfacerii
proprii)or trebuime E) nici una din cele de mai sus.
@are Loe speci-ali~rea pe scara larga a unor producatori 7. r acand abscractie de prerul bunurilor, aratafi cum se special ize~
~autonomi doi producatori (X ~i Y), care pol realiza tiecare doar do~a b_unun
\.!;?.) bunurile economice necesare satisfacerii trebuia1etor se (A -?i n). Produq ia din cele doua bunuri ce se poate obtane intr-o
rocura prin intenned iul schimbului pe piatA · d 1.cata·lll tabe 1u I u nnator:
anunlilli eerioada de t.unp este U1
. aJitatea ~~ diversitale.~ bunurilor este redus'a I Bun A BunB
[J e generabzeazA relapile marfaro-bane~ti I Producatorul X 16 .lA:.•
G) banii nu joaca n ici un rol in cad.rut actelor economice I Producatorul J' 18! 12

4 . Care din trasaturi Il!! caracterizeaza economia de schjmb: A) ambii in fabncarea bunulu1 A;
A) economic deschisa (orienta~ spre piata) )!,}._X in produsul A ~i \'in B;
B) consumato rul este producatoru l bunurilor consumate (9X in produsul B ~ i Y in A;
C) diviziunea oaturala a muncii D) ambii in produs ul B
D)schimbuJ generaJ izat E) nici una din cele. de mai sus.
E) n ivel tehnic ~i randament ridicat 8. Care este produciia totala dupa specializare:
F) se satisfac numai trebuintele colective . A) 16 buc. din A -?i 14 buc. din B;
~ !6A ~i 12B;
5. Prin ce se caracterizeazA cele doua forme de organizare sociala a
ac tivitatu economice· (9 18 A ~i 14 B;
Eco1iomit1 naturalO Ec:o110111ia de schimh D) 18 A -?i 12 B
Relatii cu ter(ii inchis ii (autarhica) d eschisa
E) nici una din cele de JilcU sus.
Scopul productiei 9. La baz.a diviziunii muncii se afl~:
Produsul muncii A) un act politic
Dimensiune oroductiei B) dorinµ oamenilor de a-~i satisface m ai bine trebuinJe Je

~
Dimensiunea unitatilor C) teoria economica clasica
Umita producriei D) libertatea alegerii ~i proprietatea privata
 -

Sisteme economice • 47
46 • Poul Cocioc, Oc1011ion J u/a
. I d' xterior decal se ofera
A) se prime~te mai mu t u1 e . . c:te
~specializarea agcnplor economici - .
B) se cedeaza mat mu s p
It re exterior deca.t se p nme.,.
a schimburilor cu exterio rul
C) statu! are un control total asupr . .
I 0. Schimbul voluntar intrc doi indivizi raj:ionali din punc1 de vedere t
. . aJte sisteme surularc
economic: nu ex1stA legArun cu . • ti. economici ~i stat.
nu exista nici o Jegarura mtre agen. '
A)este intotdeauna avantajos numai pentru vanzator
B) estc intotdeauna avantajos numai pentru cumparator · · R aniei:
C) poatc fi avantajos fie pentru unuJ fie pentru cclalalt 16. Cum a-fi caractenza ~conoaua om
A) economie inch1s.~
(!)) cste reciproc avantajos @economic desc~isli . _
E) cste avantajos numai pentru societate C) economic de p1aµi hbera
F) nu este avantajos pentru nici unuJ. )2) economic de comanda
11. in economiile de piata bunurilc sunt consumate in mod normal de: f<..f) economic mixtA
A) cei care au cea mai mare nevoie de ele JJ.. economic a bunas~ii
B) cei care muncesc eel mai mu)1 ({}Jeconomie in tranZl~te
C) cei care le-au produs
17. Obiectul proprietAfi i il constituie·
~ cei care le doresc ~i sunt di~ sa plateascli pentru elc A) agen\ii economici
'E) cei care au relaµi politice: @ bunurile economice
12. in economiilc de comand! majoritatea deciziilor sunt luate de: C) bunurilc Ii here
A) consumatori D) trebuin~ele economice
B) producatori E) intcresele economice
C) piafA .
([» guvcrn t F) raporturile de schimb

18. Dar subiectul proprieta~ii? ~ ~~. ..

E) muncitori
F) investitori priva_ii.
13. Num ai o economic mixt! se caracterize~ prin coexist.enfa:
A) comefll.llui exterior ~i intern
!' 19.
ort de subiectul proprietatii se <l isting urmatoarele c alegorn :
proprietate colectiva
proprietate de stat
proprietate mixta . .
@mecanismelor de piafA libera ~i de comanda propnetate privat-asoc1at1va
C) bunastAri i ~i sAraciei proprietate comuna
D) economiei pozicive ~i nonnative proprietate pa.i1iculara
E) concurenfei p erfecte ~i imperfecte. proprietate cooperalista
14. Intr-o economic mix~ : 20. Pluralisnrnl formelor de JJrOprietate:
A) toate deciziile sunt luale centralizat A) 011 este necesar
B) starul controleaza toate mijloacele d e producrie

~
nu este posibil
C) stand nu are nici un rol economic . . estc necesar ~i posibil
D) toate deciziile sunt dictate de mecarnsmel~ de p1a~a ) nu este de dori1
~t fortele pierei cat $i statul joacA un rol unportant. E) nu exist~
15. lntr-un sistem economic incbis:
48 • rout Cocioc, Oeurvian Ju/a Sisteme economice • 49

2 I · A vantajele diferitelor fonnc de propnetate

· In cadrul activita{.ii
economice este dovedita de:
A) dimensiunea capitalurilor
B) num!rul de personal angrenat
~ volumul produqiei
~ ~ficie~~ activita.Jii la care participa
E) mvestipde angajate
22. Pe_c~ tip de pieic se fonneaza pre~l de referinta al urrnaroarelor
mar fun:
6. Diviziunea muncii asigura fiecA.rui doritor un Joe de mundl
'":F' pentru i.ntreaga perioada a victii active.
A- 7. Economia natural! este o economic descentralizatA.
8. In economiile de comandA majoritatea covar~itoare a
A deciziilor sunt luate de cltre autoritAtile guvemaroentaJe.
9. F01µ de munca salari~ sc folose~te in cadrul producpei
'::f: simple de mMfuri.
JO. Limitarea consumului de frontiera propriilor posibilitA~i de
A-
· producfie poate ti dep~ita prin schimb.
I I . Conservarea proprieta~ii reprezintA cerinta minimA de
A- valorificare rafionaJ1.
12. in sistemul sclavagist oamenij au fost atat subiect cat ~i
A- obiect al proprietApi .
.,
. J3. Intr-o economic de comanda., deciziile pdvitoare la cc ~i cat
'::f= sa se producA, cum ~i pentru cine - sunt rezultatul
mccanismelor de ~justare a prc ~lui .
.,4- I 4 . Pia ta a exista.t inaintea economiei de scbimb.
IS. PiaJa nafionaJa. integreaz.a pie~cle intcmafionale.
:/== l 6. Pie!elc locale au luat ua~tere pri11 dez.i111egr3re3 pie;elor
-:p-
nationale.
J 7 . Pi ~\a estc locul de manifestarc a conc uren1ei, iar regulatorul
A- pie1ci cste concurcn1a

AJ..PiWl:!~µril_or fmale - I. Un avocat c~tiga. in medie 200 u.m./orA, in timp ce pentru o
B) piata resurselor ~i factorilor de produciie
C) piata financ_iat:valutara
! ~--
24 . Care dintre unn~toa.rele afirmaiii sunt adevarate ~i care sunt false?
l _ Economia de schimb este o economic inchisa bazata. pe
autoconsum.
2: Dezvoltarea economiei de scbimb a detenninat di spari~ia
economiei naturale In toate !Arile.
3 . Economia naturaHi mai supravietuie$1C 'i11 prezent doar in
rarile s ubdezvolta te.
4 . Economia natural~ a fost punctul de pomire a celei de
schimb .
A- s_ Diviziunea munci i conduce la cre~terea cficie n1ei economice.
PROBLEME DE REZOLVAT:
secretara. sc plate~te 15 u.mlora. A vand in vede re ca avocatul
respccti v arc abilitati de dactilografierc supeaioare secretarei sale
(cea ma i buna pe care o poatc angaja), explicati de ce estc prefera~
tolu$i, apelarca la un asemenea ajutor.
2. Doi prcx1ucatori (X ~i Y) au nevoie doar de 2 bunuri (A ~i B).
Timpul disponibil (unica resursa Jim.itatA) este de 30 de ore. Timpul
necesar fiecl\ruia pentnJ a produce cele doWI bunuri este pre:z.entat
in tabe lul de mai "os:
Prod. X I ora 2 ore
Prod. Y 3 ore 3 o-r-=-
e-i-- - - - - i : - - - - -+ - --1- -- + -- --
A) Construifi F.P.P pcntru fiecare producator in partc.
50 • Poul Coc1oc. Octavian Julo

B) Care sunt $i c um evolueaza costurile de oportuni~:e? . 5.

C) in condiiii de autarhie, care este froot iera pos1b1litat1lor de
consum pentru fiecare produc!tor in parte? . ~ ITA TEA SI V ALOAREA EI
D) Care dintre cei doi producatori arc avanta~ul? absolut tn
:MARFA, UTIL
producerea bunul A? Dar in producerea bunulu1 B · . .
E) Care sunt bwmrilc in care ar trebui sa se specializeze ce1 do1?
Care ar fi producpa dupl!. specializare? . .
F) P resupunand ca., dupl!. specializare, pe p 1aia se schimbA 7
EMA TIC A TEMEI: ~r. .
bunuri A contra 5 bunuri B, stabilifi noile puncte de consum pROBL o b unun,. bunw-i economice $i. mor:;ur1
pentru fi ecare in parte ~ i comparati-le cu posibilitafile o tipologia bunurilor economic~
precedente. · - ~; aprec1erea sa _
o utWrarea economica .. l ~ utilitate marginala
o utilitate individualii - ut1lrtate t~ta a - satura iei
/egea ull·11·1a1ii descrescat0are $1 /egea f

13
CJ •
0 urilicate ~·i dezutilitate
0 miisurarea utilitlifii
l I 0 utilitaie ~i vctloure
o teorii a::;upra va/orii valo are de s c h tmb ,<>i valoare
o munc::a abstracta ~ ; c oncreta,
-l-~
I I de fntrebuin/are . ~·
. l individual de munca - rimpul s oczalmente necesa . .
o umpu · b· t· val ort1
u limite $i cntic1 ale teuriilor subiective $1 o iec rve a
J. Doua trib uri vecine (A ~i B) au urml!.toar ele alternative de asigurw·e
a hranei: van!toarea sau pescuitul. Pe parcursul unei zile tribu l A
poate sa prindA 60 kg. p e$te sau sa vaneze 60 de pasAri. In ace la~i FUNDAMENTE TEORETlCE:
interval de timp lTibul B poate sa pescuiasca 40 de kg. de pC$fC ori Bun ecooomic _ bu n care inlrune~e Ltrmatoarele co ndi~ii : rezultal al
sa vaneze 40 de pa.sari. in condi~iile unei evolutii Jineare a F.P.P. : activita~ii economice, util, rar, necesitlfl un efort pentru o btinerea sa.
A )Comp Jetap tabel u Ide maiJOS: dispunibil ~i accesibil. .
Costul de oportunitate Marfa - bun economic fara valoare de lntrebumfare pentru
Peste (k1:d Pasa ri (buc.) producatorul sau dar util pentru nonproducatorul acestuia ~i care trece d e la
I Tribul A produc ator la consumator prin intennediul schimbulu i p e piafa.
I Tribul B Utilitatea ecooomica - c apacitatea unui bun econ omic (reaJ~ sau
B) Poate specializarca $i schimbul sil conduca la cre~erea presupus~) de a satisface o dorinf:i/trebuin~ umana A precierea util i lalii are
producfiei globale ~i a consumurilor indiv iduale? un caracter preponderent s ubiectiv, dar are la baza ~ i e lernente obiecrive .
C) Reprezentati grafic F.P.P. pentru fiecare trib in parte U tili tatea indh·iduaBi - satisfactia p rocurata de o si.ngura unjtate, cie o
C1J1umit:i doz.a dintr-u n bun lnli--o unitate de timp.
Utilitatea tota la - satisfacfia dobandita prin consumuJ mai m\ilto1 do7e
( unil~\i) sau a tuturor cantit:!lfilor disponibile dintr-un bun s a u d in rnai multt> .
 Mo a, utilitatea i voloareo ei • 53

52 •Paul Cocioc, Octa vian Julo . I descrescatoare acJioneazA in toate

g) Legea utilitaJii margma e
caz;urile? . . or cantitAfi
OtiJitat~ marginali - satisfacpa suplimentara, sporul de utilitate . h) Cand utilitatea total! obµnutli prm consumarea un
tolalA., obtinut ca urmare a cre$tcrii cantita{ii consumate dintr-uo anwnit bllJl • x?
dintr-un bun ar fi maxun... . x-ur"'..;i
sau din mai rnulte bunuri. · al 1
i) Care s unt princ1p e e cntJct · · · exprun· ate la. adresa ma;) ""•
.
UtiHtatea marginala final~ sau limili - exprima satisfactia procurata '. cardinale a utilitatii? Ce solutie de dep~ire a prob1eme1 a
de ultima unitate (doza) disponibila sau dorita dintr-un bun oarecare.
avansat Alfred Marshall? · .. . T a ··7
Misurarea cardinali a utilitapi - utilitatea este m~urata direct cu j) Care sw1t principaJele !imite ale aprecien~ cardmal~ ~uh it p1 .
ajutorul unei unitati de m~ura speciale (unitati de utililate sau utili) ~i se k) Este teoria obiectiva a valorii complet mcompattb1la c u teona
exprima prin numere. . . "?
sub1ect1va. . . ·b·1- dintr·o
Misurarea ordinali a utilitafii - utilitatea este apreciata ($i nu 1) Ce relatie se poate stabili intre cantt~at.ea dts~Q!)J__1 a ? -
masurata numeric), iar rezultatul aprecierii o re prez inta o ordine, o. suc- maria ~i valoarea acesteia conform teone1 vaJoru-ut1!1tate .
cesiuoe a marfurilor in funcpe de criteriul preferin!elor sau al gusturilor.
Valoarea - raport. relarie soC:iaJa iotre trebuin~e (dorin!e) $i buaurile 2 . Analizap graficul urm~tor:
care le pot satisface. Daca utilitatea este eminarneote individuala $i prepon-
Utilitate
derent subiectiva, valoarea este sociaJa $i obiectivata pe aceasta baza
Valoarea- utilitate sau valoarea s ubiectiv2 - valoa.rea miirfii estc
determinata de utilitatea (marginala) finaJa, care va detennina valoarea
intregului stoc de bunuri (de ajci $i numele de teoria roar·ginalista a va lorii).
Valoare.a- munci sau ~· a loarea obiec tiva - cantitatea de munca
(prez.en!A sau trecuta) re<.:unoscuta social. incorporata intr-o maria. Munca
omeneasca (at.at fizica cat $i inte lectua lii) este privira pe de o parte ca
munca abstracta (ce produce valoare de schimb) ~i, pe de alta parte. ca
munca concreta (care produce valoare de intrebuinµu-e).
TimpuJ de munci socialmeo re oeces ar - timpul normal de realizare
a uoe i mllrfi din punct de vedere social, adjca timpul in care un producator
care dispune de o inzestrare tehnidl rnedie, are o indemanare medie .$i i~i
d es~oarii ac;tivilatea cu o intensitatea normala a rnuncii realizeaza o
t1nita te dintr-un anumit bun.
..
:.;
·, ,
Cantitati
JNTREBARl SJ PROBLEME DE OJSCUTA T : Uma
I . RaspundeJi la wmatoarele 1ntrebari:
a) Un bun esre ucil pe11tn1 ca are vaJoare sau are valoare pentru ca 3. Se pot gasi cazuri in care uoul ~i accl~i bun, la un moment dat (sau
este util? intr-un anumit loc) sa fie util ~i in a lt moment (sau alt Joe) sa fie inutll sau
b) Prince se particularizeazA bunurile publice de cele private? chiar daunator? Exemplificaii. Se pot identifies situatii de acei~i oatura ~i in
c) Se poate concepe o societ.ate in care nu exista bunuri publice7 leg!tura cu raritatea?
d) fn ce const.a. dubla determinare a bunurilor7
e) Ce este ~i cc implica utilitatea economica? 4 . Comentafi: "Prel'UI este expresia baneasca a vaJorii unei marfi"
f) Cum explicati sdiderea utilitafii individuaJe ~i marginale?
 Marfa. utilirotea fl valoarea ei • 55
54 • Paul Cocioc. Octavian Julo
3 Masurarea cardinala a utilitaJii permite stabilirea ~; co~pararea
RELA TU, EXEMPLfFI CARI SI MODEL E: utilitafi; diverse lor bunuri, a utilitatii diferitelor unitli.ri d in accl~t ?un sau
I. Formule de calcul: din bunuri diferite.
&_emplu: . . · d / · ·· p ·
Utilitatea t ota fa pentru un bun: Ur= ,Lui .- Pe baza datelor de mai sus se pot stab1h o serie e re a/u. nma_
unitate este de 1,25 ori mai utila decor cea de a d o ua un~tate. de 1,66 orr
U tilit:atea totall pent ru rna i multe buou r i : Ur= ,L .L uij - d · · d e 2. 5 ori comnarativ cu a patra; iar tratarea este
j fafO e a cre10 .p r . . d'
j
similara pentru fiecare bun fn parte. J?e .aseme~ea, pnm a _ umtat~a m
U tilitatea marginalA: Uma = - -
6UT
sau Uma =(Ur)
, acest bun poate Ji - so spunem 2 ori m01 ut1lii deca f_~nma umtale dmtr-un
6q air bun B (a ciiru1 urilitate individuala arfl de 25 utzli) ~.a. m. d. .
unde: 6q = cantitatea adiiionala.
Daca LJq =I, atunci Uma = LJUr ~·i 4. Raportul cantitativ in care se schimba ma.rfurile:
k Jc-/ x murja A = y marfa B
Uma ~ Ur(k) - Ur(k-1) = ,Lui- Iw = u• este detem1inal - conform Leorie valorii-utilitate - de u lil ilate a fLoala.
I I Utilitatea (fi.nala.) bunului A este de y/x o ri mai mare decal cea 11 lui
unde u.. este urilitareo individualii a celei de a k unitdfi (doze). B. Preturile pe piapi vor reflecta in coodi ~ii obi~nuite ~i (eel pu1 i11) pc
termen lung acest rapo1i .
2 . EvoJuria utiJit.a~ii ( individ uale, marginale ~i finale) exprimi1 rela!iile
Exemplu:
care se stab ilesc intre trebuini.e $i dorinie $i ut.ilitate<:i fiecarei unita.ii (doze) Daco urilirare (margina/a) finala a bunului A ar fl de 75 utili ~- i a
consumat.a succesiv d intr-uo bun economic ~i d~ conii.nut legU utilitii(ii ,. bun11/u1 8 de 5 0 de utili. atunc 1 raporwl ar fi 75150 (utili), d e unde:
marginale descrescii.Jo are (Goessen).
1 umt. marfli A = 1,5 unil. marfa B
I·
Utilitatea individ u ali este d escr esclitoa r e: iar. in mod normal. preful Lui A va.fi c u 50% mai mare d e c al e el a lui B
U / > U;! > ... > u,, Daca urilitmea Jina/a a bunului A or fl 101 de 50 urili raporwl ar
Cor espunza tor $i u tilitatea m .ar g ioa la este descresclitoare. iu timp deve111 50150 (utili), d e unde:
ce u n lit.ate.a tota lli cr~te, d ar· a ceasta cr~tere va fi dio ce in ce mai mica. I unit A = I unit. B
tar, in mod normal. prefurile celor d oua bunuri vor fl egale
Exemplu:
So presupunem co uriliratea individuala pentru w1 anumir bun este 5. Timpul de munca socia lmente necesar ~ i valoarea sociala :
aprec iatii de catre un consumator oarecare as el: Exemplu
C an titati doze 1 2 3 4 5 6 7 -
50 40 30 20 JO 0 (-2
Cu fel{orii A 8 c Totfll
Numar ftrme 30 60 80 170
jn conformitate cu a c/iunea legii utilita/ii rnarginale descrescatoare, Produc1ie lotala (unirli.10 100000 750000 150000 1000000
cantilii/ile succesive din acela;i bun genereaza sarisfacfii - $i implicir vor Timpi individuali (ore) 3 4 6 -
genera valori ale utilitii/ilor individuale - din c e in ce mai mici Valoare individua/O (ore} ... 4
-~ 6 -
(50, 40, 30.. .). aju ngond la un punct in c are sarisfacfia ($i urilitatea Timo socialmente necesar (ore) 4 -
individualo asociatti) es te nu/a (a 6-a unitate este inutila pentru acest Valoare sociala (ore) 4
consumator) sau negativii (dezutilitale - inceptind c u a 7-a unitate). Pragul
-
----
llmp m ed1u de produce re a unei uniliiJi:
de satura/ie corespunde acelui nivel de consum a ciirui sporire nu
a) ca m edie orimzetica simpla a timpilor individua/i ·
conduce la cre;terea satisfacpei (conform exemplului. a 5-a unira;e).
 '- -to''
56 • Paul Cocioc, Octa1•ian J u/n
Marfa, urilitatea fi va/oar~a ~; • 57
- 3 + 4 +6
m= 3 -- 4 •3 -~ ore, ad ICu
. ,. 4 ore $i 20 minute => NU I -
Cant. ] 2 3 4 5 . 6 7
bj ca medie p~n~erma fancfie de produc/ie: Uj 50 40 30 20 10 0 (- 2)
mp = (100000 .J) +(750000* 4 ) + (150000 • 6) 0+50 40+50 90+30 120+20 140+11 150+0 150-2
I 000000 =4 .2 ore, =50 =90 =120 =140 0=150 =150 =148
Ur
adic<i 4 ore~; 12 m inute=> NU 50-0 90 - 50
- ~ timpu/ de m uncii sociabnenle necesare = ./ore Uma I 1-0 2- 1 =30 =20 =JO =O =(-2)
pentru ca majoritatea p roduc[i.ei se realh.eaztf fn ncest ~ =50 =40
Ur - - •30 - - - -
6. Raportul cantitativ in care se schimba marfurile: - - - -
x marfo A = y marfo B .
Ur - "'"'20 -

este
Tim determinat conform t · · · 1
. eone1 va orii-munca de munca ··
Incorporata C) daca Uf (A) - 30 utili ~i Uf (B) -= 20 utili:
"'> I unit. A = 1,5 unit. B
este de ~puJ ~e m.unca soc1a~mente n_e cesar peotru producerea bunului A iar, in mod normal, preful lui A vafi cu 50% ma/ mare decat eel a lui B
. y x on ma1 mare decat eel necesar producerii Jui B Pretu ·1
p1a!a vor reflecta in condit ii obi$nuite $i pe tennen lung acest ~port. n e pe daca Uf(A) = 20 utili ~; Uf (B) = 20 uti/i:
Exemplu: => J unit. A = 1 unit. B
Dacii produsul A se realizeazii in JO ore tar · B necesilii 20 de ore, iar, fn mod normal, prefurile celor douii bunuri vorfl egale
atunci rop ortul vo fl 20/I 0 (ore), de unde. · 2. Funcfia ul ilita!ii totale pentru un bun este:
. . 2 unit. marfa A = J unit. mar/a B 2
Ur =80q-JOq .
tar, l!! !T'.Od, normal pre/ul lui B vafi dublu dedir cei a lui A.
A)DeterminaJi care este utilitatea marginal§ in acest caz
B) Care este utilitatea marginaHI a celei de a doua unit.ap?
PR OBLE M E R EZOL VA TE: C) Care este maximul de utilitatea ce poate ti obtinut?
Rezolvare:
1· Se c unosc unnatoare le a
Ca11tiliif i doze I
ra utilitA ii unui bun oarecare:
4 5 6 7
1
A) Uma ... (Ur)' - (80q - J Oq ) ' =
8) q = 1. Uma(2} = 80 - 20 <-2 = 40,
20q 8r-
u ;(utili 50 40 l 30 20 I0 0 (-2'
Cj Ur = max clind Uma = 0 => 80 - 20q = 0, de
A) Detennina~i utilitatea Lotala ~i ma.rgi.nala pe baza dalelor din tabel
B) Care va fi utiJilatea finala daca se doresc $i sunt d isponibile 3 imdeq = 4
Ur= 80*4 - 10*41 =320-160 = 160.
unitati (doze) din bunul analizat? Dar dacli ar fi vorba de 4
unjtafi?
C) Pomind de la rezultatele ob!inute la punctul anterior ~i TESTE GRJLA:
presupunand ca un all bun (B) are utilitatea finala apreciata la 20 I. Care dinlre unnatoarele bunuri sunt in mod normal:
utiJi, care ar fi raportul de schirnb lntre cele doua ma.rfuri conform
A) obiecte ID. G) de unicli folosinfA
leoriei valorii- uti I itate? I. B) servicii H) de folosinra durabila
B.ezolvare: C) informatii I) de consum
A) vezi tabelul D) primare fV. J) de producrie
B) Uf = Uma(q *), ll. E) intem1ediarc K) cu destinarie multipla
din tabel: U; = Uma(J) = 30 (ulilij F) finale
din tabel Ur= Uma(4) = 20 (urili)
 MOJfa, utiliratetJ ~!. volooreo e1 • 59
58 • Poul Cocioc, Ocwvion Ju/a
-- B) cantitatea totala de bunuri pe care cineva o consuma la un
I. II. 111. IV. 1u. rr1. l 1v. moment dal
Faioa !
1.
r- (9 capacitarea presupusA a unui bun economic de a satisface o
Autoturism I
Pantofi Ciment - trebuinJA
~ expresia buoastarii sociale
Otel I Cherestea (g))mportanta pe care un individ o atribuie un~i bun
MobilA FontA
C~zi
F) masura in care un bun este un bun econorruc
Sto~
Paine Minereu defier 7. Pentru ca un tucru sa fie util este necesar sa indeplineascli anumite
Zahlir Ener~ie electrica conditii:
Te)efonje Telefon ~existent-a (~au irnag_in~a) unei_anumj~ relapi intre calicatile
Ziar I Cartofi eleinentulu1 respecttv ~1 o anmrutli trebumta
TransDort Asi~urare viata I : B) ex.istenfa unor cantitap Jiinitlite
!"
~cunoa~rea unor proprietAt:i utile (sau cred~~a existenia lor
2. Dou~ sau mai multe bunuri care trebuie consumate impreuna pentru in cazul imagin~rii unor asemenea caraclertstLc1)
a sat1sface o anwnitA trebuintli se numesc: @capac.itate_a de pnnere in valoare, de folosire a respectjvelor
A) bunuri substituibile propneW,J
B) bunuri derivate E) manifestarea drepturilor de proprietate asupra elemea1t 1lui
C) bunuri manufacturate respectiv
D) bunuri duale F) sa aibli o anumila vaJoare economica
@bunuri complementare
8. Ce fel de insu?ire a bunurilor este uti\itatea:
3. Care dintre perechile de bunuri de maijos sunt complementare: A) cantitativa
f..Gstiloul ?i cerneala B) suucturala
"S) ca.ietul ~i cope1ta

~
intrinseca
~automobilul ?i benzina extrinseca
D) blana naturala ?i blana sintetica ) elernentara
E) radioul $i casetele
F) iigarile ~i bricheta 9. A~ierea utiJit&,ii are un caracter:
W preponderenl subiectiv bazat pe elemente obiective
4. Care dintre cele de maj sus sunt bunuri substiruibile? ~ B) preponderent obiectiv bazat pe elemente subiective
5. Pentru a-$i satisface trebuin~ele un conswnaLOr trebuie:
A) sa fie fericit
@ sli consume ceca ce dore~Je in raporc cu posibiJitArile sale
.l C) eminamente obiectiv
D) eminamente subiectiv
E) subiectiv ?i obiecliv 'in proportii egale
F) intamplator (aleator)
C) sa economiseasca bani
D) sli munceasca I 0. Aprecierea utilita1ii unui bun economic depinde preponderent de :
~ munca 1nmagazinatli in bunul respectiv
E) sli nu Jucreze
@)raportul pe care individul II stabile~e intre bun ~i treb1.1intele
6. Utilitatea reprezinta: sale
~atisfacfia reala resimfita in unna consumului unui bun (unor
bunuri)
60 • Poul Coc1oc. Octovum Ju/a Marfa. utilitateo /i valoartto e1 • 61

C) caJitatea bunului rcspectiv E) utilitatea iodividuala, marginala ~i totala scad

F) n~ se poate stabili nici o corelafie stabila intre evoluJiile Jor
D) marca de fabricaf:ie a produsului
E) reclama ~i publicitatea ~cuta J6. Fie.care nou! unitate (dozA) care se consuml dintr-un bun economic
aduce o satisfacpe mai mica deoarece:
I I . Pc masura ce se consumA canti~i tot mai mari dintr-un bun,
utilitatea individualA a unitatilor aditionale: A ) se adreseatil unei trebtiinte satis~ute_
A) cr~te intotdeauna ~ intensitat.ea de manifestare a trebumie1 scade
C) se adresem unei pJA.ceri satisflicute
B) cr~tc pana la wi aoumit nivel
D) intensitatea de manifestare a trebuinrei cre~tc
C) se menfine aproximativ constanta
(D\ scade intotdcauna E) satisfaciia adusa de unit~iJc adi~onaJc cste acei~i
'1!) scade panA la un anumit puoc1 17. Utilitatea totala rezulta~ ca unnare a c~terii cantitafii consumate
F) nu se poatc preciza dintr-un bun estc descrescAtoare atunci cand :
A) btmul respectiv este cump6.rat in rate
12. C e evolu~ie se poate estima pentru utilitatea individuala in cazul
~ s-a de~it pragul de safjetate
unor bunuri cc satisfac viciile? C. ,, l.t. ~
q bunul este cumpmt, dar nu a fos t consumat
13. Pe m~ura ce se consuma cantitAti tot mai mari> dintr-un bun, @un.it.afile (dozele) consumate pcstc un anwnit nivel ou- 1 mai
utilitatea tota1A: · sunt oecesarc. provocandu-i o insatisfacfie
A) cre~te intotdeaw1a E) utilitatea margit1aJA este constanta
@ C~tc pana la un anumit ruvel 1l utilitatea marginal~ este pozitiva
C) se menfine constanla @utiJitatea marginala cste negativa
D ) s c::icie !ntotdeau11a
18. Utilitatea marginala cste:
E) scadc pana la un anumrt punct
A) u1totdeaW1a mai mare decal cea tot.ala
F) n u se poate preciza
B) difcrenfa dintre utilitatea totala ~i cea iodividuala
14. P e m~w·a ce se consum? cantitafi tot mai mari dintr-un bun, C) s atisfaciia pe care o procwa consumul mai multo r unitlifi sau
utilitatea marginala: a tuturor cantitaJilor disponibile dintr-un bun sau din mai
A) c~te intot.deauna multe bunuri
B) cre~te pana la un a numit nivel @ po rul de uti~itate totalli o~tinut ca u~are ~ cre~terii cantitAtii
~) se meoriJle constanta \) ~ consumatc dmtr-un aoum1t bun sau dill mai multe bWluri.
~ scade intotdeauna ~ \ E) iototdeauna pozitivA
'E1 scade pana la un anumit puoct F) lnto tdeauna oegativa
F) nu se poate preciza
19. Utilitatea totala este:
15. in~neral pe rnasura ce-se consuma o tot mai mult dintr-un bun: A) intotdeauna mai mica decat cea individuaJA
~ utilitatea indivjduala ~i marginala descre~te, iar utilitatea B) suma dintre utiLitatea individuala ~i cea marginala
to tala cre~te ©satisfac~a pc care o procura consumul mai multor urutAJ:i sau
B) u cil itatea individuala ~i marginala cre~te, iar utmtatea totala a tuturor cantitafilor disponibile dintr-un bun sau din mai
descre~te multe buouri
C ) utilitatea individ ual a, marginala ~i totala c resc
D) utilitatea individua la, ma.i gina la ~i tota la raman Constante
62 • Poul C ocioc. Octavian Ju/a

',• M ar;JO. utilitatea $1 valoareo ei • 63

D) sbatisfacpa proeurat1 de o unitatc, de o anumita doza dintr-un
Un D) negArii existentei valorii
E) sporul de uti~itate tot.all o?finut ca unnarc a c~terii cantitAfii E) nici una din acestea

F)
~nsumatc dmtr-un anurrut bun sau din mai multc bunuri.
mtotdcauna constant!
26. Ti~I de muncA socialmente nec-esar reflect! intotdeauoa:
onditiile medii de productie a Wlei muti
G) intotdcauna ncgativa.
m ed ia timpilor individuali de muncA
20. Cind utili~tca ~arginaJa. a unui bun estc pozitiv~ utilitatea totala
C) condi\iile cele mai bune de productle
D) s uma tin1pilor individuali de mlUlcA
rez.ultata. din sponrca cantitifii consutnate din bunul rcspectiv·
A) cr~te tot mai muJt · E) condi\iile cele mai proastc de produclie
~c~e tot mai put;in F) ti.mpul individual al celui care produce utilitatea cea mai mare
C) c~te in mod constant 27. Lltiliratea ca substanf8 a valorii sta la baza:
0) scade tot mai mult ~ teo1ie i subiective a valorii
E) scadc tot mai puf:in "B) teoriei obiective a valorii
F) sea.de in mod constant C) leoriei vaJorii-munca
G) ramaoe neschimbata D) negarii ex isteniei valorii
b 2 1.
Dar in cazul in care utilitatca marginal! ar fi negativa? S~ ~
E) nici una din acest.ea
22. U t1., 1tatca
. .
ecooom1~ a unei cArfi co~ in:
""°1 ~ 28. Care d intre unnlitoarele afuma~ii sunt adevArate ~i care sum faJ sc?
A) cantitatca de infonnapc pe care o conime ..: l . Bunuri le libere sc ob~in in unna prclucrarii ( transfom1arii)
B) calitatea informa{iei pc care o detine
-r unor resu rse libere
C) aspectul g:rafic A 2. Serviciile ~i informatiile s unt bunuri imateriale.
D) notorietatea auto rului f: 3 B un111 ile l i~ere s unt rezultatul a ctivitAlii econo mice ~i :.e
~ satisfactia pc care i-o ofera ca.rtea respectrva fiecA.rui c ititor caracte rizcaza prin raritate.
4. Bunurile substituibile sunt cele care Ciecarc in parte satisfac
F) vaJoarea hartiei ~i tiparului
ft una ~j acei~i trebu iniS.. cons umul unuia exc lude c onsumul
23. fn condi~iile utilitAJij c ardinale. utilitatea totala a 2 unitap (doze) a ltora .
dintr- un bun: Pr 5. in economia contemporana forta de munc~ este o marfl .
~e poate mAsura riguros ~ 6 . PAmanwl nu este o m arOi pentru c fi nu ren1lt~ din ac ti vi ta tca
B) este acee~i pentni to1 i consumatorii bunului respec tiv
r economicA.
~ate fi diferi~ de la o persoana la alta A 7 . Un autoturism poatc fi atat l.U'l bun de coosum cat ~i un bun
~e poatc compara cu utilitatea aJtor bunuri pentn1 produc1ie.
E) estc cgala cu dublul utilitafii indi viduale a pnmei unilil~i -r- 8. Util itatea total! descre~tc daca. se cons umfl m a i mull d oar
1""" d intr-tm s ingur b un.
24. Dar in condi~iile utilitatii ordinale? C"""' D F 9. Utilit alea total~ cre~te ori de cate o ri c rcste c antilatca
25. M.unca omeneascA ca substania a valorii st~ la baza: conswnatA din unul sau rnai muhe bunuri.
A) teoriei subiective a valorii 'L' I 0 . Ulilitotea margiuala reprezint~ variatia c antitAiii cons urnate
@ 1eoriei obiective a valc•rii \ d intr- un bun, atunc i c-and Ulilitatea to ta l:i cre~te c u o uiri ta tc
C) teoriei vaJorii- utilitate ::p 1 I lJ tilita tea marg inala t:Sle mai mare d eclit uti l itatea
indiv rd ualA.
 Marfa, utilitatea fi va/oarea ei • 65

- B) Care este utilitatea totala· globala rezultatA din consu1:riu1. a _4

unitafi din bunul A ~i 1 un.itate din B? Dar pentru 5 urut:at• dw
A ~i 3 din B
C) Daca acestea suot cantitifile disponibile, care este utilitatea
finala in cazul fiecarui bun?
D) Care ar fi raportul de schimb conform teoriei valorii- utililate?
2. Care este utilitatea marginals a unei unitafi dintr-un bun oarecare,
daca prin consurnarea ei utilitatea totala cre~te de la 55 la 60 (utili).
Dar in cazul in care utilitatea totala ar scadea de la 55 la 52 (utili)?

3. Cornpletati datele tare lipsesc in tabelul de rnai jos:

- utili -
- utili . 5 6
Contitafi (doze) I 1 I 2 3 4 5 6 Cantua i (doze) 1 2 3
40 JO
U1 (A I 60 I 50 40 30 20 10 j Uroa 320 160
111 (B' i 30 I 25 560 620
20 15 JO S_j U·
A) Detemunap utihtatea totala .
.. . 4. Evolu(ia utiJitatii individuaJe a diferitelor uni~fi (doze) dinlr-un bun
parte. Reprezent"~· fi . ~1 ~argmaJa pentru fiecare bun l.n
-,.1 gra 1c sttuat.1a rezu ItatA. poate fi aproximatA prin funciia:
· u; =60 - JOg
Can titar:i {doze) 1 2 3 I 4 5 6 unde : q = cantirntea consumata d in bunul respectiv
u, (A) 60 50 40 I
I' .:A'-
·o
30 20 A) Completaf.i datele Jipsa din tabelul urmator:
U1 ?4) If 1:_ i .;l.'
(- ·! I f }j~ ~LC.,_'?
Uma (A) ( Ci :.-o

ra.
I
<-;('I I ~L ,).- ; iC 3 4 5 6 7
U; (B) 30 1 2
25

Ur
20 15 10 5
Ur(A) ~r . 'S S +-r 100
~~u .I ,,........
Uma (A J :.7:... .L:; ;;_r . I _.,- ,' / '
I '• I ~·-
I
k 1 t 1 1 1 1 -

. :··· ·: -··:· -- ·:. ···: . . . B) Reprezentati grafic situafia prezentala

.... ~ - --· ~- . -T . ·: . - :···- .. ~

····j·····i···+···f····i·---L ... ~ --~----~-----~-- ---:--- -~ - · - ~---

C) Care este utilitatea maxima cc se poate ob{ine?
- ~- - i--··-t···-:·· -~ ·· ·· i ····f ···1·- ·t···+ : ·:.. . 5. functia utiJit~fii 10tale pentru ltn bun este:
- ~ - -. ~· ....:-....:.·-.I-·. -:. .--~ Ur= 96q - 3q 2 - 3n
····· ···:···· !·····f····;.... L. ~ ::::;.:::r:::.~ .:r-. i-··i-...i
. ....... t .. ··i ··T··i· oo•o ;•••o{H -~oo oo -~- --. : 0 0
unde: n = [q], adica _n este parte intreag~ a Jui q .
A) Care e ste m~unul de utilitatea ce poate fi obtinut?
. -:- .. -~ - -~-~- -;----;····:··-- -~ . -... ~· . -.-:- ....;. . :. ~ ..-·i
.· - · :···--~- ·--·f -···;-··-I- - B) Care este ~1tihtatea marg inal ~ a celei de a patra unita~i?
... :... ·:···· .·:· ... ·: . ..:....
·····---····.: . ...L...:..··- . . : : : C) Dar a cele1 de a ~aptea?
: : .. -.; ... :· ... -:-.. ·f . ..: . ~ ...-:
... : -. i
--~ .. .. ?. ·I···· ii-··· .. . ~ - ...f..
·--(--~··· ~
~

. +·+··!
. . -~ .. ·i : . ... :

I Funct.ia utilitaiii marginale penim un bun este:

Uma = 200 - 20q
A) Determ inati utilitatea totala pentru acest b un

••• p ~--- · - -- - - - -. .

,._.,......_.._ ___
~~----~'=..._.
~Dh2">@,
- x
 -

66 • Poul Cocioc. Octavian Ju/a

B) Care este maximul de utilitatea ce poate fi obµm1t? 6.

C) Care ar ti utilitatea totalA in cazul CQnsumului a patru
unirati? coMPORT A.MENTUL coNSUMA TORULUI
7. Dacl nivelul utilitapi finale in cazul a trei bunuri este de 50 utili
pentru produsul A, 25 pentru B §i 20 pentru C, care va fi raporrul de
schimb peotru acestea conform teoriei valorii-utilitate. in conditiile
in care produsul B sc vinde contra a JOO de unitap monetare, car~ ar
trebui sl fie preJUrile celorlalte doua bunuri? LE MATlC A TEMEI : ..
pJtOB o modelul cardinal al alegeru ..
8. Daca pentru rcalizarea a trei produse este nevoie in mod obi~ui1 o axiomele ieoriei urdinale a aleger11 tarti
de: 50 de ore pentru bunul A, 25 pentru B ~i 20 pentru C, care va fi relatiile de indiferenfa $i constr{mgereo b~ge
raportul de sc.himb peatru acestea confom1 teoriei valorii-munca. in a , . la de substituire fntre bunurr .
condip ile in care produsul B se vinde contra a I 00 de unitAli o ral~ margma t lui in condi/iile utilitli(ii ordmale
monetare, care ar trebui sa fie preJUrile celorlalte doua bunuri? 0 optrmul consuma oru
0 curbele de venit-consum
9. Se cunosc unnatoarcle date rcferitoare la condi~ii le de produc~ie
dintr-o anumit3 ramura: UND A M ENTE T E ORETICE: .
Cate~o ri i c F . . c \ 0 11su m a torului - mu\p mea
A D
I
D flel.a~iile (fu nc~iile) d~ •_uct1fer e n ,2 ad~ f~ 'te cantit~.ti de bunuri
Numar firmc 3()! 90 40 20 b. .. 1 posibde pentTu 1 en t
tuturor com map1 ~r . . I I t'tlitatii totale . Penll 11 doua bunur1 (sau
Produciie totala (unitA!i) 10000 25000 45000 20000 zat arc ficcaru1 ruve a u .
Timpi individuali (ore) IJ 12 12,5 13 corcs~udn b o ' ) esle vorba de o famil ie de curbe de indiferen\a.
coc;un
" e unund · d.f a consumatorulu1· (d e 1:z.o •, o t t' l"tate)
1 -
Valoare individuala (ore) C u rba e m 1 er en r"'
tx
. . . . ·
Timp socialmeate necesar (ore) b·natiilor dintre diferite canttta\1 dm doua bunun (sau co~ui 1
ansam blul com i . . . • .. I
Va loare sociala (ore) d bunuri) care aduc Wl a numit mvel al utthta1u tota e . .
A) Care M fi in acest caz timpul de munca social men re necesar e · x d e s u bstitu tie iotre bunun c-a ot1latea
Ra ia margma 1"' .
§i valoarea sociala? suplimeotara care irebuie consurnalA d intr-un bun _rentru a compensa
B) Ce raporturi de schimb s-ar stC:1bili fa~a de marfurile ducerea c u 0 unitate (dozA) a cantila~ii consu mate dmtr-un a\t .bun astfel
prezentate in p roblema precedenta? :e • t utilitatea totala sa ra.ma.na acei~i . Evident aceasta can\ltatea este
C) Care ar trebui sa fie pre~I produsului in acest caz? m~ d b ·
detenninata de rnportul d iotre util itaple marginale a celor o u l\. unun ..
R estric tia (cons trangerea) d e buget a consumato rulut - m ulvmea
tuturor posibi iita~lor de cumpfilare a diferite cantit~\i din bunu r i\e dorite 'in
limita venitulu i disponibil a consum atorulu i. Constra.ngerea b ugetar~ 'in
cawl particular a doua produse (sau co~uri de p roduse) se exprim::\ sub
forma dreplci bugetului.
Dreapla buget ului co ns um atoru\ui - totalitalea combina\iilor d intre
camitaple maxime din doua bunuri (sau co~uri de bunuri) care pol fi
achiziiionate cu surna de bani de care dispuoe consumatoru\ \a un moment
dat. Fiecarui nivel de verut ii va corespunde o asemenea d reaptl"i .
 -----
Comportomentul con.rumatorului • 6!_

68 • Paul Cocioc, Octavian J11/o

4. Coroentali figurile wmAtoare:
B)
A)
fNTREBARI ~I PROBLEME DE DISCUTAT:
)'
I . Raspundefi la urmatoarele intrebari :
a) Preferio~ele ordinaJe pot fi aproximate prin funcfii de
utilitate?
b) Cum explicafi convexitatea (in mod normaJ) curbelor de
indiferenfa?
c) De cc curbele de indiferenta nu se pol intersec:ta?
d) De cc rata marginal~ de substituire intre bunuri este egaJa cu
raportul dintre utilita!iJe marginale ale bunurilor? ')f:

e) Ce cazuri particulare de fuocµi (curbe) de indiferenf3 ·.:r.

cuo o~tef i?
f) Constringerea bugetara pentru doua alternative de achizi!ie
poate avea forma unei curbe? C)
g) ln ce consta problema deciziei (alegerii) consumatorulw? y
h) Daca · trebuintele ~i gusturile sunt relativ stabile la nivel
individual, punctul de optim are un caracter de stabilitate
similara?
i) Care sunt posibilitaiile de cre~tere a consumului (a utilita~ii
totale)?
j ) Este diversificarea preferabila unui consum mai mare din
acel~i bunuri? in ce condi~ii?
2 . Descriep modelul ord inal al alegeri i folosindu- di de elemeniele de
mai jos:
- axiomele teoriei ordinale a alegerii
E)
- relatiile (fun cfiile) de indiferenra ale consurnacorului D)
rata marginala de s ubstituire intre bunuri
- restrjqia de buget a co1Lc;umatorului y
echilibrul in condi~iile utilitafii ordinale
3. Analizafi ID{iomele teoriei ordinale a al6gerii:
a} comparabiUtarea (relafia de ordine compleffi)
b} de rejlexivitate
c) de tranzitivitate
d) nesafierea (non-saturarea}
e} continuitatea (reiafia de indiferen/ii) x
./) convexitatea (semis17'ictii)
 Comportamentul consumatoru/111 • 7 I
70 • Paul Cocioc. Oc1a1•ian Julo

F) - Analiza~i altemativelc um~i ..co~sumator supus

unei dub le
· con strangeri: bugetar~ (pos1bL11tap de cumplirare) $i de ' timp
6

(posibilitAfi de consum propriu-zis):

x

estriciia b u,e,etara (B)

5. Curbele de indiferenra nu se intersecteaza niciodat.a. Expl ica~i

0 Qv(B) qy(t) y
y ~::
'.. curbelor de
7 . Discutafi urmatoarele caz.un particulare ale
indifereniA:

Y• . .\\I
I
0~----:7---
x,' ~-- x
"·
6. Anal izafi figurile urmatoare:

RELATU, EXEMPLIFICARI SI MODELE:

1. Daca racem abstractie d e pretul bunurilor, ord inea preferinfe lor
de cousum (~i de cumparare) a unui decident ra(ional esce deterrninata
strict de util italea individuala: i11totdeauua este prefcrat bunul, respec tiv
doza dinrr-un bun, ce aduce cea mai mare !.atisfaqie (utilitate)
E.xemplu:
Doca wilitatile individuale a diferite cantita{i dm 2 bunuri (A $I B)
sum cele prezentote In wbelul de ma1 ;os
x
 72 • Poul Cocioc. Octavian Ju/a
Comportamentu1 consumatorulu i • 73

Unilati (doze) - utiIi - de unde: JB > IA> 2B > lA > (3B -3A) > 4B > 4.A > (5.A -5B)
1 2 3 ~
Produsu!A 5 7 > 5 > 4, 4 > 4 > 3 = 3 > 2. 4 > 2 > I ""' I
50 40 30 20 adica, prima unitate din bunul A este preferato prime1 doze din bunul
Produsu/ B JO
35 22 15 12 B (pentru ca raportul urilitatelpre(. - care exprima utilitatea ob/inuttf ~
5
ordineade consum (;1 cumparare) esre. unilate de efort, de ban crnutuir - fn acest ca2 este mai mare: 7 comparat1~
JA > 2.A > JB > JA > 28 > 4A > JB > 48 > 5A > 5B cu 5 - ceea ce ar fnsemna ca lo ocelaii efort se obfine o utilitate ma1
. 50_> 40 > 35 > 30 > 22 > 20 > 15 > 12 > 10 > '° mare) . .A.cesca din urma este preferat fa/ii de a 2-a unitaJe din bunul A (a
ad1cii pnma unitat d ' b I -
·-
B (pentru co uflbtatea.. e m zmu A este preferatii primei doze din bun carui raport utilitate-pref este egal cu 4,4) - i .a.m.d.
sa este cea mai rnare· 50 d 'l' . u/
A doua unitate {c'd ;1 d ' · e uti 1 comparaf1v cu 35) 3. Daca intervine ~i o constrangete b ugetara, ~nsumato~l. v~
., :~Z°.f LIJ A este de asemenea preferata primei din B (40.
d e uu·11· fiata- d e _,5/ In contin uare. acesta d m
' urma este preferat fa1a de· achiz.itiona buourile in ordinea stabilita mai sus pana la epulzarea vemtulu1
. . .
3-a umtale dzn bunul A (a ciirui utilitate este ega/ii cu 30), $.O.m .d a disponibil.
&emplu: . ..
2. Optimul consumatorului in condifiile utilitarii cardinale: Stf presupunem ca venirul sau ar Ji de 50 u.m . .A.tunci conform ordm11
de cumparare stabilite ii preJuri/or bunurilor:
Uma; Um:i JB. lA, 2B.2A, 38, 3A., 48
UT{x;,x1) = maxim : - - = - --1 5 + /0+5+10+5+/0+5 - 50
p, Pj
ceea ce fnseamna in total: 4 unitdfi din bunul A ~i 3 din 8
Dae~ se ar e in vedere existenta unor pr·eturi diferite a buaurilor
ceea ce se cere detennioat este utilitatea individua.la (marginala) pe unitat~
de efort (de c heltuiala) :
u 1/ p,, respectiv Uma,/ p ,
4. Formule de calcul :
Rata marginal~ d e s ubstituire i ntre bunun:
. I~\ Uma(x)
Rms = ~ = Uma( y)

Ia.r in funcpe de acest rapor1 de "efrcienta" (efect util/efon, utilitate

pe unitate monerara cheltuira) se realize~ o comparaJie - de genul celei
Rms = y I - YO = 1-llylB =tg( 180 - a.) = - m B
= _C_ =_U._m_a_(_x'-)
x 1 -xo ill AC Uma(y)
prezentate mai sus - lntr e bunuri ~ i/sau dozek antita!i de bunuri, ca ~i
ordonarea preferin~elor.
Exemplu: PROBLEME REZOLVATE:
Care ar fi fast ordinea de a chi.zifie d aco pref11rile celor do11a J. Daca in graficul de ma1 JOS qA = 60 buc ., iar optimul
bunw·i ar fl: JO u.m. pentru A~; 5 um. pentru B ? consumatorului corespunde la 40 buc. din A ~i 40 din B, atunci:
- ut1!i -
Unitati doze 2 3 4 5 A
ProdusuJ A :
50 40 30 20 IO
JO
5 4 3 2 I

,____,_--"''--·~-f-3 5__._~22__.~_-_-~~=I~
__

B
- 7 - C4,4 I 2 ,4 I 1

. l
~, 7 i# z=J™ ' O I:;
74 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a

A) Care este .venitul conswnatorului daca p,.. este 12 ·u.m.?

B) Care este cantitatea m axima din B care poate fi cumparata ~i la
cc p ref?
----- B) A este preferat Jui D
B este preferat Jui D
D este preferat Jui A
Cf!mportame111ul consumatorului • 75

C) Care va fi cantitatea d in bunul B pe care un consumator aOat

) D nu este preferat lui B
la pu nctul de optim este dispus s~ o cedeze in schimbul unei 4 . Constrangerea bugetara ilustreaza:
unitafi adi~i onale din bunul A? A) venituri le !im itate pe care le poate o?ti ~e_bugetul de 11!a1.
D) Dar din A pentru o un itate suplimentara din B? B) limitarea ven iturilor pe care fiecare ind1v1d .le ~o~te ca~riga
Rezolvare: C) li.J.nita maxima a utiJitafii tot.ale ~e care un m~1v1d sconteaz.3
A.) VT= PA *qAftnaXJ = 12 • 60 ·= 720 (u.m.) sa o obfina prin consumul anumator de b~nun .
BJ lo punctul de optim: @ varianteJe de cantita~i ma:cime din b ~n~~tl e don te pe care un
VT= p,.•qA + ps•qa consumator ~i le-ar pennJte sa le ach1z 1f1oneze
de unde: PB ={VT- P..t *q,.) I qs E) prei:ul maxim pe care un individ este dispus sa-1 ofere pentru
PB = (720- J2 • 40) I 40 = 240 I 40 = 6 (u.m) procurarea bunurilor dorite .
qB(maxJ = VT I PB = 720 I 6 = J20 (buc_) f) cantitatea maxi.ma din fi ecare buo pe care un con sumator ~t-
C} -1~J Umo(.A)
RmsBI A e ar pennite sa o cumpere . .
'6q::l Umo( 8) G} limitarea cheltuielilor pentru cumpararea bWlunlor donte la
condi/ia de opcim. Uma( A J -= Uma( B). de unde: marimea veniturilor consL1matorului ·
PA PB
Uma( A) = p A -+- RmsBI A• !'.~ s !2 = 2 5. Posibilitafile de achi zifionar~a diferite cantitafi (maxime) din doua
Uma( B) p8 P. 6 bunuri sau co~uri de bunuri este reprezeotata grafic prin:
adica: 2 buc. B = 1 buc. A A) curba de indiferenia a consumaiorului
B) curba de izoproduqie
D) - 1~9,,.J = Un10( 8 ) • h. • ~ = 0,)0
R.msAI 8
69.l (lmo(A) p, 12 C) curba de izouti litate
adica: 0, 5 buc. A = I buc. B @dreapta bugetului consumatorului,
E) isocuanta
T ESTE G R ILA: 6. C urba de indiferen!a a consumatorului se mai nume~te curba de :
1. in teoria ordinala, utilitatea poate fi masurara la: ~ izoutili tate,
A) unitari monetare Er) izoprodus,
B) utili C) izocost,
C) un itli~i fiz.ice D) izocuanta
D) unitafi naturale E) izoindiferenta
E) unitafi de uti litate 7. Rata marginala de substituire lntre bunun reprez.inlil:
2 . Dar in condifiile abord!rii cardinale? ft;)+ 6 A) consumul maxim ce se poate realiza prin cheltuirea eficicnl a
a intregului venit disponibil
3. Dacli avem patru bunuri (A,B,C ~i D) ~ i un consumator care ~i-a ~raportul dintre util itA~ile marginale a doua bunuri de consum
exprimat urmatoarele p referin~e : D este preferat lui C, A nu este altemativ
prcferat Jui B , iar B n u este preferat Jui C, atunci : <;) consurnul m inim de bwllll'i necesar supravieruirii
A) A este prefera t lui C

/&I
 -
76 • Poul Ce>cioc, Oc1av1on Julo
@antitatea suplimentara dintr-un bun necesard pentru a
menpne utilitatea totala in cazul scaderii cu 0 unitate a
consumului unui alt bun
E ) cantitatea suplimentara dintr-un factor de producpe necesara
pentru ~ compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor de
product1e -:f'
F) cantitatea suplimentara dint.r-un bun necesara atingerii
praguJui de saturafie
8 . Care _d~tr~ wmatoarelc afmna1ii referitoare la rata marginala de
s ubst1tuire mtre doua bunuri ill!_este adevm ta:
A)cantitatea suplimentara dintr-un bun care compenseaza
scaderea cantitatii din cellila ll bun, astfel incat utilitatea
totala sa ramana nesc himbat:l
@ cantitatea s uplimentarA d intr- un bun neoesarli cre~teri i c u 0
unitate a utilitafii totaJe
C) panta tangentei la curba de indiferenta
D) tangenta unghiului facu1 de dreap~a bugetul ui cu sensul
pozitiv al axei orizontale
E) raportul intre ut ilitafile margina le ale celor doua bunuri
9. Maximizarea utilitifii de$emneazc'I s iruaria in care:
A) indivizii t~i satisfac toa1e trebuin1ele
A> indiv izii au acces la toate bunuri le de pe piata
y 10 .
\..9 indi~izii consuma canritatea de bunuri ' care-i asigura
maximum de satisfacpe in condi~iile date de venit $i preJ
D) indivizii consuma bunurile cu utilitatea individuala cea mai A-
mare pc care le pot ach izi~iona in lim ita venitului disponibil,
indiferent de prerul acestora
E) indivizii i$i maxirnizeaz.3 utilitatea marginala
F) consuma n umai bunuri de calitate ridicata
l 0 . Comportameatul consumatorului nu este subordonat principiului
ra!ionalitatii (efi cien tei) deoarece:
A) n u este un agent economic
B) eficien ~a economica este urmarita. docu- in acrivicatea PROBLEME DE REZOLVAT:
productiva
. C) primeaza gustwile $i pre ferin~ele, esen1ialmente s u biec:tive
D) nu to!i consumatorii au cu no~tin~e economice adecvate
.~_....~~---~---------
Comportomentul consumo torului • 77
@nici una co~~rtamentul_ consumatorului este un
comportament t1p1c oconom1c, deci caracterizat prin
ra~ionalitate (eficienfA)
Care dintre unnatoarele afirmatii sunt adevru-ate ~i care sunt false?
ll. I . Teoria ordinala presupunc ca utilitatea poate fi masurata
exact $i cxprimata prin numere.
2. FiecATui nivel posibil al utilitaiii totaJe ii corespunde o c urbA
qe indiferen t!.
3. Fiecarui nivel de venit disponibil ii corespunde o curbli de
iz.outilitate .
4. Constrangerea bugetara se refers la suma de bani ce poate fi
c heltuita pentru cu cnplrarea de bunuri.
k 5. Panta Jiniei (dre ptei) bugetului cste data de raportul dintre
pre~uri l e buouri1or.
._ . .
6. Cu cat 0 curba de indi feren~ este ma1 mdepArtalA de on gme,
~ cu atfit reprezinta un nivel de venit mai ridicat. . _
7. Doua curbe de indiferen~ se pot intersecta numa.J cand unul
·~ din bunurile stud ia te are un pret ridicat.
0 1rbele de indifercnt3 s1J11t intotdeauna crescatoarc ~i se pot
...,- 8.
\ intersects.
9. Legea utilit~~ii mcu-ginale descrescatoare determina forrna
~ conved a curbelo r de izoutilitate.
O modificare a ven.i'ruJuj consumatorului va determina
modifrcarea pantei ~i a pozitiei dreptei bugetului.
1 1. Rata margioala qe substitufie reprezinta cantitatea dintr- un
bun economic la care un conswnator este dispus sa renunte
in schim bul procurArii unei cantitati su plimentare dintr-un alt
bun, astfel !neat sa-~ i men~ina acel~i nive l de uti litate.
t 2. in general o c urba de indiferent! se afla deasupra tan gentei ei
in oricare punct.
13 . A tunci cand prefUI relativ al unui bun se reduce, efec tul de
venit va genera o cre~tere a consumului din ace\ bun.
14 . Curbele de venit-consum pot fi nwnai convexe.
l. Utilitflfile indiv iduale in cazul a doua bunuri (A $i B) s unt
prezeotatc In tabelul de mai jos:
 - - ..-

78 • Paul Cocioc. Octavian Jula

Comportamentul consumatorului • 79

Cantitare(buc.) - utili - A) Ce cantitati va achizitiona consumatorul daca dispune de

I 2 3 4 5
Produsul A 40 25 15
6 i 7 8 9 JOO u.m.?
9 6 5 0 -2 -5 B) Dar dacA venit1.1l sau ar fi fost doar de 55 u .m .?
Produs ul B 20 15 13 12 10 9. 8 7 6 - fn utili -
UrtA)
U,.(B) Cantitate (be.) ) 2 3 ! 4 5 6 7 8 9 I
A lndica ·
)
..
. J• care sunt com b matu le dm cele 2 bunun care ofera
Produsul A 40 25 15 JO 5 4 3
.,
2
2
\~
I
Produsu l B 40 20 JO 7 5 4 .:> I
unw consumator o utilitate totala de I 00 de utili. i
B) ~e~rezentari grafic aceasta situatie sub fonna unei curbe de I
md1ferenJ:3
C) Facan~ abstracpe de prerul produselor, care ar fi ord inea de 4. Dreapta inifiala a bugetului pentru doua bunuri {A $i B)
prefennte? corespunde ecuaijei:
D) Care este· .utilitatea totala maxima ce poate fi obti nuta in CJs=20 - 4qA
acest caz ~· care este pragul se satura~ie ? unde qA $i q8 sunt cantita~ile din cele doua bunuri .
Aceasta corespunde unui prei al bunului B de 5 u.m ./buc. Daca
2. Util itatea unor bunuri mas~ta in unita~i de utilitatea este prerul acestuia scade la 4 u.m. care este ecuaiia noii d re pte a
prezentata In tabelul urmator:
bugerului?
- fn U(I.,.I -
I Alime11te Haine Bauturi l gie1ra Locuin~iJ
5. Dacli intreg ven itul disponibil ar fi fo losit pentru achiz.iiionar~a
I A B c D E uoui s ingur bun s-ar pu1ea c urnpara 8 buc. la pre iul de 1,50 u.m .
Unitarea UA 10 Us 20 Uc IO Uo 12 LI£ 50 fi ecare. in condilii de const.rangere bugetara c u dou~ alternati ve de
(tloza) u/p ulp ulo bunuri de consum, care este pre tul cel uila]I produs, $li ind ca
ulv ulp
I 50 5 44 '1. ,Q... 33 z.. ~) ?4 l 18 (}, 3 ~ cantitatea maxima ce se poate cumpara din acesta esle 6 buc.?
Determinafi ecuatia dreptei bugetului.
2 40 Li 32 1, ~} 21 2. i( 12 II 0 0
3 30 ')., 22 A,1 15 1,J 0 (}
6. Ut ilitatea totala adusa de fi ecare diotre cele doWi produse (A ~i B)
4 20 ~ 14 r-i.71 (-3) \0 ,1 \, I care. reprezintl!. a lternative!.! de achizi\ie pen tru un consumator pot
5 JO, ~ 0 \J fi ev icle ntiate prin functii le:
6 (-2) I
- Ur (A)= !OqA - (q/12)
-
A) Facand
~

abstracpe d e prel, mdicaii cru·e va fi ordinea de Ur (8) = 22qs - q/

preferinf,e ale consumatorului pentru primele. I 0 achizi1ii? A) Daca pretul lui A este de 1 u.m., iar eel a Jui B de 2 u.m., cat
B) Dar daca prefurile bunurilor respective s unt: a limente ~i va cump~ra din cele doua bunuri un consumator a carui
bauturi J 0 u .m./doz.a. haine 20 u.m./dozA, bunuri de igiena venit disponibil este de 14 u .m .?
I 2. u.m./doza $i locu in~A 50 u. m./doza? B) Care ar fi ordinea de preferinte pentru p rimele 7 achizirii
C) Dar dacA prerul tuturor bunuril o r ar fi egal cu l 0 u.m dacl!. pre~ul ar fi de 2 u .n1. pentrt1 ambele bunuri ? C are a 1 Ii
suma necesara pentr-u cumpararea lor?
3. Uti litafile individ u a le a diferite cantitAii din 2 bunuri (A $i B) sunl
prezentate in tabelul de mai jos. Avand in vedere c li preft!rile celor 7. Uti litatea totala dobanclita prin consurnul a dou ~ bunwi poate fi
doua bunuri s unt: 5 unitafi m onetare (tun.) penrru bunul A }i 10 e,·idenriata prin funcria:
u .m . pentru bunul B : U1(A , 8) = 6qA + 2q11
80 • Paul Coc1oc, Oc1avion )ulo

DacA inifial se cons umau I 0 bu cat· d. b I .

1' 10 unu A ~ 1 '")O din B .
acwn se poate Ob!ine doar I 4 buc. din B . ... ' Jar
A ) Ce cantitate din produsul A t b. 7.
menfine acel~i niveJ de satisfac;i:?u1e consumata pentiu a
B ) Care este rata marginala de s ubs"tu ' • TEORIA CERERII
u ire m acest caz?
[
A
8
· . Daca in graficuJ altiturat q. = 30 b -----~
optimul A uc., iar
. . con~ umatorului corespunde la 20 buc.
dm A ~· 35 din B, atunci:
A) Care es~e venitul consumatorului daca rROBLEMA TICA TEME[: . . .
a dorin/e ~; p osibilittifi, cerere potenpala ~, ·cer.ere efec t1va
preflll lur A est~ de 10,5 u.m. ?
8 ) Care este cant1tatea maxima din B care o form.area cererii ·
o legea (funcfia) cererii
, poate fi cumparat.a (qe) ~i la ce pref?
CJ Care va ti cantitatea din bunul B pe care o factor;; principali de influenfa
un consumator aflat la punctu l d . o elasticitatea cererii
qe B . e opurn o elasticitatea Juncfie de pref
est_e - d_isp~~ sa o cede.ze in schimhul unei
unitat1 ad1f1onale din bunu l A? a ela.1·tic irateafunc/ie de venit
a elasticitatea f11cruci$a fa
9. o cazuri atipice
F uncria de utilitate a unui consumator este ; o surplusul (renta) cons umatorului
_ UT(A.B) = g,.•q 8
D~c:a _rersoana consuma 3 unitati d in uunu/ A . . FlJNDAMENTE TEORETl CE:
m~l~gmala de: ~ubstituire corespunzato~re este de 1 5 ' c 1a1 raLa
ut1 1tatea margmala a 1 d b ,_. are este Cererea - cantitatea dintr-o marta pe care agen(ii econom1c 1 sunt
• ce or ouii unuri in punctul respectiv?
JO. In cazuf unei fonctii de forn1a celei d' dispu~i ~i pot sa o cumpere la un anumit pre\ ~i la un m oment dat pe o piaJA.
Elasticitatea cerel'ii - modul in care reac~ioneaz.a ( se m o dificli)
cunoscand unnatoa:rele in "o t' " ~n problema prece.denta ~j
. ' ' nna 11. PA - JO um p = 20 . cantitatea ceruta dintr-o anumita mar.ta ca unnare a modificaru factorilor ce o
verntul consumatoruJuj de 480 u.m.,
. ir. m . ~·
se cere· . ., B determina (i.nfluenteaza). Jn raporl de principal ii factori avufi in vedere se
A) Reprezentati grafic curbele de indifer~nta pentru ll (AB) = vorbe~ te de elasticitatea cereri i funqie de: prePJI marfii, venitul
4 $ 1 12. • ·T ,
consumatorilor ~i pre~-ul altor bunuri (elasticitate incnJCi~a~).
B ) ~elerminafi combina1ia optima Elasticitatea cererii io funcfie de pret - mo dul in care se m odifica
C) Care este rata marg inala de substiluire in puncruf de optim? cererea ca urmare a varia~iei prefUlui, in condi~ile in care cei l al ~ fac tori de
] I. Func:iia de utilitate a unui consunral'or es1e : influenta raman nemod ifica~i (caeteris paribus). hi mod similar, elasticitittea
,, Ur{A, B) == q/•q/ in fun cfie d e n nit indidl. variafia acesteia la modifichiJe veniturilo r
daca PA= I 0 , Pa= 20 $i vemtul consumatoruJui 480 um s . consumatorului, iar elasticitatea incruci$ati indica variafia aces(eia Ja
A) Dete nn map
· · com b'mapa. optima · ., e cere. modificarile interven.ite in prefUI altor bunurl.
B) Care este rata margma
· Ia d e s ubstiruire in punctuJ de optim? S urplusuJ (renta) coosumatoru lui - diferenra dintre d i1 ar fi fast
dispus un consumator sa. pla.teasca rentru o anumita cantitate de ma~ ~ i cat
cheltuie in mod efectiv, ca um1are a procurarii acesteia la un pret al pietei
ma.i redus. ·

_ s .... _ e ==· s .. .
 Teoria ceru ii • 83
82 • Poul Coc1oc, Octavian Jule

'
OOREBARJ $1 PROBLEME DE DJSC UTAT: ~ &_n/iCtlf.ii.;. . . _ d una pentru 0 anumita perioada
':, ~ererea $1 oferta se exprzmo - fn!ot ea ) in fiunc/ie de natura
I . Comcmafi figurile unnatoare: " .r. · fa (zi siirptamana, luna. a n, · · ·
: de timp de re!:Jer!n . . - . da este delimitatiJ 1emporal (prezenl'.
. odusului $i a p 1e/e1. Acer:isw penoa - tiimdnii care lunli etc.} ~,
p
p
precut sau viiror: care z1 a~ume, earl~ s~p gra;ic (de asemenea de
tr . .x I anumita pzata /oca zzatu geo '.! ' . . -
concrenzatu a o . d I ; · locala r egional a, rnterna•
•r. . 10· fn Junctie de natura pro usu u . . •
re1 erm ·
p c . ationala _ $i care anume) .
intern ' .. r. ' le
i
r
reprezentale tn ugun
4. Jdentificaii tipurile de elasticitate a cereru

r de mai jos:
p
p
: A'
p, -· · -:· · ·· · - ··· · · ·- .
c

)~c
q

2 . Raspunde~i la urmatoareJc intrebari :

a) Ce estc cererea individuaJi.1 $i cererea piefei (totaJi.I)? ')

b) Ce reprezinta cererea agregata? .' .. •q

c) Ce diferen~e exista intre cererea potentia la $i cea efecriva?
d) C are sunt factor ii detem1inan1i ai cererii $i c um aclioneaza
fiecare? · p p
e) Care este con1inutul legii cererii? c
c
t) C um se explica aceasta evolutie a caniita~ii cerute in rapon cu
nive lu/ $i mi$carea preturilor?
g) Exi sten~a uno r cereri atipicc ne mai pennite si.I vorbim de o
lege generala a cererii? 6.p
h) Pot constitui aceste exceprii o Jege in s ine?
i) Ce categorii aJe popula Jiei (fu ncpe d~ venituri) par a beneficia
in cele mai multc cazuri de s urplusul (renta) co nsumatorului ?
ExpJicaii
j) fn cc fel c unoa$terea e lasti cit.afii ce rerii prezintli importanfa
pentru producatori?
k) Sunt infl ue nfate deciz iile d e c umpara rc de e lasticitatea ce re rii? 5. E lastic itatea - in cazul uouia ~i acel ui~i produs - nu este id entid\
3. Cererea este o relatie (funqie) preJ-canticale s t1 ict de limitata in in toate punctele de pe curba cereri i
spafiu $i Limp.
 Teorio cererii • 85
84 • Poul Cocioc, Octavian Jula

p Px P1

c q.,~qy0
2 3
q

6. Modificarea cererii ca rezultat al modificarii a diferifi factori : 7. Explicaii cum se formeaza cererea individualli corespwcltoare
echil ibrului consumatorului:
p
A

q
q,..1 -1i - j. - - - - - -- - - -

' I
0 PAJ p.... p... , p B
Pr

·p~··-···.Lk. _
RELATll , EXEMPLIFICARJ ~I MODELE:
I. Forrnule de calcul:
Pv• 6Q%i
C oe fi cientul de etasticitate a cererii: ec-= - -
6F%
• ; ; Cr
unde: 6Q%"" modificarea (variiqia) proccntualA ( relativA) a cercrii
6F% = modificarea (variaJia) procentualA a unui factor de infl uentA
(ceilal!i fiind considerat} conslan~i)
 Teono cerer11 - . v

·--
.

86 • /'au/ Cocioc. O c1avwn Julo

-- Va/oare Relafii reciproce .
--;;;ul de e/asricitate coefz.cien1
Marimea acestui coeficient ne arata cu cat s -a modificat cererea la 0 t::.Po/( ..-O da1· D.P%:;C0
+oo 6Q%-+co, 0
modificare (varia/ie) cu un procenr a unui anumir factor de injluen1i.f (ceila/11 L---: •
perfect elast1ca
-

fimd considerafi constan{i - ipoteza caeteris paribus). ( J, +oo) t::.Q%>6P%

Eiastic~ t:.Q%::::6P%
Elastic itate unitara "" ]
C~eficieotul e lasticitifii cereru in fun c fie de pre~: ecp = - -60%
-- (0, J) t::.Q%<6.P%
t::.Q% o cand 6.P %#>,
6.P% )nelastica
unde: t:..P% = variaJia procentuala ( re larivA) a pre~lu i _ perfect inelastica 0
~ ,·
adicli t::.q=O, t::.p;i:O
(rigid a) ..
t:..q ·0 tJ.p
t:..Q% = - . t:.1'%=- -
t:..Q% .!i.!!_
=r- ·-
: t:..q po '\ aq p
s1:1,L ecp=-~- - .. . I . de elast1crtate a cere rn este lega ta d e
3. Importanpi ~unoa~.te~udti pur~' ·1 de pret ( cre~terea sau red ucer ea
e1:pc:-- - = -
qo po 6.1'% ~ \ 6./J qo op q
po ~
deciziile producatonlor pnvm po J 1c1 e .
Nivelul acestui coeficient ne indicli cat s-a modificar canrirarea prepilui de ofert.A).
cerut6 la o variafie de un procenr a prefu/ui. &emvlu: . . /-·' a u expansiunea pie1ei).
U narind cre$lerea vemturtlor I uuat c . - ·1-
n . b . ·v rin mi~carea pre/urtlor 1.ntr-0 anumt a
6Q% jirmele vor atznge acest o iecrr ? l t' - ~i fn alto direcf ie
Coefi cien tul elasticititii cerer ii in fu n cfie de venit: eci· = - --
~ V%
direcfie, atunci cand se confrunta cu ~ cerer_e _e ';s ica.
6 V% = variatia procennJalli (relativli) a venitului consumatorilor produsului .- confrunta cu o cerere ine lust1ca sau r1g1da.
daca S::educerea prefului unei mii1fi de la JOO unitafi monetare (iun . ) lo (_;()
6q
~v 6Q% qo L ru, [Jo
conduce la cr~ten:a cererii (~i a desfaceriior) de la 100~0 de_ bu<:_. a_
J lOOO de hue. Jn mod evident este vorba de o cerere eh1.~~1ca. une1 s_cade~1
vO I v
dacJ t:..V%= - ec-v=--=-..- -· -~au en•= - · · -
vo 6V% ih l .ci. 1· qo · av q
· c / 0% ii rore<;punde o cre~·tereu a cereru de o mot ma1 e
vo "-..._/ a prep.tIut u o • . . . . ~ fi . · d- ·
Nivelul ·acestui coeficient ne indica cnt s -a 111odijicat cumiwcea amp/oare (20%). Coejicie11cul de elasll~11a1~ a ~ere1~ll m unctte e P_' e{
.,.-utii la o variafie de U11 procent in venitul consumarorilor. este, fn ac:est caz, c:gal cu 2 . Evolu/10 venttw·ilor f1rrne1 este unnaioarea .
J/1(1 = p 0 x q 0 = 100 x 10000 = 1000000 (u. m.)
- n t d e e Iast1c1tate
C oe fi1c1e · · -1ncruc1~at.i1
· ": ecxy ~Qx%
=- -- VT1 = p 1 x q 1 = 90x 12000 = 1080000 (u. m.)
M_i·% fncasarile .(ve11iturile) ro tale au crescut, cu toate ca pre/ul bun.urilo r
unde : .1.P~% = variafia proccntuala (relativA) a prcrului unui ale bun (y) re~pecrive s-a redus Aces/ luc ru s -u intamplat numai pentru ca cererea
6q:x era elastica (canticatea cerutii a cresc ut fnt7·-o mai mare miisurii decor s -a
t:..qx Ci.py q.xO D.qx pyO 8q p • mod{ficat pre/ul, compensand scliderea acestuia $ ; asigurdnd totodata un
~_ex-%=
0 0 - 0
- . '1Py% = - - ._.. ecXJ = - - = - - · - ·- sau e::-" = _ .x_ . - ·1
q.xO pyO D.py
-- ~n11 qxO
";(". 8'P y q .x. plus de venit). Alea ar Ji Jost situafia daca cererea era inela.Hica. Daca
pyo respectivei scaderi de pre( (I 0%), iarfi corespuns o cre$Lerea a cereril sub
Nivelu/ acestui coeficient ne arata cu cat s-a modilicat cererea 10%, venirurile totole ar .fr scazut. Spre exemplu, unei cre$feri a cer e rii
'ru produsul ''.X" ca urmare a unei varia/ii de un proc~nt a prefului doar la 10500 de buc. (cu 5%. deci un coeficient de elasticitate egal c u
' alt bun "Y". 0,5), arunc i no ul n ivel de venir ar fi Jost mai mic decaf eel ini{ial:
VT, = P1 x q, = 90 x 10500 = 945000 (u. m.)
2. Cu cat valoarea coeficientului de elastici tate va ti mai mare cu atat
lrnaginea consecinte lor modificarii p retu lui a s u pra veniru lui totC\I a
cererea este mai elaslica. Princjpalele tipuri de eJasticitate a
cer e rii (fi.rncpe de preo :
unei ~fi rrn e. - in fun q ie de tipul de elasticitate a c.ererii p e ntru produs ul p e
care 11 realizeaza - este prezentat~ 1n labe lul de ma i jos:
 88 • Paul Co ciac, Oc1a11ia!!...:!..ula

Ti de cerere
E lastica
=----- - -------· Crete retu/
Teorio cererii • 89

6. in cazul bunurilor inferioare valoarea coeficientului de e lasticitate

EJasticitate unitara a cererii - atat in funcpe de pret cat ~i in funcf ie de ven.it - va fi
lnelasticA / Ri idA este a roximativ constant intotd.e auna negativa.
VT scade VT a) cererea cre~te ca urmare ci b) cererea scade ca urmare a
4Ce ~~
. rerea totafA rezulta d"
crqterii pre/ul.ui, $i invers: cre~rerii venitului. ~i invers:
Exemp/u: 1ll agregarea cererilor individuate
D. Q%>0 cand D.P%>0, AQ%<0 cand 6 V%>0,
In tabeiu/ de mai Jos
adicli 6q<O, 6v>O
produs provenind de la do~;ll prezenra:_e cererile incHviduale penrru
adicli 6q>O, .6p>O
totalii pentru ace/ bun? gospodaru (C, $i Ci). Care este un respectiv respectiv
p,
cererea t.Q%<0 cand APo/o<O, AQ%>0 cand 6 V%<0,
adic~ Aq<O, 6p<O adic~ 6q>O, A v<O
deci Ccp <. 0. deci Ccv < 0.
p ?.
C,
JO
C2 I C, PROBLEME REZOLVATE:
1 - J
J. Pe baza datelor de la punctul 4, ~i in condjtiile in care pre{l.11 pierei
9 2 I 3
4 8 4 2 este de 7 u.m., care este renta consumatoruJui? Cat din aceasta
6 revine fiecarei gospodArij?
7 6 3
2 9 Bez9lvare:
6 8 4 12
RC = L 6q .. (pi - p £) = L (p; - p E ) • (qi - q i - 1 )
• I

o·'--:~~-z-o-=-:-::--::::--1.~- I 5 10 5 15
6 8 10 12 14 q RCr = ([{} - 7) • (J - 0) + (9- 7) • (3 - J} + (8 - 7) • (6 3) = J + 4 + 3 = JO
Cererea totala pentru . d din care:
cererilor individuate pentr fl p t o us_ul respectiv rezultti din fnsumareo RC1 ~ (JO - 7) • (1 - 0) + (9 - 7) • (2 - 1) + (8 - 7) "'(4 - 2) - 3 + 2 + 2 - 7
. u iec are nl\le/ posibil de pre{.
RC 1 = (9- 7) •{I - 0) + (8- 7) • (2 - 1) = 2 + 1 = 3
5. Prezentati continutul c:i f;
consumatorului: · Y onnarea surp lus ului (rentei) 2 . Curba cererii pentnJ un produs corespunde functiei:
q = 2/p
A) Care este coeficiemul de elasticitate?
B) Cu ce tip de elasticitate avem de a face in acest caz?
Rezolvare:
aq
ecp= - - · -
P
op q
Oq =(2p- 1 J =-lp - 2 =-2-
ap P2
q; ...

Surplusul coo sumatorului· RC - ""

q
* (P; - PE )
e<p = { - ;, } ~ ~1
. . - Lu.q p
pen1ru 'iipi > /> £ - c er ere de elasricitafe unitara
90 • Paul Coc1oc. OctoYian Jula Teorio cererii • 91

3. Curba cereri i pentru p ro d usuI A corespunde funcriei: 4. Cantitatea solicit.a~ la un momen t dat (cererea) dintr-o m arfri
. = . 9A. = J 5.000 - 500pA + 5f/o depinde de:
unde . Vo vennul dispombil al consumat.orului A intensitatea trebuinfelor
. Daca
. . . ~i V o = 15000, Sa
PA .= . 30 "
se calculez.e · toll· coeficientii de aprecierea utilitAtii m~rfii . .
elasnc1tate pos1b1l1 ~· sa se aprecicz.e pentru fi '- · mAJ"imea veniturilor d1sporub1le
elasticitatc. (24, p.I 001 ecare caz rn pane npul de anticiparile privind evolu\ia veoiturilor
Rezolvare: nivelul general al pre!uril~r .
- cantit~t~a do_rita din A : 9A = 15000 - 500• 30 + 5•15000 = 75000 anticip~·ile privind evolu\1a preµ.u-1lor
1) elast1c1ta1e m funqie de pref pentru P-< = 30:
5. Cantitatea solicita~ (cererea) .dintr-o anumi~ marUI lli! depinde 1n
qA (p,.) = J 5000 - 500pA + 5 *J 5000 = 90000 - 500pA
mod di.reel de:
_ iJq.A P.A
ecp( A) - - ~ ·- = -( 90000 - 500 p A ) ' 30 J
- - = -{ - 500 ) - - =O2 A) pretul hunului .
VJJ A qA 75000 2500 ' B) preferintele consumatonlor
· - cerere inelasticii fn fanc/ie de pref C) preµ1l bunurilor substituibile
2) elastidtatea in func{ie de venit: ~ venitul consumatorilor
qA (Vo) ... 15000- 500*30 + 5Vo = 5Vo {.g)Jelasticitatea ofertei
iJqA Vn ,15000 J Deplasarea curbei de cerere pentru un bun poate sa aiba la origine :
ecAB = - - - · - = (5VD) - - - = 5•_ = +}
o VD qA 75000 5 6. ~cre$1erea ofertei pe'ntru bunul respecti.v, daca preµJI s~u scade
- bun normal, eJasticitate unitara modificarea preferin~elor consumatonlor_ .
) o imbunlitatire a tehnologiei. <le: fabncat1e care duce la
TESTE GRILA: reducerea costuri lor de producpe
D) cre~terea popu la~i ei ocup~te
I . Conceptul de cerere poate avea in vedere: E) cre~terea prerului bunulu1
A) cantitatea cerutA dintr-o marfli' de cam un consumator
B) cantitatea ceruta dintr-o marla. de catre top consumatorii 7 . 0 sporire a dorin~elor solvabile de c:ons~m ce conduce la cre~terea
C) cantitatea ceruta de catre un consumator din toate mAJ"furile cererii pentnJ uo anumit bun este ev1denriat!.:
~ cantitatea ceruta de top consumatorii din toate mArfurile A) numai la nivelul cerer~i to~le. .
l§J>roate acestea B) numai la oivelul cerenlor md1v1duale . ..
©at.at la nivelul cererilo~. individuale cat~· a ce~em to~a\e
6 2. Care din cele de mai sus semnifica cererea pe piara unui produs? D) numai la nivelul cerem pentru produsele une1 anum1Le firme
3. Cererea pentTu un produs desemneazA: E) nwnai la nivelul cererii agregate
@ansambJul cantitAfilor pc care cwnparlitorii vor $i pot sa le 8. Elasticitatea cererii 1n funcfie de pret ne aratA: . fi .. r .
cumpere la d iferite ruvele de pref ~cum se modifica cererea ca urmare a modi cAru 0 1erte1
~ o functie pref-cantitate solicitat.a, delimitata in timp ~i spa{iu @)X'·um se modifica cererea ca urmare a ro°?ific~i pre~lui
CSprefl.lrile maxime pe care cumparatorii sunt dispu$i sa le C) cum se inodifica pref'ul ca urmare a mod1~carn .~erer~ 1 .
ofere pentru o anumitli cantitate de produs D) cum se modifica cererea ca unnare a mod1fi c~1 v~.mtunlo~
D) diferenia intre pretul piefei ~i surplusul (reota) E) cum se modifica cererea ca urmare a mod1fican1 pre\1mlor
consumatorului altor bunuri
E) diferenµi intre pretul maxim oferit ~i prerul pietei
 Teorio cererii • 93
92 • Poul Cocioc. Ocrovion Julo

9. Dar elasticitatea ccrerii in funqie de venit? C) egal cu unu ( ec.= l)

o') s ubunitar (O<ec< l )
I 0. E lasticita.t.ea incruci~ a~ a cererii ne arata cum se modificl! cererea E) egal cu zero (ec=O)
ca urmare a:
A) modificArii ofertei are este valoarea coeficieotului de elasticitate a cererii in funciic
14 . C ·1
modificarii prefU)ui m~fii respective de re atunci cand valoarea tranzac iilor osibt e:
m~ca.r~Jor int~rvenite ~ pre~l unor bunuri substituibile ere te ca urmare a unei
od1ficanlor mtervenite m pretul unor bunuri scade c~teri de pret
complementare ramane constanta_ .1-- - - - - - - - -·- t
E) m odifica.rilor intervenite in prerul uno1 bunuri libere ere te ca wmare a une1
F ) m odificarii pretului altor marfuri scade sc!ideri de pret
ramane constanta
I I . Pe parcursul unui an, companiile aeriene americane ~i-au crescut
A) s upraunitar (ecp> I)
intr-o masura considerabi la 'incasarile ca urmare a practica.rii unui
numu crescut de tarife reduse. Care ar fi explica~a : B) s ubunitar (ecp<)l
A) cererea era inelastica C) egal cu z.ero (ecp-=0)
~cercrea era elasticli D) ega1 cu unu (e""= I)
q cerer-ea era rigidl! E) infinit (ecp =+co)
D) cererea era de elasticitate unirara 15. Cererea pentru un anumit produs estc clasticli. In raport cu ~~etul
E ) nici unul din cele de mai sus altor bunuri dacli valoarea in modul a coefic1entul de clastic1tate
incnici~ata (ecwy) este:
12. Daca cererea pentru benzina este relativ inelastica, atunci :
A) c re~terea prep.iiu1 nu va modifica cantitatea ceruta deoarece
fJ:0 supraurutar (ec.>IY> I )
~ ~o!erii sunt disp~~i sa p~at~sca oricat pentru a putea circula
'-S) egal cu unu (ecxy= l )
C) subunitar (O<ecxy< I}
l..EJ.ISCaderea prerulu1 benzme1 va reduce s uma totala cheltuita
D) egal cu z.ero (ecxy= O)
pentru procurarea sa
C) scaderea prep.ilui benzinei va cre~te incasarile ob!inute de 16. Dael\ coeficientul de elasticitate tncruci~atA este cgal cu 0 , atunc i:
finne le care comercializ.eazli acest produs A) bunurile sunt complcmentare
D) consumul de benzina poate fi diminuat doar prin masuri B) bunurile sunt s ubstituibile
administrative de rafionalizare C) buourile pot fi at.at complementare cat ~ i substituibile

13. Care este valoarea coeficientulu i de elasticitate atunci cand cererea:

15> elastica
t\. . ineJastica
~ rigida
~ elastica
~ inelastica
t rigida
A) infinir (ec = +oo)
B) s upraun itar (e,> J)
@ bunurile sunt independente (nici o relape 1.nLre ele)
E) bunurile sunt libere
in raport
17. O cre~tere a prep.llui bunurilor substituibile unui bun X conduce la:
cu prerul
A ) reducerea cereri i pentrn bunul X, reflectat~ grafic prin
deplasarea de- a lungul c urbei sale de cerere
In rapo11 cu B) reducerea cererii pentru bunul X pentru care curba de
venitul consumatori1or cerere se deplaseaza spre stAnga
@cre~terea cantitAt;ii solic itatc din bunul X pentru care curba
cererii se deplaseazA spre dreapt.a
 Teorio cererii • 9~
94 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a
pe masura sc!iderii
D) cre$terea cererii pentru bunul X, reflectata grafic prin 11. Cererea pentru bunuri inferioare cre~te
deplasarea de-a lungul curbei sale de cerere venirurilor. _ d a acee~i elasticitate a
E) cererea pentru bunurile substituibile este i11dependenta, deci 12. Bunurile substituibile au mtot eaun
cantitatea solicitata din bunut X nu se va modifica cererii in funcJie de pre~. f:Urilor atunci cererea
13. Daca se anticipeaza o cre~tere a pre
~ 18. Dar reducerea sernnificativa a prctului bunurilor substituibile Jui X? prezentli va cre~te. ~ ice persoana beneficiaza d e
19. A vem doua bunuri complementare X ·~i Y. Ce se va intfunpla cu 14. Pentru fiecare produs to parte or .
un surplus (renta) a con swnatorului.
ce1erea pentru buaul X dac~ pretul bunului Y scade foarte mult., ca
urmarc a cre~terii ofertei sale:
A) cre~te, prin deplasarea de-a Jungul curbei de cerere OBLEMEDE REZOLVAT :
PR _ 1 unei marfi cre~te de la
B} scade, prin deplasarea de-a luogul curbei de cerere l. Ce tip de cerere ex.ista in cazul 10 ~~~ere la 100000 de buc. la
(C)cre~te, iar curba de cerere se dcplaseaza s pre dreapta 200 la 220 u.m., iar c~rerea se. d 5000 de buc~ti a cererii?
b) scade, iar curba de cerere se deplaseaza spre stanga 88000? Dar in cazul une1 reducen oar cu .
E) este coostanta deoarece cererea pentru bunurile o elasticitate constant.a funcpe de pret
compJementare este independenta 2. Cererea pentru bunul A arel d 2000 um cantitatea centlA este de
ecp = 1,5. Stiind cl!. la ~reru e · ·
"- 20. Dar in condifiile in care preJUl bOnului complementar Y cre~te 4 500 buc., s!i se detemrn ie: re u Jui cu I 0%?
I/ foarte mult? A) Cu cat va c re«te cererea la 0 reducere a r 1
" · · ·· te?
21. Raspundefi la unnatoarele intrebari: B) Care este n?ul ruvel allcan~1tar 1 ~~~val~ric al tranzac\iilor?
C) Care este ~1 cum a evo uat vow .
1. Dorintele ~i posibilitafile de cumparare sunt cele care
determina o anumita marime a cererii. I A are o elasticitate constant.a funcpe de pre\
3. Cererea pentru bunu I d 2000 um cantitatea ceruta este de
2. Bunurile de stricta necesitate sunt ~i bunuri inferioare. ecp = 0,8 . Stiind ca la p.reµi e · ·
3. 0 m odificare a prerului unuj produs va deterrnina o
deplasarea a curbei cererii pentru produsuJ respectiv . 4 500 ~~cc~~:~s~e;:;::ee~ererea la ? c~~~tere a?prerulu i cu 10%?
4. Ce rerea rigida se reprezintA grafic sub forma unei dreple B) Care este noul nivel al canttt~tu cerute. . .. '>
-p paralele cu axa cantitafi lor. C) Care este ~i cum a evoluat volumul valonc al tranzaqnlor.
A 5. Reducerea cererii pe piata unui bun poate fi cauzata de
cre~terea pretului a.celui bun.
4. intr-o anumita perioada preft1I ~i cantitatea corespunzlitoare cerutl!.
dintr-o rnarfa se rezint~ astfel:
6. Curbele cererii individuale au o panta negativa, in timp ce 600 700
Pre 500
curbele cererii totale au o panta pozi tiv~. 1400
Canti tate cerutl:I 2000 1800
7. C urba cererii e lastice are panta negativa, iar cea a c.ererii
inelascice este pozitivA. ___ fET~
8. Elasticitatea unitara se referi1 la o situarie in care exista o
ti cerere ____ _ . _J...__ _ __ _ ,
singu1-a elasticitate a cererii.
A) Care este coeficienrul de elasricitate cand pre!UI cre~te de la
9. Distinc~ia intre bunurile substituibile ~i cele complementare
se poate face cu ajutorul elasticitlifii incruci~ate. 5 00 la 600, ~i apoi de la 600 la 700? . ?
B) Dar cand se reduce de la 600 _la 500, ;;1 de l_a 700 la 600 .
JO. Distinctia dintre bunurile inferioare ~i bunurile superioare se
face cu ·ajutorul elasti c itAfii func rie de venit . CJ Ce tip de elasticitate caractenzeaza aceste 1otervale?

tf,
.,. . . . . w ......
 -
Teorio areri1 • 97
96 • Poul Cocioc. Ocravion Julo
CT Ca C2 c,
0
5 . Cererea pentru bunul A are o elasticitate constant.a funcfie de ve ·l
ecv ... I . Stiind ca la pretul de I 00 u .m. cantitatea ceiut~ este ~le
10 - 20
J 5000 buc ., sa se determine: 20 - 30
A) Cu cat se va reduce c antitatea cerut.a la o scadere cu 10% a 30 -+ 40
veniturilor consumatorilor? 40 - 50
..
cerenlor md1v1duaJe ~1 sub forrn lide funciii .
B) Care este noul rtlvel al cantitAtii cerute? 50 - 6() . .
Exprimat1 elast1c1tatea
C) C um va evolua volumul valo;ic al tr~C{iilor?
l O. Cererea tota1l!i enrru 0 m~ este rezentatA i n tabelu1 unnator:
6 . Aceia~i problema pentru un coefic ient de elasricitate (ecv) de- 1,25
Pre 10 9 8 7 6
7. Datorita dublarii preiului prC\dusului A, cererea pentru produse A 1 2 3 4 5
B ~i C se m odifica astfe l· '
Cantitate cerut.a
• •
I •

~
Pretu l Cantitatca ceruta (unitati)
produsului A A B c ~~i~~ulafi coe~cientul de elasticitate funcf.ie de pre\ pentru
JOO 90 60 180 fiecare nivel in part.e este nivelul
200 70 120 I
140 B) Daca prep.it pe piat! este de 7_ u .m ., care
e,..... * * surplus ului (rentei) conswnato1ulm?
rip cerere * *
- -- - - ~- - C urba cererii pentnt un produs corespunde funciie i :
ea~ • l I.
q=J!JP
miiif,tri • . . .
A) Care este coeficientul de e last1c1tate .
?
A

A )Sa se calculeze coeficientul de elasticitate a cererii ft111c.1ie B) Cu ce tip de elasticitate avem de a face in acesl caz?
de prei ~ :, respectiv, coeft<..:ien fi i de elasticitate incruc i~a tlL
B)Ce relafii se pot stabili intre cele trei bunuri? 12. Acei~i problem~ pentru o cerere.de fonna :
q = I Ip'
8. Cererea pentru produsul A provine din partea a trei gospodarii a
c aror cerere individuala corespunde unnatoarelor funcrii: 13. C urba cererii pentru produsul A corespunde func~iei:
C 1 = 50-p, Ci= 60-p ~ i C 3 = 40-p . qA .. 10000 - 350 PA + 200 Pff + 0, I vD . . .
A)' Sa se determine cererea totala pentrn produsul A Dacll p .. = 20, pe = 1O ~i V 0 = I ~O, sa se calculeze to i1 co: ficaeni1
B ) Reorezentaii grafic cererile indivi<luale si cererea t otala de elasticitate posibili ~i sa se aprec 1eze pen~ru fi~care. c~z lll parte
Pre\ Cerere Cantitatea ceruta bucati) tipul de elasticitate. Ce s-ar intampla dac~ verutu\ disporub1l a.r scMea
I c~ -I
C2
ll
u nita.r to tala Ca la 5000 de. u .m.?
__ II
10
20
30
40
I
.so
60
I
9. Sa se calc uleze pe baza datelor de la problema precedenca
c oeficien{ ii de elasticitate a cererii funcrie de pret.
l
r

~
 Comportament11/ prod11catorult11 • 99

Circuitul capitalului - parcurgerea de catre capitalul in fun ctiune a

8. unui ciclu de productie, adica trecerea succesiva prin cele trei stadii a le
COMPORTAMENT procesului de produqie (aprovizionare, productie propriu-zisa, desfacere)
. UL PRODUCA TORULUI pe parcursul carora hnbraca 3 fonne functionale (bani, bunuri, marfa).
Rotatia capitalului - reluarea continua a circuitului capitalului .
Viteza cle rotafie a capitalului - numarul mediu de rotatii pe care o
unitate de capital o parcurge intr-o p erioada de timp, de regula un .an.
PROBLEMATICA TEMEI: F unqia de producfie - relalie dintre intrarile ~i ie~irile din procesu\
a productitorii ii for me de or . . de produqie, l.ntre tipul ~i cantitatea de factori fol os ila ~ i volumul max.im
o fntreprinderea . . gamzare ale acescora de produqie ce se poate obiine dupa o anume tehnologie (combinare).
- znvestttori $i
a resurse ~i factor 1. d . antreprenor.i Domeniul (zon a) de producfie posibil - comb ina~i ile posibile din
. e produqze
o c apualul, capita/fl . . diferite cantitati de factori d e produc~ie care permit din punct de vedere
o circuitul . . cc $1 capua / circulant
. ~' rota/ia capicalului . tehnologic ob~inerea unor anumite n ivele de producfic.
o combinare cehnica i b. - wteza de rotafie Relafiile (functiile) de inclifereofa ale produditorului
o functii de prod . i com mare economica combinati ile posibile din diferite canti tati de factori de prod uctie
• UC/le
o zona ..economica aprodUCfl.el. corespunz.Aloare fiedir ui nivel posibil al productiei. Pentru doi fac tori de
a re/aµtle de indiferenta ~; consrr - . produqie este vorba de o fami lie de curbe de indiferen\!.
a rota margina/a d .b . . - angerea ougetarii C urba d e indiforenta a produc.a tornlui (de i.zoprotlucpe sau
o e su st11u1re mtre fac1ori
optlhtu/ produciitorului . izocuanta) - ansarnbluJ (locul) com binatiilor dintre d iferi te cantila\i ctin doi
o linia de expansiune a firmei factor:i de produciie care asigura ace l ~i nivel al produc\iei.
o eficien/a folosirii factorilor de producfie Rata m arginal?i de substitufie intre factori cantitatea
o productivi1a1e g lobala $i fa~toriafa suplimentaJ·a dintr-un anWTiit factor de produqie care trebuie folosita
a productivi101e medie ii marginala ( consumata) pentru a compensa reducerea cu o unitate a cantitatii
consumate di.ntr-un alt facto r astfe) incat cantitatea produsa sa ramana
FUNDAMENTE TEORETiCE: aceia?i. Evident aceasUI cantitatea este detenninaH\ de rapo1t ul dintre
randamentele (productivitatea) marginale a celo r doi prodfactori.
Unitifile economice de. roduc i . . . . Resrrictia (coostrangerea) de buget a firrn ei - mul \imea tuturor
conform unor c erinte ·urid ice e p . t e - ageni~ ec~nom1c1 orgamzafi
posihilitatilor de cumparare a d iferite cantita~ de factori d e prod uqie
desra.~oara o activit~tj unitara, c conom1ce, t~hnolog1ce? m a nageriale., care ne<.;esari In limira bugetului (capilalului) disponibil al finnei.
marfu .) V . . . u scop lucrat1v (concret1zata in produc[ia de
., rbt : e ngi pr~mc:u-e ~utonome a le activitafii economice care au ·drept Coustriingerea bugetara in cazul pru1icula.r a ooi prodfactori se exprima sub
scop o tinerea de ca~t1gun (profit). forma dreptei bugetului.
, . Fa~tori ~e . producfie (prodfactori) - resurse economice atrase ~i Dr·eapta l;ugetului firmei (izocost) - totalitatea combinati ilor dintre
10 1osu e 10
. . v 1tatea economic~ .
acu c
ores punzAtor fi1ecare1· categorii d e cantiratile maxime din doi factori de productie care pot fi achiz.ilionate In
res~rse, _f~ctom de produc fie se grupeaza astfel: nan1ra, foqa de muncil. limita bugetului (capita\ului) de care d ispune consumatorul la un m oment
capital ;;1 mfom1arii. · • di:it. fiecarui nivel posibil al bugetulu i Ii va corespunde o asemenea dreapta.
C apita l - b u nuri dest inate ;;i fo losite in activ i1atea de produc{ie in Raodame11tul (productivitatea) prodfactorilor - eficienia folos irii
vederea ob1inerii altor buuuri economice. tactorilo1 de produqie in activitaiea economica. lndica - dupa caz. - efortul
(consumul dt prodfacturi) necesar ob~inerii unei u ni ta\i de produs (de efect
 Comportom~nnJ producatorului • I 0 I
100 • Pav/ Cocioc. O ctavinn Julo . f
·,~:- --
util), respectiv, produc~ia (efectele) obtinuta prin consumul unei unitap de :~~ C) combinarea economica
prodfactori (de efort). Se poate determina pentru fiecare factor de produclie y
y
in pa.rte sau gJobal.
Elasticitatea factoriali a producfiei (randamentul) - modul in car
reacfioneaza (se modifica) produqia ca unnarea a modificarii cantitAf~
utjlizate dintr-un anumit factor de produqiei (in condirii caeteris.parihus).
Economiile de scari (scali) - spori rea produqiei conduce la
reducerea costurilor unitare sub efectul randamentelor crescli.toare (produqia
cre~te intr-un ritm superior costurilor lotale).

iNTREBAru SJ PROBLEME DE DJSCUTAT: qx

. . · · " d · · producatorului
I. Analizaii figurile urmatoare: D) combinarea tehnico-econom1ca : . ec1z1a
y
A) combinarea tehnica a prodfactorile>r ,_.
y y
..·

y\\~ ....._____
v~1· ···-~
. -- -~~- - - - - Q)Q.
~-~
............. ·
).ft~..._____ ~:-~
· - -- 0 2
__·_ 01 ..
X (J Xo X;: X 2 . Raspundeti la unnatoarele intreb~ri: .
a) Care sunt trasaturile definitorii a le firmelor d~ a~acc~1?
B) r ata marg inal a de substituire imre fact ori : b} Ce tipuri de societafi comerciale cuno~tefl ~1 prm ce se
particulariz.eaza fiecare? .
y
c) Care sunt stadiile pe care ca_J>1talul~le parcurge in procesul
de productie? Ce forme funq1ona.Je 1mbracli.?
d) Ce este vitez.a de rotat}e a capitalului? . d . ?
e) Cum explicati convexitatea curbelor de 1zopro uct1e .
f) De ce aceste curbe de indiferen~ nu se pot intersecta?
g) Ce funqii de productie cu?~~teti? .
h) in cc consta problema dec121e1 producatorul~1?
i) Care s unt posibilitatile de cre~tere a produc\1e1?
j) La ce se refera legea randameotelor non-proportio nale? Ce
Xo X1 x este randamenrul extremal?

..
 I02 • Paul Cocioc, Octavian Jula Comportament11/ e rodiicator·ului • 103

k) Cum sc poate a precia eficie nra folosirii factorilor de

producfie?
- x

I) Cc diferenlA ex_istA intr.e productivitatea brut~ ~i cea net~?

cstrictia bu~etarA (8)
m) De ce curba productivitAJii marginale intersecteazA curba
productivitAfii medii in punctul sau de maxim?

3. Analizati figurilc urmatoare.

Ce m.odific~i au coodus - pentru fiecare caz in pa1te - la ,•
deplasarea punctului de optim al producatorului ?

y
o. . ' . . -- q~(B) qv(t) Y

6. ComentaJi figura urmatoare:

B -+ M -+B', B' = B+~b

r;- -;fl
l_ ;apifa!~ J
/
- - - - - - - - - - - - -1
l- - -
Cupitttl

i J
m arffJ

x c-~="esc- l raclori ~d~e-_, Ccnnbina,.e M:

4 . Analizati Jinia de expansiune a firmei:

'---11---- ~~--
L~roduciie

AP RO VIZ/ONA RE
-- i--------"'
PRODUCT!£
1

DESJ~ A C ERE
r
C hcltuieli Costuri Venituri

RELA T U, EXEMPLIFJCARJ $1 MODELE:

I . Fonnule de calcul :

Rata m argiu aHi clc s uhs tituirt! intre factori: Rms =\6.x\-
.C.y -
l-f.'ma( Y )
W m o ( .x )

=\6.x\
5. Analiza+i aJtemativele unui producator supus unei duble
constrangeri: bugetara (posibilitAfi de cumparare) ~i de rimp (posibiiitap de Rms = :x J - xo - =-
C B = tg(J 80 - o. ) = - m
8
=
Wma( -11)
consum propriu-zis): Y J ··Yo 16y CA Wma( x )
 -
--
Comportomentul produclltorului • I 05
104 • Poul Cocioc, Octavi(ln Jula
qFp(i)
2. Fonnule de caJcul : Coeficientul fa c torial (dr efort): CFp(i) = Q
. ., fiactor de producfie "i" necesara
Arata cantitatea dmrr- un anumi
E fic ien fl economici: E = Eject sau E = Efort
Efo rt Efect producerii unei unitiifi de marfo.
Arata efectele utile obfinute pe unitate de efort depus, respec tiv · al ·1 randameotul extremal
efortul necesar r ealizarii unei uni!tifi de eject util. La nivel microeconomic. 3 Randamente non-proporJ.lon e ~
· . d t • i (randamental):
efectele sunt e:x.primare, de reguia, prin volumul cantitativ sau valoric ai E lasticitatea fa ctonali a pro uc. ee
produc/iei, iar efortul prin cantitateo ·de prodfactori consumata snu 6Q(%) Wma
cheltuielile fac ute cu proc urareo acestora. e .- == -
Fp(i J - tlq Fp(i)(O/o) Wo

Productivitatea m edie globala: W = P• Q t:.Q DQ aQ

Oq Fp(i}
Q
"fJqFp "'PFpJ Q; - bq Fp(i) = !!'..!!! sau eFp(i ) = 0qFp(•) Q
Arata valoarea pro ducfiei realizata prin cheltuirea unei unitilfi eFp(i) = MFp(1) - . Qo Wo
monetare penrru achizifionarea de factori de producfie (indicator valoric). ,.
'• qF (i) qFp(i)
qFp(i }O qFp{i)O p .
'
Productivitatea m edie factoriala : . . a rattl care este m odific a rea (rela11wl) a
Nivelul acestuz coefic1enr ne ~ titatea utiliza'ta dintr- un
rr1
,,,. •
1
= P•0 sau •r.' . _
r1· , - - --
Q producfiei la o variafie. de un procent in can
q Fp( i) • PFp(i) qFp(1J anumit factor de producf1e.
Arata valoarea produc/iei realhatii prin chelruirea unei unita/i
0
monetare pentru achizi/ionarea unui anumif factor de prod1.1c1ie "i''
(indicawr va!oric). respectiv, cantiratea de miirfuri obfinutii ca urmare a Qmax
consumarii une i unitii/i din prod.fac torul "i'' (indicator canr;rativ).

Prnd uctiv ita lea m argina la globa ls : Wma = _ _ _NP* Q)

D.('f.qFp(i) • PFp(1J J
Aratti valoarea producfiei suplimentare realizatii prin che ltuirea
unei w1itc'i{i monetare p e ntru achizifionarea de fac10ri de produqie
adifio nali (indicator valoric) r
Producti,1ita tea marginala factoria la:
Cl( p• Q) t:.Q
Wma Fp(i) = • sau WmaFp(iJ = - ---
. !::1( qFp(i) PFp(i)) 6.qFp( i )
Aralii valoarea producfie1 suplimentare rea/izata prin cheltuireo
unei unitafi m onetare pentru achizi/ionarea unei c antitari adi?ionale dintr-
un anumit fa cwr de p roducfie "i" (indicator valoricj. respecav, cantitatea
de miir;(uri obfinuta fn plus ca urmare a c:onsumarii unei unitafi adi{ionale
din prodfac1orul "i" (indicator ca11tttari1:J
106 • Paul Co cioc, Octavian Jula

• randament cresc1tor·• eFp r•) > /

-- A) W ( L)o = Qo == 10000 = 500
Lo 20
Comportamentul producatoru/ui • I 07

_ _ Qo _ 10000 = I OO
w( K )o - K0 - 1 oo .

• randament constant·. eF·pr·1) "'l - - Q1 - 18500 = 74

W( L)J = Q1 = 18500 =740 W ( K )J - K - 250
• randament d·escrcsc~tor·• o < e,...rp(t)· <J L1 25 1

- t:.Q - 18500 - 10000 = 1 700

PROBLEME REZOLVA TE: B) Wma(L)- Af, - _
25 20
l . Se consider~ o firm~ care realize~ un bun in cantitatea Q, fiind - bQ - 18500-1 0000 = 56,66
necesar pentru a~easta conswnul a doi factori - capital (K ) ~i fona d Wma(K)-6)(- 250-100 .
munca (L). Fun ct1a de producpe este: · e
- - Qo - 10000 =83 33
Q = 10 (K*L 1) - (K•L)3 C) W 0 - Ko + mLo - I 00 + 20 '
Se cere:
A) Daca pre;upunem ca factorul de produqie capital este w) = Q1 = 18500 = 61,66
con stant K = I, care este volumul de forta de munci~ necesar K1 + mL1 250 + 2 * 25
pentru a obtine produqia maxima posibila? 1w 61,66
Jw = =-100 = - - = 73,99::::74
B) Productivitatea marginalA a muncii in expresie fizica Wo 83,33
C) Productivitatea medic a muncii In expresie fizica
D)Delimita~i zonele de produc~i e functie de randameme
(18, p . J 48) TESTE GRILA:
Rezolvare: din urmatoarele enunftlri caracterizeazli unita~ile economice:
A) Q = max cand Q' = 0, Q"< O unitate patrimoniala
K = 1 => . Q(L) = 10L2 - L3 centre de decizie
Q'(L) = 20L- 3L1 = 0 => L = 0$i6,66 unitaLe tehnologica
max Q = 148, folosind 1 unitate de capital $i 6.66 (7) de munca sistem economic
B) Wma(L) = Q' = 20L - 3L 1 entitate sociall:i
2 3 rationalitate
C) W = Q = JOL - L = 10L - L2
L L unitate juridid

2 se cunosc urma oareIe d ate pnvmd act1v1tatea unei finne : 2. Prin ce se caracterizeaz.a urmatoarele tipwi de societaJi
A.nu I Vo/um cavital Volum muncci I Produciie m comerciale :
0 JOO 20 I 10000 I S.N.C. s.c.s. SC.A. S.A. S.R.L.
Numar asociati
I 250 25 I 18500 2
,__Capital minim
unde "m " este un coefic1ent de transfonnare a muocii in capital.
A) Sa se calculeze productivitatea medie a muncii ~i a Raspundere
capitalului in cele doua perioade patrimoniala
B) Calcula~i productivitatea marginala a muncii ~i a capitalului Conducere firma
C ) Sa se calculeze cre~terea productivitAfii globale (medii) blstrainare firma
Rezolvare: Tip de societate ,__
---
 -
I 08 • Paul Cocioc, Octavian Ju la Comportom~ntul produc6toru/u1 • I 09

3. Care dintre u1matoarele = n11u

repre zui....
· •• o ,o
' nna d e societate
comerciall: 7. Capitalul ca factor de producpe reprezinta:
A) r~surse primarc, in principal umane
A)societatea in nume colectiv (S.N.C.) B) resurse p rimare, in principal naturale
B) societatea in comandita s impla (S.C.S.) resurse derivate, in principal manufacturate
C) societatea in comandita pe acfiuni (S.C.A .)
D) societatea pe acfiuni (S.A.)
E) societatea cu r3spundere limitata (S .R .L.)
$ bunu ri pentru product)c
bunuri pentru con..c;um
F) mij loace de muncA (instrumente)
'C:)
societatea c ooperatista (COOP.) G) obiecte ale muncii
4. Care din cclc d e mai jos constituie unit.A~i economice productive: 8. Care dintre u1m.atoarele situatii reprezinta exemple de capital:
A) persoanele fizice autorizate
.Alo s um~ de bani economisita ~i pastra~ In n umerar
B) asociafiile familiale (B)b suma de bani economisitA depusa la bancli
C) societatiJe com erciale <;:)un autoturism folosit pentru nevoile fami!iei . .
D) institutiile publice ·"
l D)un a utoturism folos it pentru deplasarea d1rectorulw firme1
E) coopera6vele ? E) un autoturism folosit pentru tax.imetri~ ..
) companiile (regiile) publice F) bijuterii achizitionate in scopul tezau riziru
G) organizafijle neguvemament.aJe 1
G)bijuterii achiziponate pentru a fi flicut.e cadou
5. DisponibilitaJ:ile de fac tori d e producJ:ie (cantitativ, calitatiy ~i 9. Partea capitalului 'io funcJiunc (te hnic) care partic~pa la un s ingur
struc tural) sunt determinate de: c.iclu de p roducti e, pe parcursul c huia se consuma mtegral s3:u est~
A)cerere profund transformat, ~; care !'e inl nr.11ie$ti oda1A c u reluarea c 1clulu1
te hno logii le de fabri cA)ie productiv es te:
resursele prirnare A) capitalul fix
resursele derivate B) capitalul c irculant
E) productivitate (randament) C) capitaJul social
F) rafional itate D) capitalul propriu
E) capitalul fictiv
6. ExplicaJi unnatoarele categoi-ii (fonne) de capital:
F ) capitalt1I contabil
tehnic ' ·-
in funcp une lo. Care dintre cele de mai jos caracteriz.eazA capitalul fix:
investit A) pane a capitalului tehn.ic (in functiune)
fix B) se consurna treptat
c irculant C) participa la mai multe c ic luri de producrie
p.-opriu · gl._se inlocuie~te la un interval mai mare de tirnp
atras 4€1Joate cele de mai sus
imprumutat F) nici una din cele de mai sus
social
con tab ii
- ·- 11 . Care dintre cele de mai jos reprezinta componente a le capitalu lu i fix
. (Kf) ~i care ale capitalului c irculant (Kc) in carul unei brutarii?
real
ficciv
 Comportmnenrul prod1,1C:lltorului • I I I
110 • Paul Cocloc, Octavian Ju/a

cu tor
·----·
f> ·
17. Dar dreapta bugetului unei finne?

18.
Rata marginal~ de substituire iatre factori rep:ezinta: . ·
com bus ti bili A) cantitatiJe maxime ce se pot consuma dm doua bunun penlru
realizarea unui anumit produs
~ raportuJ dintre utilira\ile .m.arg_inale a d~i factori d~ produc~ie
uzura morala (9 raportul dintre producnvstaple marginale a do1 fac:ton de
12. Care dintre cele de mai jos reprezinta trasMuri ale factorilor de bproducfie . . _
\...B}cantitatea supliment~rl! dintr-un fa~~r~ de producpe n~cesara
pr~tic ce permit combinarea lor: peotrU a mentine ruvelul product:ie1 in cazul scAderu cu o
A ivizibilitatea
ooitate a cantitafii disponibile dintr-un alt factor
adaptabilitatea
E) cantitatea suplimentara dintr-un bun necesara pentn.1 a
) perisabi Litatea
mentine nivelul utilitatii tn cazul scMerii cu o unitate a
~ complcmentaritatca
@ substituirea consumului unui alt bun
F) raportul dintre consumurile specifice din doi factori de
F) utilitatca
produqie _ . ..
13. Posibi.litatiJe de ~chiz.iponare -a diferite cantitati (maxime) din doi G) cantitatea suplimentara dintr-un factor necesara atmgenr
facton de producpe este reprezentata grafic prin: randamentului extremal
A) curba de iwproduqie
B) dreapta bugetuJui consumatorului 19.
Care dintre urrnatoarele afirmatii referitoare la rata marginala de
substituire lntre de>i factori ill! esle adevarata.:
&,) izocuanta A) cantitatea suplimentara dintr-un factor care compenseaza
@ dreapta bugetului finnei scaderea cantitatii din cel!ilalt, astfel incat produciia totala
E) curba de izoutilitate
sa ramana neschimbata
I 4. Cum se mai nume~te dreapta bugetului finnei? @ canritatea suplimentara di.ntr-un hun necesara cre~terii cu o
A) iwutilitate unitate a produqiei totale
C) panta tangentei la curba de izoproductie

~
~zoproduqie
1zocost D) taugenta uoghiului ta.cut de dreapta bugetului firmei cu
) izocuanta sensul pozitiv al axei orirontale
E) izoindiferenia E) raportul 1.ntre productivitaiile marginale a le celor doi factori

J 5. Dar curba de indiferenra a prod.u catorului? 20. Optimul producatorului desemnea:z.3 situa~ia in care:
A)se maximizeaz.A productia ~i costurile
16. C urba de indiferentA a producatorului reflectA ansamblul se maximiz.eaza produqia in Jimita bugetului existent
co~inafiilor intre diferite cantitafi din doi prodfactori ce asigura.: se minimizeaz.A costurile pentru un volum dorit al produciiei
· acela~ i nivel al producriei se realizeaza ca!ltitatea programat~ la costul eel mai redus
) ace la~ i nivel de cost E) se produc. numai bunuri de cali tate ridicatl!
C) acela~i nivel de venir \!) se produce cantiratea cea mai m are posibila cu bugetu l
D) aceia~i pozifie concuren riala pe piara disponihil
F) aceia~i utilitate

.,
......
I 12 • Paul Cocior. O ctavian Jula Comportomentul productJtorului • I I 3

2 1 . Care din enunfUri exprima productivitatea marginal!! a · unuj 25. Randarne11tul extremal indica.:
prod factor: @>roductia maxima care se poate obfinc prin sporirea
A) caotitatea suplimentara dintr-un prod factor necesru~ cre~terii cantita.filor consumatc dintr-un singur factor d e produqie
producfiei cu o unitate B) producria maxim!! care se poate obfine prin sporirea
~porul de ~~ucpe rczultat din cr~terea cu o urlitate doar a cantitafilor consumate din toJi factorii de productie
consu~ulw dm prodfactorul respectiv, ceilal~i factori fiind C) o situafie in care exis~ un randament exclusiv crescator
constanp D) eel mai mare randament crescator
C) sporul de produc{ie rezultat din cr~terea cu o unitnte a E} eel mai mic randament dcscrcsditor .
consumului din toJi factorii de produc!ie folosi~i ~. F) eel mai inalt nivel al productivitAtii marginale a unui factor
D) sporul de calitate rezultatA din cre~terea calitafii prodfac lorilor G) cel -mai inalt nivel al productivitA!ii med ii a unui factor
folositi
E) raportul dintre productivitatea medie a unui factor ~i volurnul 26. Legea randamentelor descresc1toare evidenfiaz..8 ca:
A) sporul de producfiei va Ci intotdeauna mai mic decal
produciiei
cre~terea ca.ntiUifilor consumat.e supl imentar dintr-un singur
22. Cl1rba productiv itatii marginale inter.::ecteaza curba productivitAtii /"')\factor de producrie
medii in punctul sAu de : · · l...B)lsporul de productiei rezultat in unna cre~terii continue a
A) minim cantitatii consumate dintr- un singur factor de producfie se
f"m)maxim va dirninua de la un moment dat
'c5"
atat. de minim cat ~i de maxim C) sporul de produqiei rezultat 'in unna cre~terii continue a
D)medie cantita~ii conswnate dintr-un singur factor de productie se
E) ce)e doua c urbe n11 se intersecteaza mentine constant
D) sporul de produc1iei rezullal i u unna c rqtcrii cantit.aiii dintr-
23 . Productivitatea marginala. a unw prodfactor este mai mare decat
un singur factor de productie se reduce in o rice i.mprcjurare
ce~edie, atunci cand randa.meotele s unt:
E) producfia se reduce de~i cantitatea consumata dintr- un
(A:l crescatoare
anumil factor de prod uciie a crescut
B ) con stante
C) descrescatoare 27. Le~a randamentelor descresc1toare porne~te de la p rernisa ca:
D) con stante sau descrescatoare A' ehnologiile nu se modifica
E) oricare din variante este posibil;'l. · exista cantitati nelimitate de prodfactori
caeteris paribus
24 . Daca randamentele sunt descrescatoare, atunci :
D) tofi factorii de produciie se modifica concomitent
J::J productivitatea marginala este mai mare decat cea medie
E) nici una din cele de mai sus
~ productivitatea marginala este mai midi decat cea meJie
C) productivitatea marginala este intotdeauna negativa 28. Daca producfia se reduce de~i consumul dintr-un prodfactor
/'Th) producrfa nu este la nivelul sau maxim posibil cre~te, atunci:
'-£') produqia cre~te mai mult decal consumul de factor! A)productivitatea medie cre~te
produc~ia cre~te mai putin decaf consumul de factori roductivitatea medic este constanta
costuri le unitare cresc roductivitatea medie scade
H) costuri le uni rare scad ) productivitatea marginal a cre~te
E) productivitatea marginal!! este constanta

..
·!>,.
 Comportamenwl prod11cti1orului • I I 5
I 14 • Paul Cocioc, Octavian Jula

Aproduct~v~tatea marg~nalA scade, dar este pozitivli

~roducav1tatea margmall!i scade ~ i este negativa
- It- intersecta..
] 7. Legea ran
damente lor
(
se p ot

d ctivitA'"ii) descrescAtoare
pro u r .
. curbelor de izoproduct1e.
29. 0 dreaptli ce pome~te din origine este tangenta la curba produqiei
A determina fonna coo~exa a a bugerului firmei nu va
18. 0 modificare _de once oat~r . a z itie i dreptei bugetului.
totaJe in punctul in care:
A) productivitatea medic este maxima
:. + detennina mod1ficarea padnte1 ~1 ~ ~ca.raport intre valoarea
. . b ut:A se etermma ·
B)'productivitatea medie este minima 19. =~~~~~~v;~~:tit~file de factori de produc~ie. utilizate.
C) productivitatea marginalA este maximA
':f
D) productivitatea marginalA este minima
@productivitatea medic este egalli cu cea marginala noou~~uw~u:
. . d
.
I 3 ariante de obpnere de
3 0. Care dintre urmlitoarele afinnapi sunt a.devlirate ~i care sunt false? 1· Se_ cunosc urrn~toarele date pnvin ce e ': ..
fi • JOO de bucali dintr-un anum1t rodus . _____1
I . PatrimoniuJ cooperativelor apartine statului. catre o nnVaa. ta A Varianta B Varianta C ~ re
2. PatrimoniuJ regiilor autonome apaJline statului. an an - 20
5
-
-l---~l50;;_.._ 7
3 . Socictatea cu raspundere limitata presupune intotdeauna I0 ·
i-:=--:-;-'"'~ l0 )5
eristenta unor importante resurse financiare. Munca L . medie a capitalu lui in cazul
:r 4 . Socictatca in nume colectiv este o societate de capilaluri. A) Care este productiv1tatea . ,.,
fiecareia din variantele d_e ma1 sus:.?
A 5. Pencru asociatii comandita~i raspuuderea este neJimitaca. B) D ar productivitatea med1e a munc11 . . . ?
Pentru asociatii comanditari rllspunderea este limitatA.
A 67.. Dimensiunea unei finne trebuie raportata la dimensiunea C) Care dintre metodele Je mai s us este maJ efic1enta . . . .
a. piefei, a economiei. 2 . Daca In graficul ala.turat qt. = 60 de u•;~a~~it:~
8. Capitalul social este egal cu capitalul contabil la infi in{.area optimul produc~toru l ui corespunc1e 1a .t.
A unei firme . K de capital (K) ~i 35 de forfA de m_unca (L), atu._nc1.
9. Adaptabilitatea $i s ubstituJ.ia s unt caracteristici ale A) Care va fi canlitatea de capita l pe c3:1"e tr:ma
A- prodfactorilor. atlat.a la punctul de opti.rn trebu1e sa o
-4 JO. Divizibilitatea ~i complem entaritarea sunt caracteristici ale foloseasca suplimeotar pentru a ~ompens~
factorilor de productie. reducerea cu o unitate a cons umulu1 de fofl-a
Pr 11. Funciia de produciie indica Jegatura d inrre ca11t.itatile de munca?
' folosite din diferite intrAri (prodfactori) $i volumuJ ie~irilor B) Care este bugetul firmei daca prep.ii fortei de
(prod uctiei). mund (PL) este de I 0,5 u .m .7
J 2. fiecarui nivel al produciiei ii corespunde o curba de C) Care este cantitatea maxim~ de capital (K ) ce
~ izocost. poate ti cwnparata (qK) ~i care este pre\ul
13. Fiecarui niveJ de capital dispooibil Ii corespunde o dr:eapUi acestuia?
/l a bugetului.
14. Panta dreptei bugerului firmei esle data de raportul dintre
A pre~uri le factorilor. .
3. FL111c1ia de procluc~ie a unei finne este :
Q(K.L) = 2K • 3L
15. Cu cat o curba de izoproducfie (izocuantli) este mat D aca se consuma 2 unitali din factorul K (ca pital), iar
A indepartata de origine, cu atat corespunde unui nivel de productivitatea sa marginall'i es te de 60 :
produc~ie mai ridicat.
I 16 • Paul Coc1oc. Octol•ian Julo
Comportamurtul producdtorului • I 17
----~~~~~~~~~~~~~~~....::..::..:....:Jc.::;...::::.:..::=..:..:..=::..c.:...:::.:::::::::.:::::~::.:_::...'._.:..:.

A) Care este rata margina la de b · ·

su st1tu1re a munci i (L) cu 9 . Fw 1cria de producf ie pentru o anumitA fir£00 este:
capitalul in punctul respectiv?
B) Dar a capitalului cu munca? Q = 54L1 - JL•
A)Care va fi producfia m ax.imA ce poate fi realiz.atA ~i cu ce
4. Funqia de producfic a unei finnc estc : consum de for? de munc:A?
Q(K.,L) = KJ * L B) Care este productivitatea medic ~i marginalA a muncii?
daca PK = I O. P~ = ~O ~i bugetul co115w11atorului (B) de 480 u . C) Care este maximul productivitafii medii a muncii ~i carui
A)Detem11naf1 combinaf.ia optima .m .. volum de forfli de munca consumatA ii corespunde?
B)Care este rata marginala de s ubstituire in ptu~ctul de optim? D) Delimitati zonele de produciie func~e de randamente.
5 Se cunos c urma-1oareIe d ate privind activitatea unei firme : 10 . Acei~i problema pentru functia:
A.nu! Caoita/ Forta munca Natura Q=27L+l2L1 -L1
0
I Productie
JO JOO
I 12 JOO
50 I 10000 I I. Func~a de produc~ie pentru o firmli ce folose~te 2 prodfactori este:
... 60 i 16800 Q (K.L) = 6(K•L 1) - (K* 0,5L/
f JO 2 4 I
f - coefic1ent de transformarc mtr-un factor de produq e conventional
~
• A) Dacli K = 2, care va t'i producJia maximA ce poate fi realizata.
1 ~j cu ce consum de fom de munca?
A) Sa se calcuJe_ze productivir.atea m e dic a fieca.rui prndfactor B ) In acel~i caz, care ~a fi functia productivita.Jii medii ~i.
B) Sa se determine evolufja acestora respecliv, margioale a .m uncii (in expresie fizicl)?
C) <?alculafi productivifatea marginala a muncii ~i capitalului C) Care cste maximul productivitafii medii a muncii ~i carui
D) Sa se calc uleze cre~terea productivitatii globaJe (med ii). volum de fonA de mund!i consumata ii corespunde?
D) Delimitati zonele de producfie functie de randamente.
6. Lao firn~~: 1 O <;ala~::i!i h~c~au 6 7ile pe saptar:iana cate 8 ore re 7.i, E) Repr~ 7.enta\i g rafic situatiile descrise mai sus.
fiecare dint.re ace~tia realtzand In rnedie cat e 4 produse pe ora.
A)C u cat ar trebui sa creasca productivitatea medie a nnmc ii
pentru a m enri ne . ac:el~i n.ivel al produqiei ro•ale
(saptam a nale), daca durala munci i se reduce la 5
zile/saptamana ~i 8 ore pe z.i?
B)Care este noul nivel al productivit[~ii orare a muncii?
7 . Yol umul productiei unei firme c u 25 salariafi este de J 000
pro duse . Daca. finna i~i mfi.rc~te succesiv factorul munca cu 4 noi
angajafi, p roductivitatea marginala corespunzatoare acestora este
10, J 5, 2Q ~i, respectiv, 8.
A)Cu cat cre~Le productia prin angajarea celor 4 salaria1i?
B )Ca~i salariafi trebuie sa mai a ngajez.e firma fa fa de sit11atia
inifiala pentru a-~i dubla produciia In condifiile cre~ter i i
productivitafii medii a muncii cu 25%?
8. paca producfia cre~te cu 20%. iar Limpul de Jucru scade cu 40'!-'o.
cu car se re duce productivitatea medie a muncii?
 Teona custurilor • _!_I ? ,,

"-----~--
TEORIA COSTURILOR
9.

J i.NTREBARl $1 PROBLEME DE DJSCUTAT:

I. Analizafi graficele urmatoare.

dintre acestea.
. . ...

Ce Jegaturi se pot stabili cu evoluria productivitati_i ~i a

..
Studiati evolutia diferitelor categorii de costun ~· stabdrf.J relaptle

randameote lo r?
PROBLEMA TICA TEMEI:
O consumul Jactorilor de producfie Cosruri Costuri
globale unilare
o uzurii ;i amortizare, forme de amortizare
a cosrul produc/iei
a costul ~conomic - costuri explicite $i costuri implicite
o costunle pe termen scurf·$i costul pe termen lung
__/CT
CJ pragul de rentabi/itate $i pragul de /aliment
o relafia productivitate - cost ·
a impon~:z1a_i'. ciiile reducerii costurilor de produCfie
Icv
o costun md1viduale $i costuri sociale .

FUNDAMENTE TEOR ETJCE: 0

Costul economic - expres ia monetara (bAnea:;<.;a) a conswnulu! total 2. Raspundeti la urrnatoarele intreb!ri :
de . prodf~ctori necesari realizarii produqiei. Este vorba, dupa caz, de 0 a) Cum se poaLe unnliri consurnul factorului natur!i?
urntate dmrr-un bun (cost mediu sau urut<ir) sau de ansarnblul produc!iei b) Dar al foqei de mw1ca? . . ,
(cost total). Include atat costurile exp!icite cat ~i pe cele implicite. c) Cum se consum~ capitalul fix, ce este u:z.ura ~' amort12a rea !
Costuri implicite - echivale ntul monetar al conswnului din anumiti d) Ce fonne de uzura cunoa~te~i ~i cum se expli<.;a ele? .
factori de producfie care sunt folosiri cu titlu gratuit. e) Ce tipuri <le amortizare a capitalului fix exista? Ce avanLaJe
Costuri explicite - cheltuieli efective pentru procurarea factorilor de ~i lim ite au fiecare dintre elt:?
produqie fol osi~i la realizarea bunuriJor econornic.;e (costu.l propriu-zis al J) Cum .se consuma capitalul circulant ~i ce este consumul
producfiei, costul contabil). specific?
Consumuri specifice - cancitatea dintr-un anumit factor de produc1ie g) Ce rela~ii existA iutre evolutia costurilor ~i cea a
folosita pentru obrinerea uoei unit~fi fizicc de produs. productivirAtii?
Amorti.zarea capJtalului fix - eeh-ivaJentul blinesc al consumului h) Care sunt principalele di de reducere a costurilor pe termen
conventio nal de capital fix (recupe:-area treptata a preiului de achizi~ie). scurt?
Pragul de rentabilitate - ruveJul pana la care poate cobori prerul pe i) Dar pe termen lung?
piai~ astfel incat fuma sa rea!izeze profit (corespunde cu Cmt minim). j) De ce costuri le de producrie sunt in mod no1mal mai ridicale
Pragul de falimeut (de iochidere) - nivelul pana la care poate la lnceputul activitAfii unei firme sau a ciclului de via~:i a
cobor'i preful pe pia~a astfel incat firma sa poata continua sa funqioneze pe unui produs?
termen scurt, indiferent de rezultatele financiare (corespunde Cmv m inim).
 Teorio costurl/or • 121
120 • Poul Cocic>c, Octovion Ju/a

3 . C urbele .de cost pe term en scurt ~i formarea c.u rb e1. pe termen lung
Cos run
-- Costul marginal: Cma
tlCT
=-tlQ- sau Cma =--
OQ
OCT

2. Pragul de rentabilitate $i pragul de faliment:

Pragul de reotabilitate: min Cmt
p > min Cmt _. profit
p < min Cmt _. pierdere
Cmt1(min --····
CTL Exolicatii:
--- Pr> O. Pr= VT - CT== p*Q - Cmt•Q - p•Q - Cmt*Q > 0 :Q I
C mti(min ......... i .
i p - Cmt > 0 _. p > Cmt

I t
timp
P ragul de faliment (incbidere): min Cmv
p > min Cmv - pierdere Q(x) < p ierdere Q(O)
p < min Cmf ---t pierdere Q(x) > pierdere Q(O)
4 . Explicaii
.- cu ajutonil. graficului de mai .·10s modul "m care evo Iueaza E!vlica(ii:
costur 11e de product1e
· de-a lungul duratei de vi'at"
."a unu1· pr<1 d us: Q = 0 _. VT = 0, CT= CF == Cm,rQ - Pr r= VT - CT= -CF
Vol umul Faza I ·, Faza a 2-a Faza a 3-a · Faza a 4-a Q > O---t Pr = VT - CT = p • Q - (CF+ Cmv"'Q)
vanz.ari lor L ansareo !Dezvoltored Moturitoteo i Declinul
Grad ul de
diferen!iere -CF< p"'Q- CF - Cmv•Q - 0 < p*Q - Cmv•Q :Q I
r---- '-,~ i
p - Cmv > 0 -+ p > Cmv
3. Formule de calcul:
'-, : Vanzliri Amortizarea: A -
Kf
-~-
'\. !
1 - D1(t)
'\
,, unde: Kf = valoarea (pre~ul complet) de achizitie a capital ului fix
Dr(t) = durata nonnaL'\ de func~ionare a capitalu lui fix respectiv
\:
\Difere nticr e
Timpul PROBLEME REZOLVA TE:
1. Se cuoosc urmatoarele date rivind evolu ia cosrurilor un~i firm~:
Q CF CV CT Cmf Cmv Cmt Cma
RELATII, EXEMPLIFJCARI $ 1 MODEL£:
0 360
1. Fo1mule de calcul pe tennen scurt:
Costul total al producfiei: CT = CF+ CV= L,Cma mio JO
30
. C ostul mediu fix: Cmf =CF min 20
Q 40
a) Completa~i datele care lipsesc
C ostul mediu \•ariahil: Cmv =Cf/ b) l ndica~ nivelul pragului de rentabilitatc ~i produc~ia aferentA..
Q c) Jndicati nivelul pragului de fal irnent ~i producfia aferenta.
C osrul mediu total (unitar): Cmt = CT =Cm/+ Cm 11 d) ..
Care ar fi costul total necesar fabricari i a 29 de bucati?
Q
 Teoria cosrunlor • 123
122 • Paul Cocioc. Ociavian Jula

Rezolvare:
a) CF = constant = 360,
Cmo =·-oCT= Q2 - 7 Q + I 0
80
Q = 0: CV = 0 - CT= CF = 360 b) Cma = C;,,, --+ pragul de/aliment = Cmv min
Q = 30: CF= 360 - Cmf= 360130 =J 2 Cmv =min cand (Cmv)' = 0 $i (Cmv)" > O
Cmv =min= Cma =JO_, CV= 10*30 .= 300 7 0 _, Q -- _l,~
2 --= . ?5
(Cmv)'=-Q
CT= CF+ CV= 360 + 300 =660 - Cmr = 22 3 2
Q = 40: CF= 360-+ Cm/= 360140 =9 Cma{5,25) = Cmv(5,25) = 0,8125
Cmt ~min= Cma ~ 20-+ CT= 20•40 = 800 2
CV = CT - CF = 800 - 360 =440 - Cmt = 1 J ,Ji (Cmv )" =-;; > 0
J .
b) P = Cm1 min= 20, Q = 40 Cma = Cmr _. pragul de rentabilitale = Cmt mm
pentru orice P > 20 --+profit . ~; . Cmt =min cane/ (Cmt)' = 0 ~i (Cmt)" > 0
Exemplu: P = 21 - VT= 2 I *40 = 840, CT =800 -+ Pr = +40 :~ 2 7 18 Q- 6
pentru orice P < 20- pierdere ~!
(Cmt)'=3Q-2 - Q2 =0 --+ -
E.xemplu: P = l 9 - VT = 19*40 = 760, CT =800-+ Pr = -40 ~.
") 36
c) P = Cmv min = 10, Q = 30
pentru orice P >JO - p ierderea.din producfie este mai mica
..) Cma(6} = Cmv{6) = 4 $i (Crnt )'' = ::.+ 3 > 0
3 Q
Exemplu: P = 1 I - VT= JI• 30 = 330, CT =660-+ Pr = -330
daca Q = o- VT= 0, CT= CF= 360-. Pr= -360
TESTE GRTLA:
pentru orice P < 20 _, pierdere din produc/ie este mai mare
Exemplu: P = 9--+ VT= 9*30 = 270, CT =660 - Pr = -390 l. Cum se poate exprima consumul pe unitate de produs al

2. Fie funqia de cost pe terrnen scurt, la nivelul unei firrne:

urmatorilor fac.tori: ·-- -
I natura-l
~
_
J
CT(Q} = !_Q 3 _?._Q 2 +JOQ+l8 fo11adem~ C
3 2 ~ ital fix I
Se cere:
a) Sa se detennine principalele tipuri de costuri A) numai fizic
b) Evidentia!i punctele de interseqie dintre curbele B) numai valoric
reprczentate la punctul precedent (l 8, p. 226). C) atat fizic cat $i valoric
Rezolvare:
2. Uzura reprezinta o deprecierc a paramenilor tehnico-funqionali $i a
I 3 7 :>
a) CF = 18, CV(QJ=3Q - lQ- + IOQ valorii unui element de:
@capital fix
Cmt(Q)= CT(Q) =!_Q2 _?._Q+/0+18 B) capital circulant
Q 3 2 Q C) forµ de munca
Cmf(Q) = CF(Q) = 18 D) natura
Q Q E) oricare din cele de mai sus

C 1nv(Q) = CV(Q) =!_02 _ !._ 0 +JO 3. Uzura tU.ica consta In deprecierea caracteristicilor funqionale ale
Q 3~ 2~
capitalului fix, ca urmare a:
,• I 24 • Paul Cocioc, Ocwvion Julo Teori(I coscurilor • 12:5

fol~si~i in p~esul de prod . ucpe F) costuri explicile - costuri implicite

act1un11 factorilor de mediu
progresului ~tiinJ-ifico-tehn.ic 9. Consumul de factori de producfie cu titlu gratuit se include:
diminumi valori i de piafa A) numai in costurilc fixc
E) inlocuirii cu capital circulant B) numai in costurile variabile
F) aqiunii legii randamentelor descrescatoare ,.R numai in costurile explicite
G) aqiunii legii utilitafjj descrescaloare CQ)lnumai in costurile impljcite
,. E) numai in costurile marginale
4. Dar uzura moral!? c.A ..
I 0. Costul total pe tcnnen scurt cuprindc:
5. Amo11izarea capitalului fix reprezinta: .f
mun element de cost al productiei
A) numai costuri fixe
B) numai cosruri variabile
~ecuperarea rreptata a ~heltuielilor cu achizitionarca umai costurile implicite
capitalu lui fix tat costuril e fixe cat ~i cele variabile
C) o parte a capit:alului circulan• folosit in proce-sul de produqit> ) oar amortizarea ~; costurile variabile
1l) programuJ de restituirea a unui credit F) cheltuielile materiale ~i salariaJe
Q;J expresia baneascli conventi<mala a uzurii
F) recuperarea investi~iei fa.cute intr-o finna I 1. Costurile fixe sunt acelc elemente de cheltuicli care pe termen scurt
nu~ moditica. ca unnare a modificmi:
6. Prin amortizare se recupereaza (eJ voJumului produc~iei realizate
A) numai uzura fizi ca B) preµ.ilui bunurilor realizate
jl.) numai uzura moraJa C) amorcizarii capitalului fix
(CJ amt uzura moraJa cat ~i cea fizica D) nivelului salariilor
_,.R) consumul total efectiv de capital fix E) cre~terii popu l a~iei
(fl> contravaloarea capitalului fix in funcpune (pretul de achiziiie)
12. Costurile fixe se rnodifica pe perioada scurtA mai mull decat
7. Pentru w1 element de capital fix , s uma care reprezinta arnortizarea produqia cand:
pentru primul an de func~ionare in regim de amortizare lineara : A) au loc investi!ii de natunl a cre~te capac itatile de produqie
A) va G mai mare decat in cazul amortizarii accelerate B) cr~ te productivitatea muncii mai rnult decat cresc salariile
18) va ti mai mica decat in cazul amortiruii accelerate C) costuri le variabilc se reduc
q va ti egala cu cea corespwv..3.toare amoniwii accelerate 9J costuri le medii fixe cresc
fB> va ti mai mare decat in cazul amortiwii progresi ve @} nici una dintre aceste situarii
'E) va fi mai mica decal in cazul amortiza.rii progresive l 3. Care dintre elementelc unnatoare IlY reprezinta compon en te ale
F) va ti egala cu cea corespunzatoare amortizarii progresive
costurilor fixe:
8. Costul economic al produc~i ~ reprezinta: A) amortizarea capitalului fix
A) costu1i fixe + costuri variabile B) salariile personalului de conducere ~i administraiie
B) costuri medii fixe + costuri medii vrui abile C) salariile personalului de pazA ~i intrefinere
C ) suma costurilor marginale ~ chirii pentrn cladiri ~i utilaje
D) cheltuieli de fabricaJie + cheltuieli de desfacere Wmaterii prime ~i materiale
(5) costuri explic ite + costuri implicite
126 • Paul Cocioc. Octavian Ju/a Teorio cosfltrilor • 127

14. CosturiJe variabile sunt acele elemente de ch lt . 1·

. · e uie 1 care pe terrne
sc~se modtfi~ ca unnare a modificarii : n
® volumului producfiei realizate ·
B) prefului bunurilor realizate
. C) amortizarii capitalului fix
D) nivelului salariilor
15. Costul marginal exprima.:
A) cheltuielile fi.xe pe unitate de produs
B) chelt~el~Je variabile pe unitate de produs
C) cbeltu~el~le fixe s~pl~mentare necesare cre~rii producfiei
D ) cbeltu1e.li~e va.nab1l.e suplimentare necesare cre$terii
producpe1
~helruielile totale suplimentare necesare cre$1erii productiei
I 6. fn cbeltuieJile materiale se includ:
A) numai amortizarea capitaJului fix 22.
numai cheltuieli l~ cu ~ateri i le prime, combustibilul ~i energia ·
onsumul de capital circulant ~i amo1tiza.rea
umai c helruielile cu salariile nete
E) salarii le brute ~i obligaiiile legate de acestea
(!) impozitele ~i taxele legate de capital
G) impozitele ~i taxele legate de rezultatele acti vitaiii economice
17. Dar u1 cheJtuielile d e personal? ?~
--' ·
J 8. costuri fixe (CF). $i

IS~~~~~~===!=f::;._!--I Cma, cand Qo (pro ductia

µ::::.=c.::u:::..l ..=d.::.e.;:r,;_ e
. en:.:..tab=,;_il,;_ita---'te--t-;;:~t-~ ini riala) este. mai m ica decal
ra21.ll de [aliment
'5C~e8rm1®P}a<.C~. '
Cmv. cand Cma> C mv
Cma, cand Qo>Q ff""I
' cea (Q) aferenta C ma min -

coresp uo:ratoare C ma m in_ ,_ _

d ividende )fatite - -· A)cre~1e
reclama $1$cldl8'
I 9. C a re d intre ce le de mai sus reprezintA cheltuieli materiaJe (m) ~i C) rrunane constant
care c heltuieli c u personaJul (s) ? D) cre~te ~i apoi scade
J 28 • P~11/ Cocir>r, Ortavio11 Ju/a Teoria costurilor • 129

E) scade $i apoi cre$te 30 . Care dintre cele de mai sus influenteaz.a costul mediu fix?
F) nu se poate preciza
31. Daca costul marginal devine mai mar-e decat costul mediu total:
24. Dar cind productia se reduce ? ( · bel A) numai costuJ marginal este crescitor
precedentA) . . veZJ ta uJ de la problema
!U numai costuJ mediu total estc crescAtor
25. Cosrurile variabile se d · fi~" ~ fun (£)1arobele costuri suot crescAtoare
mo t " 4 m c~c de variaria producti·e 1• D) ambele sunt descrescatoare
exclusiv: r
A) in acel~i sens ~i in acel~i ritm .,t
@ costul mediu variabil este cresc~to r
F) costul mediu variabil este descresc~tor
B) in ~ens contrar, dar In proportii diferite ~

~
~in sens contrar, dar in ace)~i.ritm !'
32. Dar in situaiia cand costul mediu total este ma1 mare decat eel
(j)) in acel~i sens, dar in proporf.ii diferite
E) nu sc modi fie~ deloc.
- marginal?
33. Care dintre urmatoarele categorii de costuri se reduc in condiiiile
26. Costuri le variabile cresc odata cu: unor randamente crescUoare a le prodfactorilor:
@cre$terea consumului de materii prime A) costul total
B) cr~terea volumului de capital fix consumat B) costul fix
C) cre~terea salarii lor personaluJui administrativ ~i de conducere £.2 costul va1iabil
,m
contractarea de noi credite (Q) costul mediu total
(9cre$terea consumu lui de combustibi l $i euergie in scop E) costul mediu fix
tehnologic 6) costul mediu variabil
fi}costul marginal
27. Cosrul marginal va fi constant atunci cand costul variabil in rapo11
cu~oduc~ia : 34. Dar i.n conditiile unor randamente descresca.toare? l:J
A cr~te in ace l ~i ritm 35. Care dintre unn~toarele afirmafii sunt adevarate ~i care sunt false?
scade tn a~i propoJ!.ie '.:f 1. Consumul factorului mun~ poate fi urmarit doar valoric.
C) cre~ te mai incet decal produqia A 2. Amortizarea este expresia b!neascii a uzurii .
D) cre$le mai repede decal produqia -A 3. Uzura imorala nu se c uprinde in amortizare.
E) nu se modificl deice. A. 4. Amortizarea poate fi ljnear~ sau accelerat~. _
28. Dar costul mediu variabil? A--+ e:, A 5. Curba costurilor totalc pe tennen lung al~ une1 firme une~le
punctele de minim ale curbelor de costun pe termen scurt.
29. Costul mediu total se reduce atunci cand: 'f" 6. Cosiuri le fixe r~§.n nemodifi_cate pe i ntreaga durata de
f!J cresc consunnu·iJe specifice funccionare a une1 firme (afacen).
@} se--redoc conslimurile specifice 7. Toat~ elementele ce cornpun costul productiei sunt
C) cre$le prep.ii de achi7.i!ie al factorilor de produqie ~ variabile pe termeo lung.
(f:U se reduce preful de achizifie al factorilor de producpe A- 8 . Pe termen scurt eel pufin un element de cost este constant.
@sporesc saJariile personalului direct productiv mai p11~in decat A-9. Daca costul variabil se modific:i strict ptoporfional cu
a crescut productia modificarea productiei , atunci costul mediu variabil este
F) se reduc salariile personalului de conducere mai pu~n decat s- c.onstaot.
a diminuar produciia
J30 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a
Teorio costurilor • 13 I
- ---- ~~~~~~~-~

Ir 10.
Cons~ul de f~t~ri de producfie c u titlu graruit se include
numa1 111 costunle implicite. 3. P e baz'a datelor din tabelul anterior, c um ar lrebui sli-~i modifi ce
l I. Poluarea este un c t firrna volumul producfiei pentru a-~i dimioua cosrul mediu, daea in
A- . . . o s soc1·a1, el este parte a costurilor
amp 11c1te. prezent produce 6 uni~fi d in bunul respectiv?
12.
A Cos~) total s e poa,te determina prin insumarea costuriJor 4. Daca costul total a l producerii a 4 buc. dintr-un produs este de 2000
marg male corespunzAtoare. u .m., in t imp ce pentru 6 buc. din acel~i produs ar ~ necesare 3600
C urba cosrului pe termen lung reprezintli inveli~ul exterior
13.
4 ~1 c urbelor costurilor pe termen scurt ale unei firrne
de u.m ., atunci coslul m arginal pe intervaJul respecnv:·
A) este mai mare decal costul mediu total
14 . In cond.ifii de ~damente descrescAtoare ale fact~ri !or de B j este mai mic decat costul mediu total
Dr producf1e. costurile medii variabile ~i marginale cresc. C) este egal cu costul mediu tot~
15. Cre~terea productivitApj medii a muncii conduce la
A reduc erea costurilor m ed.ii de produqie.
D) este egaJ cu costul mediu variabil
E) nu se poate preciza doar pe baza acestor date.
16. Cre~te_rea prod~ctivitlifii margina le nu determina reducerea
·-p. costun lor margma le ale producfiei.
5. Se cunosc urmatoarele dat~rivind evolutia cosrurilor unei firme:
17 . Daca _costul .i:narg_inal este in scadere, se vor red uce ~i , -Q CF CV CT C mf C mv Cmt Cma
A costunle med11 vanahile ~; cele totale.
r--o-no
~ 18. D acA costuJ marginal este m ai mic decM costul m ediu
-1 min
v ariabil, costul m ediu total este intotdeauna in scadere. 30

40_L._J_ - __ __.___ _. mm 40
PROBLEME DEREZOLVAT:
A) Completari dale le care h psesc
I . D aca amortizarea lunara (linear~) a .um.ii element de capital fix c u o B ) lndicari n ive lul pragu lui de rentabi li1ate ~i prouuc\ia
d urata nonnata de func~ionare de 5 ani este de J0 .000 de tu n. , care aferent~
a fost prerul sau de achizifie? C unosca.nd ca echipamentul respecciv C) Jndica~i nivclul pragului de fali ~enl ~i producti ~ af~ren~~
se afla in exploatare ·de 2 ani, se .poalc p rcciz.a L:are este valoarea D)Car e ar fi cosnrl total al produc pe 11ecesar fabn car11 a ,_9 tie
ramasa (p1·ezenla)? bucari ?
2 . . d evoI upa
s e c unosc unnatoareJe d ate pnvm . costun or unei fi1mie: 6. Daca funcpa costului pe termen scw1 la nive lul unei firme este:
Produqia CF CV CT Cmf Cmv I C mt C ma CT (Q} = 2,5Q3 ·30Q7 +11 JQ + 640
I 100 I 700 I A) Sa se determine toate ripurile de cost la nivelul producatorului
2 180 I B) lndica~i nivelul pragului de rentabilitate ~i produqia
3
4
855
95
-r
I
aferentli
C) Indica1i nivelul pragului de faliment ~ i produc tia afere11la
D) Calcula\i costurile totale, fixe ~ i variabile in aceste puocte
5 550 i I
6 I 290
A)Completaii datele care hpsesc
B) Jndica~i niveJul pragu lui de rentabilirale .~i prod ucfia
aferentA
C ) lndicafi nivelul pragului de £al iment ~i produc{ia aferenta
 Profltul • 133

- Profit. nelegitim (necuveoit) - c~tig r_ezultat in urrna n~r~spe_ctarii

cadrului legislativ ' al reguli lor coacuren~iale ~1/sau al controlulu1 p1e~e1.
10.
)NTREBARl SI PROBLEME DE DISCUTAT:
PROFITUL
J ,·.
-~
l . Raspundefi la unnatoarele intrebm:
a) Care ar fi formele de venit corespun.zAtoare
productie?
fiecarui (ac tor de

· · I I Jt
b) Ce rap~1turi se poate stabiJi intre evolufia profitulu1 ~ · ace o r a e
PROB LEMATIC A TEMEI: venituri? . . . ..
c) Ce deosebiri ar exista intre profitul ~a ~erut al act1v1tat11
o rafionalitate, pro.fit $i renrabilitate
economice ~i profitul ca venit al factori:1l~~1 cap1t~l? .
o accepfiuni fi teorii asupra projitului d) Ce legatura exist.a intre eficienia folos 1m facton lor de producpe
o profit >'ii profit economic
~i rn~rimea profi~ui? .. ?

I
a June/ii le profitului
a profit normal, profit suplimentar >(;profit nelegitim e) Dar intre aceasta ~1 rentab11ttate. ..
f) Cum ar rrebui impozitat profitul neleg1tun?
o profu brut fi profir net
o repartizarea projirului g) D ar profitul suplimentar? . . .
h) Jn ce fel interveniia s tatului in econom1e poate anOuenia manmea
o masn ~; rarn profitului
o Ct'fi $i mijloace de cre,r;terea a pmfituluf preruri !or? I
2. Analiza1i figura urmatoare:
FUNDAMENTE TEORETJCli'.:
P1·ofttul - Excedentul veninwi lor lotale peste nivelul costurilor de Profi• ( C'Omer cial)
productie . Fonna de verut ob\inuta in urma folosi rii fac torului capital In
c adn1J acti v itaiii economice (in sens restrans) sau rez:u ltat de ansamblu al Adaos
Cost d e
acestei activ itafi (in sens larg). Corespun.zAlor d iferitelor teorii profitul comercial
d esfacere
repreziota: remuneraiia factorului capital (pret, dollanda), recompensa (producf ie)
rentru investire. retribuirea intreprinzato rului, beneficiul 0 ;ganizarii ;;i
conduc.erii (combinarea) unei activitaiii economice uri le ~i eficiente,
recompensa pentru inovat ie, prima pentru asumarea riscurilor de catre rROFIT
Pre\ c u
lntreprinzator, rezultatul unor dezechilihre pe pia~a sau conjunctmi amlfanunlul
favorabil e prod ucatorului (ofertantului), efect al concuren!ei imperfecte.
ProlH oo.rmal (obi$ouit) - minimul de c~ti g considera'I satisfacator Pre! de
pentru ca inrreprinzato rii sa-~i investeasca capitalul intr-o anumita ramura, C OST produc 1ie
regiune, economie. Este insu~it in general de catre tori agenfii economici. DE
Profit s uplimentar - ca;;tig (de regu l ~ c t l caracter temporar) peste PRODUC TIE
eel obi~nuit realiza! de catre a genrii economici cei mai eficien~i (peste
111edia ram u:ri i). SrimuJen! pentru preocuparea permanenta de reducere a
< CJslurilor ~i introducerea de noi pre.id use $i tehnologii.
 P rnji rul • 13 '>
I 34 • Poul Coc1oc. Octavian Ju/a

RELA Tfl, EXEMPLJFICARI $1 MODELE: R rCT) = Pr 100 = ~ 100 = 25%

pr - CT 8 . .
I. Formu le de calcul: Ceea ce poate .fi exprun
· at fn -'J moduri . d1fer1te,
.
cor esp11 fl 7. litor
fzecii.rei variante de calcul a rate i p rofitulut: . . . bf .
=VT - _ ca la 100 u m capltal mvesflt se o m e
Profitul (mas a profitului): Pr CT
·unde: Pr= masa profitulu i (intr-o amtmita perioadrt)
.
·( - Rp,(k) = 66. 6 %o, znseamn 6
un profit Je 66,6 u.m.,
· ·
. b ·
VT= vcnit total (p*q) Rp,.(CA) = 25%, adicli I~ JOO u.m. c~fra d e afacen se o 1me un
CT = cost total
profit de 20 u.m ., respect1v cheltuile fn scop pro duc riv de o bfine
- eficienta folosirii factorului capital : Rp,(CT) = 20%, la JOO u.m.
Pr un profit de 2 5 u. m.
Rata profitului la capitalul investit: R p r ( k) = - . - JOO
K;nv
unde: K;nv = valoarea capitalului investit in activitatea res pect iva
PROBLEME REZOLVATE:
(aferent realizArii productiei/veniturilor respective) 1. Daca rala profitului calculat~ functie d e venit (cifra de a fa~e.~)
Arata profitul objinut fn urma invesririi a J00 11. m. in ac:tivitatca este de 200A., cat este rata profitului calculatl'l la cosn1l produc pe1 .
respectiva.
Rezolvare.
- eficienfa activiHifii economice: Pr= VT - CT. dec i VT= CT+ Pr
Pr c:idaca R . (CA) = Pr JOO= 20 (%) , arunc r.
Rata pro fitului la cifra de afaceri: Rpr(CA) = -JOO " I'' VT
C'A
uncle : CA = cifra de afaceri (sau veni.cul total) R .(( ' A) :... _!_r _ JOO = 20 fl 20(C.T+Pr) = JOOPr
Arata profirul ob/inut la 100 u. m. cifra de afacer1 (\•en it rora/) '
11
CT+ Pr
realizatii in acr;vitatea respectiva. 20CT = 80Pr .yi C T "" 4Pr
Yr
R a ta profit nlui fuocfie de costul producfiei sa u .-ata 1·e n tabilita tii : R
pr
(CT)= -
CT
100 = -4l'rf'r JOO = 25(% )
Pr
Rpr(CT) =CT JOO
Amta profitul obfinur fn urma chelruir;f product;ve a I 00 11.m.
TESTE G Rl LA :
Exemplu. l. Ca~
· dintre cele d<:: mai j os co ustituie fo rme de venit in eco nomie:
0 firmo in care s-au invesrit echivalenrul a 3 mil. um a reali:w1 o salariul
cifra de afaceri (venituri) de l 0 mil. u.m . Chelruielile C1/erent€: ob/inerii re nta
aces tor venituri au Jost de 8 mil. u.m. Care esce profirul ~i ratele profirulu.i ) p retul
fnregistrate ? D) capitalul
Pr= VT - CT ""' JO - 8 = 2 (mil. u.m.) ~ economi ile
Arunci: n dobanda
Pr 2
R pr ( k ) = - - I 00 = - 100 = 66.6%· @)) profitul
K;nv 3 2 . Profirul poate fi privit ca :
Pr 2
R p r ( CA) = CA l 00 = l OJ 00 = 20% ~ o forma de venit
J36 • Paul Coc1oc. Oc1avian Ju/a Profitul • J 37

v~ _recu?o~terii utili~ii soc iaJe a unei activit!fi

.~
E) profitul mediu ob~inut pe unitate pc produs
motivapa pnnc 1pala a activitAti i finnclor
expresia ratfonalitarii economice
'~. 6. Dar gradul de rentabilitate? A
un rezultat ~i expresie a concurenJ.ei pc piata 7. Rata profirului reprezintA:
~
., expresia gradului de rentabilitate
m:isura eficientci economice · ,,
un element de stabilire a volurnului producJiei
3. Masa profirul sc determinA:
o masura a eficienr~i activitArii economice
A) prin insumarea costurilor unitare de producfie un criteriu de orientare a structurii produ c~ ei
~ca un _produs in:re pre1111 r_n~~rilor ~i cantitatea vandutii
\,gca d1fercnta mtre venitunle totale rezultate in urma 8. Atunci cand spore§te viteza de rota~ie a c apitalului (numA.rul de
~activitapi d~sra~urate_ ~i ~heltuielilc totaJe aferente rotatii), masa profitului:
~a produs mtre cant1tAp le de mArfuri vandute ~i diferenta {6) cre~te
intre prefUI acestora ~ i costul lor unitar · B)scade
E) ca produs intre cantita~ile de marfuri vandute ~ i diferen~a C) ramane ncschimbata
~in ~re p~e~1l acestora ~i costul lor marginal D) toate cele de mai sus
l..SVpnn ad1ponarea profiturilor marginale E) nu se poate preciza

4 . Rata profitului se poate exprima prin: 9. Dar rata profitului func~ie de capital? -A-
A) volumul profttuJui obfinut IO. Atunci dind masa profitului cre~te, gradul de rentabilitate la
B) profiruJ brut min us impozitu l pe profit nivelul unui agent economic poate s~:
C) raportul procentual d intrc costurile totale $i masa profitului A)creasca
D) raportul procentual dintre masa profitului $i costurile med ii B) scadA
tota lc (unjtare) sli ramanA constant
@raportul proccntual d intre m asa protitului $i cosrurile totale
F) raportul procentual dintre masa profitului $i cosrurile materiale
G) raportul procentual d inrre masa profinilui ~; cosrurile salarialc
j toa.te cele de ma~ s ui
nu se poate precLza
J I. Dar daca aceas~ cre~te~~ este mai mi c~ decal reducerea costurilor
H) raportul proceotual diotre capitalul total investit (folosit) ~ i
masa profitului to.tale de producfi e? "R-
(]) raportul procentual d intre masa profitului ~; capitalul total 12. Care dintre factorii de mai jos infl uenteazA marimea profitului ~ i
investit (folosit) Ince mod?
.I) raport ul procentual dintre venituriJe totale realizate (cifra de D irect l nvers
afacc1 i) ~i masa protitului costu l (unitar) mMfii f
@>-raporro-1 procen ruaJ dintre masa profitului ~j veniturile lotaJe volumul productiei b
realizate (cifra d e afaceri). nivelul prctului ~
ma.rimea iropozitului pe profit I
5. Riprofitu lui arata.:
profilul obrinut la I 00 u .m . cheltuieli productive viteza d e rotatie a caoitalului b
pro fitul obtin ut la J 00 u .m . capital folosit ( invest it) modificarea structurii productici /j
profitul obfinut la I 00 u.m. ci frA de afaceri calitatea sueerioru·~ a produselor
profitul obfi nut la l 00 u .m . venit realizat marimea salariilor
 Profitul • 139
138 • Paul Cocioc. Octavian Ju/a

J6. Profitul total ob~inut de un monopol :

l~-;;n~nT.ii v~e;lhuJl~r~e~n~te~i
I_
v_e~J~u~l-d~o~b~a~n;-z==:..:_~-~~~-~i[~·---~l~~---_J
-ii~~~~~~~~[~~~~-_.~~~ :J A) este egal cu cifra de afaceri
B) este un venit garantat
C) reprezinta profitul nonnal
13. C are dintre ':cl~ de mai jos reprezintA in mod normal : l

.A) cheltu~el~ deductibile integral din punct de vedere fiscal t. @ poate fi superior profirului normal
B) cheltu1eh deductibile doar in anumite limile f E) poate fi nurnai profit Jegitim
i F) este mai mare decat profitul suplimentar.
C ) cheltuieli nedeductibile '
.,,
I
ame nzi J 7. Dobanda platitA de intreprinzatorul care lucreaza c u capital
oenalizari ltnprumutat trebuie sa fie in mod normal :
salarii aforent.e productiei A) egall.\ cu profitul realizat
contributii privind salariile ,,l)m.a~ m~re dec~t profitul real~zat
materii oriroe si materialc aferente oroduqiei (9 ma1 mica decat profitul realtzat
soonsorizAri D) aceasta Jegatur! nu are vre-o relevantl.\ econoniica
rec lamli 18. Realizarea de profit este esentiala:
impozite pe cladiri si teren destinate productiei A) numai pentru intreprinz!tori (proprietari)
impoz.ite pentrU autovehicule firmei B) numai pentru conducerea (managementul) finnei
protocol C) nu mai pentn1 a11gaja1ii tinnei
combus tibili si e nereie ----- D ) numai pentru societate
E) atat pentru intreprinzatori/proprietari cal ~i pemru conducere
14. Profitul suplimentar este insu~it:
!.) atat penlrll i ntreprin.zAtori (proprietari) cal ~i pentru angaja~i
A)de toate finnele
B) numai de firrnele care produc bunuri de consum
(9 atat penrru lnueprin.zAtori cat ~i pentru societate
C) numai de firrnele din industria grea 19. Principalele funcfii indeplinilc de profit in cadrul economiei de
@numai ?e finn~le care produc in conditii mai bune decat cele piata sunt:
de la nivel de rarnura stimularea asum!rii riscului de catre lntreprinzarori
E) numai de firmele care produc In condiiii ·mai proasle decat stimularea cre~terii eticien1ei fo losirii prodfactorilor
cele de la ni vd de ramura oriemarea generala a activita!ii economice in condi!ii de
F) numai iirmele care defin o poziiie de monopol. piaf3 libera
asigurarea resurselor pentru dezvoltare (autofinantare)
15. Profitul nelegitim reprezinta. venitul obfinut:
stimularea progresului tehnico-economic
A) de tofi proprietarii factorului de produc1ie capital
B) de orice intreprinzator ca recompensa pentru activitatea innoirea ~i rnodemiz.area produselor
asigurarea de resurse pentru acrivit::'IP non-profit
des~urat:a $i riscurile asurnate
C) de catre acJionari i pasivi ai societA!ilor comerciale (cei care ... ::io. Care din urmihoarele afirma~i i sunt adevarate ~i care sunt fal se?
nu se implidi in organizarea ~i des~urarea activitafii) ' :f I. Profrrul este un venit al factorul de produqie munca.
de finnele ce defin $i valorifica o pozi~e de monopo l :f 2. !'rofitul este un ,1enit fix .
prin evaziune fi scala \
:· 1
r 3. ln cadrul activita\ilor economice
profitul doar ocazional.
Cll SCOp \ucrativ se ob~ine
ca unnare a concuren}ei neloiale '
prin anmcarea unor che lruieli de producpe pe searna societa~ii. (~
{
), .
•~;!
i
~I '
 140 • Pou.I Cocioc. Octov1on 1ulo
Frofitul • I 4 I

':f- 4. Marimea profitulu i esle independenta de prerul mlirfii.

f1 S. Mruimea profitului este dependenta de preJUJ prodfactori lor.
A- 6 . Viteza de rotaJie a capitalului influenteaza asupra marimii
profitului.
A 7 . Rata profitului se poate calcula la nivel de produs.
_,.. 8. Rata profitului trebuie sli tie 1n orice imprejurare eel muh
T egala cu rata dobanzii .
A- 9 . Profitt.al brut va fi egal cu profrtul impozabi l daca toate
40
c heltuielile sunt deductibile din punct de vedere fiscal. 5. O finna care a ob1inut un profit anual de I 0000 u .m ., -1 ~ 1. sporC"te
.,
'f 10. Un impozit pe profit mai ridicat stimuleaza investif iile ~i vite7..a de rotafie a capitalului de la .' 0 rotafii~a!1 la 12. C~e va fi
dezvoltarea economica pentru ca asigura statului venituri profitul suplimentar ~i cre~terea rate1 profitulUJ m acest caz.
mai ma.ri c.e pot fi folosite In aces< scop.
f= I I. Profitul suplimenrar este lmotdeauna rezultatul exploat.arii
pierei de clitre un monopol.
--;+:" l 2. Un mooopol nu obfine profit nonnal.

f'ROBLEME DE REZOLVAT:

J. Daci!i rata proficuJuj calculata funcrie de venit (cifra de afa<.:.eri)

este de 25%, cat este rata profitului calculata la costul produqiei?
2 . 0 finnli in ca 1·e s-au investit echivalentul a 60 mil. u.m. a reali7.a!
o c ifra de afaceri (venituri) de 200 mil. u.m. Cheltuielile aferente
obfinerii acestor venituri au fost de 160 mil. u .m . Care este
p rofitul ~j ratele profitului inregistrate?
3. Pe baza datelor de la problema 2 d in capitolul p rece<.J enr ~i
c uooscand ca pre~ul de vanz.are a buourilor produse este 400 l1.m.
sa se de lermine:
A) Profitul pentru fiecare niveJ al productiei
8) Profitul maxim ~i produqia afereota
C) Ratel~ profitului corespunzatoare profitului maxim
Productia CT VT Pr RD,-(CA) I R 2.(CQ I
I I
2 ·-
I
, _ _4
3 - iI
5 i I
I
6 ! ·-

....
~
 Oferto de mbr/u rt • I 43
---------~

i NTREBARJ $1 PROB LE ME DE DlSCUTA T :

11. l. Comencari figurile unnatoare:

OFERTA DE MARFuRJ.
J p

pi -·· · · ·· · · ·· · ·· ·· · ········ ·· · ;A'

P RO BLEMATICA T E MEI:
o resurse, producfie $i oferta
o legea (func/ia) ofertei
o factorii principali de influenµi
o elasticitatea ofertei
o elasticitatea funcfie de pref
o elasficitatea func/ie de cost
o oferta pe perioadti ultrascurtii (de pia{a)
a oferta pe perioada scurrli
a oferta pe perioadii lungii
iJ cazuri atipice
FUNDAMENTE TEORETIC E:
O fe rt3 - cantitatea d intr-o marra pe care agenfii economici sunt dispu~i
~i pot sa o realizeze ~i/sau vanda in funct ie de prei-. la uo moment dal, pe o
am.unita piaia.
E hts ticita tea ofertei - modul ill care reac~ioneaza (se modifica)
cantitatea oferila. dintr-o marfa oarecare ca urmare a modificarii factori lor cc
o determina (influenteaza). Jn raport de principalii factori avufi in vedere se
vorbe~te de e lasticitatea ofertei 1n funqie de: pretuJ mfu"fii, preful factorilor
de producpe, costul producpei, prefUI aJtor bunuri ~i profitul In alte ramwi
(sau adus de aJte bunuri). . ·
E lasticita tea ofertei in fuo cfie de pref - modul in ca.re se modrfica
oferta ca urmare a varia~iei prefUlui, in cooditiile in care c:eilaJ~i factori de
infl uen!A raman nemodificaii (ipoteza caeteris paribus). Jn mod s imilar,
elasticitatea in fun c tie d e preful fact.orilo r de prod u cfie indica variaria
acesteia la modificari,le i n preflll prodfactorilor, el.asticita tea io fu nctie de
costul de productie indica variaria acesteia la mo dificarile costului total, '.ar
elasticitatea in fun c rie d e profif indica varia~ia acesteia la modrficar~ le
intervenile in profitul adus, dupa caz., de maifa respet:tiva sau de alle bunun .
q
.., . Raspundeti la umiatoarele inrrebl§ri:
~ • "?
a) Care este continutul legii oferte1 · . .
b) Existenia cazurilor aripice ne perm1te sa ma1 vorbim de o lege
geoerala a ofertei? . _
<.:) C are sunt factor~i principali care determma $i influenteaza
marimea ofertei? In ce fel?
cl) Ce legatura este intrt ~ ~ei:ra ~i fact~rul timp?_ . ?
e-) Care este intinderea d1fentelor penoade de ttrnp economrc. Ce
le delimiteaz.A?
f) in ce fel c~tigu l din ahe ramuri (bunuri) influen~eaz.a oferta?
g) De ce suot \imitate posibilita~ile de deplasare in alte ramuri?
) . Comentafi afirmaiia: "Oferta esle imaginea in ogl i nd ~ a cererii".
4. Oferta - la tel ca ~i cererea - exprima o relatie (funqie) pre1-cantitate
strict delimi tat~ in spatiu ~i timp.
Expl1carii:
Ofer/a :se exprima fnrotdeauno pemru o anumirti perioada de l imp d e
referinfii (zi, saptlimanii, luna, an, .. . ) fonc/ie de natura produ.rnlui ~i a piefei
Aceasu} perioadll esce delimitata temporal (prezenc, trecur sau viitor: care zi
anume, cure sapramana. care Luna etc.) $i concreti.zatii la o anumllii piafli
localizato geografic (de ascmenea, de re;fe rinfii fimc{ie de narura produsulw
localJ, regionala, imern{J, inten1.1{iunala - ~i care cmume).
 Ofarta de mtJrfarl • 14 S

144 • J>nul Coe ioc, 0 ctov1.on J u/a

5. ldentiticaii tipurile de el asl1c1tate

.. a o fertei reprezentate m a ..
1 Jos·
s. cazuri atipicc : Salar
p .
p p o ..
0 0

6p 6p
6p ~
. . t
0
q q
L\q
q q ;
L---------- de Vol um
m uncA
6q q
p

RELA 111, EXEMPLIFICARl ~1 MODE LE:

L\p -~
---- --· · · · ·-. 0 P1---.---~-0 I. Fonnule de calcul: 6Q%
eo = - sau eo== - · -
aq I
--.. .. .. .: M"% af q
. Coeficientul d e elas ticltate al ofertei:
... ... unde: 6Q% = modificarea (variatia) procentualli (relativ~) a ofertei
t.Fo/o"" nwdificarea (varia~ia) procentuala a w1ui anumit factor de inOue n\l'I
Marimea oce.~tui coeficient ne arata cu cat s-a modificat oferta la o
q
6q
modificare (variape) cu w1 procent a unui anumit factor de influenfii.
6. in raport de factorul timp se 3 momente (timpi 6Q"/ci
operafjonali): particulariz.e.az.3
C oeficientul elasticitipi ofertei in fuocfie d e pre~: eop ::: -6P%
• peJ-~oadaultrascurta (insLantanee sou de pi I•> 6q
• perionda scurta a a/
f!,.Q% qO 6q pO
• perioada /unga ~ eop= - - = - = - · -
nQ% "' l:lq . DP% = t:.p M'% tip ty1 qo
qo pn
7. E last1citalea nu esle identica -i n torite runcte le de re c urha o rerlei po
p Coeficien.tul elasticitafii ofertei io fuocpe de pretul prodfactorilor:
6Q"/ci
eofp == - --==---
6Pfp%
unde: ti.Prpo/o c varia\1a procentuall (relativl!.) a pretului prodfactorilo r
6q
..... eofp = - l:>Q"/o = - ~ "' _ t:.q . pfpO
t>Q% = 6q . A}'jp% = t>pfp 6Pfp% D.pfp t.pfp qo
qO pfpO

2 3 __ __..
q
pfpO

' ' w=:een----

 146 • Poul Cocioc, Octavian Jula Oferra de marfun • 14 7

C oeficient elasticitiiii ofertei io functie d e costul producpei: p I 2 3 4 5 6

t.Q% 01 I 2 4 6 8 JO
eocp= --=--
.6CT% 02 - I ...
.... 3 4 5
unde: 6C% = varia~a procentual! (relariva) a cosrului total al productiei O, I 3 I 6 9 12 15
D.q .
f

6Q% = Aq, 6CT% = D.CT - PROBLEME REZOLVATE:

eocp = - D.Q% = _ _!l!!__ = _ -~. CTo
qo cr0 ti.CT% ti.CT ti.CT -go 1. Curba ofertei pentru produsul A corespunde func~iei :
CTo qA = 1000 + 20pA - 2CT
unde: CT = costul total .
Coeficientul elasticitlitil ofertei in fuocfie de profit: eopr = l\Q% Daca PA = 40 ~i CT = 300, sa se calculeze to~i coefici~n!J de
ti.Pr% elasticitate posibili ~i s~ se aprecieze pentru fiecare caz m parte ttpul de
unde: .6Pr0/o = variapa procentual:i (relativ:i) a nivelului profitului
elasticitale.
produsului in cauza sau adus de alte bun uri
Rezolvare:
~ - canritatea dorita din A : qA = J 000 + 20*40 + 2 • 300 = I 200
6Q% = llq. 6 Pr%= !¥Jr --+ eopr = AQ"~ = ~ = t.q_. p ro J) elastic itatea f11 funcfie d e pref pentru PA = 30:
qo pro t;;. Pr% lipr 6pr qo
qA (pAJ =JO{){) + 20pA - ]"'3(}0 = 400 + 20pA
pro

2. Cu cat vaJoarea coeficientului de elasticitate va fi niai mare cu atat

eop' A )= Oq A . f A =( 400+ 20p A)'__!!___= 20 _!_ =0,66
' apA qA 1200 JO
~i oferta este mai elastica. - qferrii i11elast1ca fn fu.nc:f ie de pref
--T;pu! de elasticitate a
Tipuri de elasticitate a oferiei (func tie de prer):
Valoure -- 2) elastic:irutea fn fimc/ie de cos!:
Re/a/ii reciproce
oferJei coeficiem qA (Cl) = JOUU + 20"'40 - 2CT = l 800 - 2CT
Pe rfect elastica +oo f 6Q%-.+co, .D.P%-+O dar Ll.P%*0 eocp =- fJq A · CT= - ( J800 - 2CT )' 300 = - ( - 2 )!_ =0,5 ·
Elastica (l, +oo) 6Qo/o>.D.P% OCT qA 1200 4
Elasticitate un.itara - cferta me/as(icii in funq ie de cosr
1 6Q%z.D.P%
-Inelastica. (0, I) 6Q%<6P%
-
Perfect inelastica 0 6Q%i=O camJ ti.P%;CO, TESTE GRILA:
(rig i d~) adica llq=O, .D.p;CO I . Conceptul de ofert~ poate avea in vedere:
A) cantitatea dintr-o marft oferitA de un produclitor
3. Oferta totala rezu)ta din agregarea ofertelor indi viduale . D) caotitatea dintr-o mara oferitA de cltre to~i producatorii
Exemplu: C) cantitatea oferita de catre un producator din loate marfurile
fn tabelul de mai jos sunr prezentate ofertele individuale pentru un pe care le fabrica
produs provenind de la douii gospodarii (01 ~1 O:J. Care este Q(erza totalo D) cantitatea din toate marfurile oferitl'.l de catre toti producatori i
pentru ace/ bun ? @toate avestea
Ofer.ta totaJa p entru produsul respectiv rezu/1t'1 din insumarea
oje1telor indMdua le pentru fiecare nivel posibil de pref 2 . Care din c.ele de niai sus sem.nific.a oforta pe pia~a unui produs? 13
148 • Paul Cocioc, Octavian Julo Oferta de marfuri • 149

3. Oferta pentru un produs desemneaza.· E) oumai la nivelul ofertei adresate clienfilor fideli firmei
· ·1or pe care· vinza.t ..
FA\ ansambluJ cant1ta~1
lY 8. Elasticitatea ofertei in funcpe de pref ne arat!:
~ mstrain.ezc la diferite nivele de pref
A •

om vor §i pot sA le A) cum se modifica o{erta ca urmare a modificArii cererii

~o funcpe pref - cantitate t4 ·ta ~cum . se modifica oferta ca unnare a modificarii preµilui
timp §i spaf:iu 0 en spre vanzare, delimitata in
C) pre~urile minime
'c5 cum se modifica prefUI ca wmare a modificArii cantitatii
. pc care v.i:--"1 .. .
cuJ..a:t om sum dispu<: · ,.. D) cum se modifica oferta ca unnare a modificlirii costurilor
. n tr u o anum1ta cantitate de produ~
pc ) J S<1 1e accepte E) cum se modificA oferta ca urmare a modificfilii preJ.l.lrilor
D) d1ferenta intre pretul maxim 0 fc . : .
E) diferenta
·
mtr '
e pretul
ent ~1 prep.ii p1etei
pietei ~· ·
prod factorilor
consumatoru lui . . .,.1 surp1usul (renra) 9. Elasticitatea ofertei in funcfie de prepiJ factorilor de producf.ie aratA
t, cum se modifica:
4. Cantitatea oferita l ~·

CosturiJe de a uodo m~ment dat dintr-o maria depinde de::·

I•
A) oferta ca urmare a modificarii tehnologie de fabricape
pr ucpe · filprefUI prodfactorilor ca urmare a modificarii ofertei
prefU) prodfactorilor @oferta ca urmare a modificfilii prefl)rilor prodfactorilor
profituiile din alte ramuri D) costurile de produc~ie ca um1are a modific:irii ofertei
natura produsalui E) oferta ca urmare a modificfilii costurilor fixe
factorul timp F) oferta ca wmare a modificarii cosrurilor variabile
~tici~anle priv~nd evoJuJ)a prefUrilor G) oferta ca u1mare a modificarii costurilor marginaJe
situaf:Ja econom1co-financiara a tinnei H) oferra ca urmare a modificarii costurilor totale
.5. CaiA1t)itatea oferita dintr-o anumita maria nu depinde de· I) oferta ca unnare a modificarii profiturilor finnei
pre1u1m1rfii - · J) profiturile firmei c::i urmare a modificarii ofertei
8) rehnologiile de fabricatie K) oferta pentn.1 o marfli ca urmare a modificli.rii profitu1ilor tn
C) c3$tigul adus de alte b~nuri a lte ramuri (aduse de ·a lle produse)
D) gradul de perisabilita1e a marfii L) profiturile inregistrate in alte ramuri ca unnare a modificarii
E) cheltuielile de stocare ofertei peotru m1 bun

6. Deplasarea curbei de oferta pentrn un bun poate s"a a·b· I . . .

I 0. Ce ara~ elasticitatea ofe11ei in funcfie de costuri? t-{
A) . 1 a a ongrne·
B cre~~erea oferte1 p~ntru bunul respecliv, daca pretul sau~scade I l . Dar elasticitatea ofertei In funcpe de profituri? f1 k_
~nodi ficar~a pr~iennfel?. r. consumatorilor l2 Care este valoarea coeficientului de elastic itate cand oferta este:
unbun~taffrea rehnologie1 de fabricaf ie $i reducerea costuriJor elastica
scumpirea tmor prodfactori ce conduce Ja cr~terea cosru ·1 in raport
inelastica
E) cre$terea populatiei ocupate n or cu pretul
rigjda
7 · 0 duniouare a pro~uc~i~i unei firme conduce la soaderea ofertei elastica in raport cu pre~ul
pentro marfa respeclrvA $' este evidemiata:
- · inelastica prodfactorilor $i
A) nwnai la niveJul ofe11ei individ\~ale a firmci rigida costurile de producfie
JU numai Ja nivelul ofertei totale a ramuri i elastica
In raport cu
~tat I~ niv~Jul ofertei individuale cat $i a celei totale inelastica
profiturile
.D) numar la ruveJul o fer1ei agrt"gate rigid a
-- - ·-
 O[erto de ma1furi • 15 I
I 50 • Paul Cocioc, Octavian Jula

A) infinit (e 0 = +oo)
-- 17. R~pundeti la unnatoarele intrebari:
I. Dorinlele ~i posibilitA~ile de cumparare sunt cele · care
B) supraunitar (e0 > 1)
detennina direct ~i oemijlocit o anumitA marirne a o fertei.
C) egal cu unu (e0 = J)
2. O modificare a prefului marfii va determina o deplasarea
D) subunitar (O<e0 < I)
de-a lungul curbei ofertei pentrU produsul Tespectiv.
E) egal cu z.cro ( e 0 = 0)
3. Oferta rigidl!. se reprez:inta grafic ca o dreapta p~ralell!. cu
13. axa preµdui.
4. Reducerea ofertei pe piata uoui bun poate fi cauzaHi de
!·
cre~terea prefl.llui acelei marfi.
ca unnare a unei -r:. 5. Curbele ofertei individuale au o pantl! pozitivl!., in timp ce
cre~teri de pret T curbele ofertei totale au o pantl!. negativ!.
r:
. r··
_{
6 . Curba ofertei elastice are panta pozitiva, iar cea a ofertei
•.
inelastice este negativa.
ca u1mare a unei '· 7. Oferta este mai elastica pe termen lung.
este constant scaderi de pret
~· 8. Oferta pentru bunuri inferioare scade pe ml'.lsura cre~terii
preturilor.
9 . Bunurile perfect substituibile au in general acee~i
A) suprawtitar (eop> J)
B) subunitar(O<e.,p< I) elasticitale es ofe11ei 1n funcrie de pret.
IO. Cu c~t o mar~ poate fi scocatli o perioad~ mai 1ndelungata
C) egal cu zero (e.,,,- 0)
~i farl!. cheltuieli prea mari, cu atB.t oferta va fi mai rigidli.
D)egaJ cu unu (e0 p= J)
I I. Nevoia stringenLa c.J'e lich.iditl!.fi poate genera o oferla
E) in fin.it (eop = +oo)
atipica.
14. 0 cr~tere a pre{Ului factorilor de producpe duce la: J2. Dadi se anricipeaza o cre~tere a preiului, atunci ~i pret1.1l de
A) reducerea ofertei retlectata grafic priu deplasarea de-a ofe1ta curent va fi mai ridical.
Jungul acelei~i curbe de oferta
@red.ucerea cantita!ii oferite penlru care c urba de oferta se rnOBLEME J)E REZOLVAT:
deplaseaza spre stanga I . Ce tip de oferta ex.ista in cazul in care pretul unei marfi cre~te de la
C) cre~terea ofertei ~entru care curba se deplaseaza spre dreapta
200 la 210 u.m., iat oferta de la 100000 de buc. la 115000? Dar in
D) cre~terea oferte1 reflectata grafic p rin deplasarea de-a
cazul unei cre~teri doar cu 5000 de bucati a ofertei?
lungul acelei~i curbe de oferta
E) oferta este independenta de pre~I prodfactorilor, deci 2. Oferta pentru un bun are o elasticitate constanta fu nc!ie de pre{
cantitatea oferita nu se va modifica eo,} = 0,75. $tiind ca la pre~ul de 300 u.rn. ca11titC1.lea oferita esle <le
60000 buc., sa se determine:
c 15. Daro reducere semnificativa a prerului prodfacrorilor? A) Cu cal va spori oferta la o cre~lere a prerului cu 10%?
J 6. Oferta este mai eJastica: B) Care este noul nivel al ofe1tei?
A) pe perioadl! ultrascurta (instantanee sau de piara) C) Care este ~i cum a evoluat volumul valoric al tranzac\iilor?
pe perioada scurtA 3. Aceia~i problema pentTU o e lasticitate constant.A de pre! eor = 1,2.
e perioada Junga
ici unul dintre aceste cazuri
152 • Paul Cocioc. Oc1a1•ian Ju/a

4. Oferta pent1·u produsul A provine din partea a doua gospodarii a (,

c~or ofe1ta individuala corespunde unnatoarelor funqii : I
r
O, = 20 + p ~i 0 2 = 5 + p 12.
A) Sa se determine oferta totala pentru produsul A
B) Reprezentati grafic ofertele individuale ~i oferta totala PIATA
, CU CONCURENTA PERFECTA
C) Cak.ulati coeficienfii de elastic.itate a ofenei functie de pre1
D) Exprimati eJasticitatea ofertelor individuaJe ca funcfii
0,.
p
QT
01 o:;?
eOD ~ eODl q2 PROBLEMATICA TEMEl:
JO eou?

20 -- o concuren(.ii si concuren/o economica

o rolul ~ifunctiile concuren/ei .
30
o mijloace, instrumente ale concurenfer
40
I a forme de concurenfii
50
I a concurenfa perfecta .
60 ... preful si forme de pref, fancf iile prefunlor
r ... * ! * 0
20+p I 5+p o echilibrul pie/elor st echilibrul de ansamblu
5. Curba oferte1 pentn.i un produs corespunde fonctiei : 0 echilibrul instantaneu si pe /ermen scurt
q = 3p) ' o echilibnd concurenfial pe termen lung
A) Care este coeficientul de elasticitate? o echilibru stabil si ech.ilibru instabil
B) Cu ce tip de elasticitate avem de a face In acest caz? o supraproducfie relativa - penurie
6. Acei~i problema pentru o oferta de fonna : o absorb;ie Si presiune pe piafii
a maximizarea projituluifirmei pe termen scurt
q=JP
7. Curba ofertei pentru produsu/ A corespunde fnnqiei ; FUNDAMENTE TEORETICE:
qA = 100 + p/ - 1,5 CT- PFr - 0,5 Pr Coocurenfa reprezinta o intrecere, rivalitate dusa cu .mijlo~c~
unde: PFP = preful prodfactorilor ~i Pr = profitul adus de alte bunuri economice pentru acapararea piefei, desfacerea unor produse, c !Jentela ~1
Daca p,.. = 5, PFJ> = 20, CT = 40 ~i Pr = I 0, sa se calculeze to0 pentru ob~inerea unor di.~tiguri cat mai mari. Pre~~pun~ atat acf!u:iea ~e a
coeficienfi de elasticitate posibili ~i sa se aprecieze pentru fiecare caz (se) fntrece, cat ~; rezultatul ei. Ansamblul relaf1ilor d1ntr~part1c1pant1.1 I ~
in parte tipul de elasticitate. activitatea economica In legatura cu promovarea proprulor scopun ~1
I interese relatii obiectivate prin anumite procese ~i mecanisme economice.
Cooc~reofa perfecta - caracterizata prin atomicitate, ~ansparenia,
I
I
mobilitatea resurselor, i.nfonnare perfecta ~i omogenitatea marfurilor.
.
Pretul - suma de bani pe care o prime~te vanutorul unei marfi
cumparatorul acesteia.
Echilibrul piefei - situafie pe piata in care cantitatea de m~furi
. de la

ceruta egalizeaza la eel mai ridicat nivel posibil oferta de maria.

Corespunzator punctului de echilibru va rezulta un anumit volum al
tranzacfiilor ~i un pref de echilibru.

!
(
l• ,
•': :
 '
'
I S4 • Paul Cocioc. Octavian Jula
t
~ p
. ~~bilihru ~tabil - pres~pune revenirea automata a pietei la echilibrul p
.\
l
;
o.
(eel m1ttal sau atmge rea uoui alt punct de echilibru) In cazul aqiunii unor
fac tori pcrturbatori.
Preful de echilibru - prerul corespunzator unei anumite siruatii de
echil ibru pe pia~ Modificarea in orice direq.ie a sa detem1ina dimin~area
volumului "tranzactiilor. Prei dominant (~i nu unic) pe o pia~a. Se modifica
doar odatA cu mod ifica:rea echilibrului. p
Maximizarea profit u lui - stabilirea acelui volum de pi-o<lucrie care, -- c,· C'
in condifii date de costuri ~i de pret, asigura obtinerea celui rnai ridicat
pro fit total. Este scopul oriclrei firme in conditii concurenfialc. q
l__~~~~..J.~~~~~~~ q
q•~ q
TNTREBAJU ~I PROBLEME DE DISCUTAT:
6 _ Discuta!-i modelul ''panzei de paianjen" :
1. R aspuodefi la urrnatoarele intrebari:
a) C oncurenta exclude cooperarea? r
b) Lace se refera Jegea concuren~e i? 0
c) Este realiz.abilA cu adevfilat infonnarca perfecta?
d) Ce este concurenta lo iala ~i concuren~a n eloiala? Ce raporturi
se pot stabili intre acestea ~ i lega litatea (m ijloacelor)
concure ntei?
0

e) in ce fel sistemuJ prefUrilor influen~eaza distrihuirea

(redis rribuirea) veniturilor? Dar al averii (patrirnoniului)?
f) C are sunt consecinfele supraproduciiei relative (excesului de
o ferta) pc o piaf3 asupra ansamblului t:conomiei?
g) Dar al p enwiei de produse (excesului relativ de cerere)?
h) Care di.n situafiile precedente (exces de cerere sau de oferta) ar fi
de preferat rlin punctul de ve.dere al con sumatorilor,
producatorilor ~i , respectiv, societa!ii? . p
i) Care este obiectivul pe tennen scurt a finnelor ce act1oneaza pe
Po
piefe perfect coocureniiale? .•
j) P oate fi modificata oferta pe perioada ult.rascurta? C um ~ 1 Ill ce
condiJii ?
2. Caracterizafi starea de absorbtie pc pia~ .
3. Caracterizafi s tarea de presiune pe pia~a.
4 . Daii exemple d e pie~e caracterizate printr-o concuren ta· perfecta.
5. Explicati formarea echilibrului perfect concurenpal pe perioada
u ltrascurt.a ~i pe termen Jung.
 I 56 • Paul C ocioc. Octavian Ju/a Pia(O cu concurenµ? puftcttJ • 157

7. Deplasarea echilibrului perfect concurential:

a) lnfluenta modificlirii cererii asupra echilibrului pief,ei p

p p p

q
S. Max.i.mizarea profitului :
b) lnflueni:a modificarii ofe11e i asupra echili bnilui pietei

p
VT.CT, Pr
p CT VT
01 Oo,
c /

·w
Oo
c"" / 9•
p
.i .. . ./ ) ___ .
Pt / •
: :
• I

/: .
f q, -E- qo q q11~q, q

c) Modifi c ari concomitente in cerere ~i ofem (varianla)

p

q q
I
I
1.-
iii!Ni•i!iiii'.iiSZYFiii
iiiiiiiMli-lli?iiai'illUii=llillo••-=-.,,,·..- - -·
 PioJO cu co11curen1a perfect/J • I 59

I58 • Poul Cocioc, Octavian Julo

cJ in conditii de cosruri crescaware:
9. Analizati formarea ofertei individuale pc termen scurt In conditii
' .
p
p p
de concurenfA perfect!: '
Costuri
Pret
Oi

L.-....-!-_.__ _,___~.
.--·q .. .,:
q q q, q, q) ·- -·--·
q" q'

RELA rn. EXEMPLIFICARI Sl MODELE:

I0. Analizati fonnarea ofertei concurenfiale pe termen lung: I . FormuJe de calcul:
a) in cond ipi de costuri constante: t;VT oVT
Venit margiual: Vmu =-6Q sau Vma =-OQ =(VT)'
p

CMas 6Pr 8 Pr
P rofit ma rginal : Prmtt =/;Q sau Pr111 tt = aQ =(Pr) '

p' - :2. Maximizarea profirului ·

Pr = m a.x at11rtci cand (Pr)' = 0
-vT Y.:T
adica: (VT-CT)'=:!__ -' - = Vma- Cma =0,
q•q' q q iJq aq
b) fn condi/ii d e costuri descrescatoare: de unde: V ma = C ma
p p p 3. Un m odel matemal'ic general de determinare a consecinielor
asupra echilibrului a unor modificari a le cererii ~i/sau ofertei:
CM11s
P ~-
- ··-cM"~I- - - --· - -·-- Cw·ba (func/ia) cererii poate fi scriso sub forma:
C = f( p,o.) sou Qc = /(p.a.)
5.~-~ -- ;;p~~
-asc!vf~L ·-
p ... · - i : ___
::
j:
•'
p• • ..
CMt1
···· · · ·· · . ..
I uncle a este un parametru cart: determino inclinafiO (panta) curbci
de cere1•e Cc'I ~i evemuala sa deplasare El reflecto oC{iunea a/tor flu-tori ce
determinti ~-; injluenJea:di cererea in afara prefului (cum or fl: venit11!
.. I' consumatorilor, pre(ul a/tor bunuri, trebuin(.e ~i dormr.e. pre/enn{e e tc ).
[! I I.
q• q' q
'-------
q• " q i
I
\..
:~)
~
 160 • Paul Cocioc, Occovian Julo
Piofa cri concurtnfd ptrftctll • 161

ac
Vom putea scrie ca: ap =Cp < 0. ,~i ~=Ca, semnul luic., i•enitului va determina o cr€$1ere a cererii (rej/ectata gr_afic printr-o
deplasare a c urbei de cerere spre dreapta). A ceasra v~ determ1.na o cre~tere
depinde de factoru/ (factorii) avu/i in vedere. 0 prefului de echilibru (de asemeneo indicatt'1 de ecuoJ10 de ma1 s~sJ_.
Corespunzator, curbo ofertei vafl exprimata prin: Mergiind mai deparle $i inmulfind ambii membrii ai ecuaf1e1 c u ~
0 = f ( p,f3) sau Qo = f ( p,f3)
~n mod. s~milar,f3 este un parametru ce de1ermina fnclinafia curbei 110111 obfine:
op ·a- =
ofenet (elas~zcuatea ofertei) sub acfiwzea a/tor factori in afara prefului $i
Ca
-
poate av~a ln ve~ere elemenie cum ar fl: pre1ut factorilnr de producJie, Oa. p Op-Cp p
tehnol?g1lle folostte, modul de combinare a prodfactorilor, pre/ul alcor Prima parte a ecuafiei nu reprezinliJ altceva decaf modificorea
bunur1 $.a. pretului ca urmare a modifict!irii unui anumlf factor ce injluen/eaza
.. 00
A LC/~ 0 00 cer~rea (evidenfiat prin parametrul a.) $i pe care o vom nota cu ep. a ·
= 'P>O,
np /i -8(3 =Op (ace sra din urmii poate avea. de A~odar:

asemenea, orice semn). Ca a

epa=
Condi/ia generalii de echilibru pe piafa este: . Op-Cp p
C = 0, adica Qc =Qo sau
. . Pe'!tru a analiza evohtfia comparativa a echi!ibrului piefe( vom Co~
uti/1za diferentialele celor do uo funcfii. respectiv ale cererii ~; oferlei. de e P' 0
q ere.a)
=- - -"--- = -e(_o_._J>_}___e_r_c_.pJ
(orma:
(Op - Cp)f!.
dQc = Cpdp + Ca.da , $i q
dQo = Opdp + 0f3dl3 unde. fi
Menfinereo echilibrului pe piafti pres11pu11e: _ err.. 0 , reprezinlb elasticitotea cererii In func/i~ de un anumil actor
dQc = d(,!0 de influenfii, oltul decQ_r pre/ul, exprimat prm parametrul o (d~
Corespunziitor se pot rezolva aceste ecua{ii ale "modificiirii prefului exe1,;plu venilul consumotorilor. caz in care avem a1c1
de ech1libru "penrru orice modificare fn cerere sou ~fertii. elasticilalea cererii fimc/1e de venit),
C u litlu de exemplu vom analizo cazul unei modiflcan fn codr1.1/ - ern.p) reprezinta elasticitarea o_(ert~~.fimq~e de pre/, fi
cererii ca urmare a mod(/iciirii unuifactor reliefa1 prin parametrul a . in
m I - ere J reprezinta elastici1area cereru /11nc/1e de pref.
Cum ·~lasricitii/ile din relofia de mai sus sw1t indeob~te cuno~cu~e,
timp Ce oferta riimtine nemodiftcatii = conscant). Atunci om ovea·
I ecua/ia de mai sus permite o estimare facilti a efectelor pe c~re difente
'e.
I
Cpdp + Cada = Opdr
ceea ce ne cond uce la: modificori ale c01uiif;;/or piefei (ale cererii, conform exemplu/111_nosrru)
op Ca. produce asupro pre/ului. Daca a reprezintiJ venitul c<:_ns uma!o_nl~':· atun~~
-Oo. =- --
I
vom putea pe bozo ullimei rela/ii $i a cunoa$feru elost1c1taf11 cerer11
Op -Cp funcfie de pref ,~; venit, ca ~i a e/asticittifii ofertei func/ie de pre/. sa
Cum numitorul expresiei este pozitiv. semmt! raportului 0j/~ VC/ fi de1erminam cu cat se va modifica preful de echilibru al piefei.
[
identic cu semnul lui Ca . Al(fel spus. preful se va modifica in direq io Asemenea modele matematice pot fi dezvoitate fl in cazul unor
1mprima1a de cerere, respect iv de foctorul care modificii cererea. I modificiiri simultane a mai mu/tor focrori de injluenra - care determinii

II
Daca o reprezintti, spre exemplu. venitul consumator;/or (iar bun11/ modificari fie in cerere, fie fn o_fertd, fie atar in cerere cat $i fn oferttl
analizat nu esle un bun inferior), Co va Ji pozr:ir Ji ca urmore o cre$1ere Cl

~:i~.
 Ptafo cu conc 11ren/t5 pufecrt!J • 163
162 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a

b) CT(5} = 200 + 4•5 + 2 •51 = 200 + 20 + 50 = 270 (1un.)

PROBLEME REZOL\! ATE: VT{5) = p•q = 24*5 = 120 (u.m.)
Pr = VT- CT= 120- 270 = -150 (u.m.)
I . Pe o piatA cu concurentA perfecta:
cererea totaJa este Ct(p) = 1000 - 20p ~i c) Oi = Cma = 4 + 4Q
oferta totalA Ot(p) = 200 + 60p
A) Care va fi pretul de echi Iibru ~i volur1'ml tranzactiilor? TESTE GRILA:
~ In curerita in teoria
B) Daca pe piata respectivA actioneaza I 00 de firme identice. 1. Care suot acceptiunile in care se inta e~te con .
care va fi produciia optirnli corespunzatoare fiec~eia? - econornica:
C) Dar dacA funcria cererii totale pe piata respectivA ar fi fost: V1f\) strategii com~rci~le ale firmelor
Ct{p) = 700 +JO p? ~ infrange1ea nvahlor
D)Ce stare exisUi pc pia~ n:spectivl!. In condifiile cererii ~i

~
structura de piafA
ofertei inipale dacA preruJ ar fi fost de l l u.m.? mecanism (proces) economic
Rezolyare: ) panaceu universal
A) echilibrul pie/ei: Ct(p) = Ot(p)
JOOO- 20p = 200 + 60p 2 . Care i categorii ii apat1i~~!9acele (ins~rumentele) concurente1 :
800 = 80p -. p* ,.. JO. - - Pretul de vanza.rc: evaz1unea fiscara._ . _
transportul mArfii g ral1.111 . • ___
Q• = 800 fie Q* = Ct(JO) =- 1000 - 20* JO vanzarea in rate
fie Q* = Ot(JO) = 200 + 60* JO spionajul econor11ic _ _ _ _ -
Si:tlllaiul ·- -·-· -
pe rioacta de garanti~!!'~
-----
B) q• = Q • / JOO= 8001JOO =8. recla.ma ~i public il<1tea I -
CJ Ct{p) = Ot(p) - cosrul de product1e I service [!OSt-garan1ie
--
modemiz.area produselo r__ ·-
700 +/Op= 200 + 60p marca pro~1i
500 = 50p - p. = 1 o. marca fi nnei lansarea unor noi p1 oduse
Q• = 800. Q* = Ct(JO) = 700 + 10*10
·-
falsificaJ~~rO<luselor vanzarile eersonali:L.ate
---
A) de nan1ra econom1ca care tm de conc urenia ?ir~tA prm _Pre\
--
D)Ct(ll) = 1000-20*11 = 780}
O t(J 1) = 200 + 60*1 I = 860 -+ B) de natur:t economidi care rin de concuren~a ~dtrect:a. pnn p~c\
-+ exces de ofertli (supraproduc(ie relativii) = 80-. pJ. C) de lll:ltur:i economica <.;are tin de c.on c11ren~a t.n afara pretulu 1
D) mijloacc: de nalura exlra~onrnni ca
2. Funqia costului total a l unei firme este:
CT= 200 + 4Q + 2(/ 3. Atomic itatea re prezinta acea Lrasatura a concuren~ei perfec te
a) Dae.a firma aq i on~ pe o piata perfect c oncurenfiala, conform carcia pe pia{A i~i des~oara a ctivitatea uo n umar:
pre~u l produsului sAu este de 24 u.m.; care este nivelul A) mare de \'anzato ri, fiecare de <limensiuni m ic i ~i puteri relativ
producµei optime? egale
b) La aceasra produc~ie optima, cat esre profitul sau? B) 1t1are de: c u111 prua.tori, ftecarc: de <li1m:nsiuni m1c1 ~ i pu1eri
c) Deducefi curba o fertei pe 1ennen scurt I I 7, p.48). rdativ egale
Rezolvare: C9 111are de vanz.Atori ~j cumparlllton, fi ecare de dimensiuni mic i
a) Pr = max atunci cand Cma = (P = Vma) -;i puteri relativ egale
Cma = (CT)'= (200 + 4Q + 2Q7)' = 4 + 4Q. D) restran!' dt: vanz.a1ori , indiferent de dimensiunea ~ i put.erea \or
p = 24 econoniica
4 + 4Q = 24 ___. 4Q = 20-+ Q = 5

I~·
l.
·~~~~~------. . . . . . .. .l!m. .~'1!:C~
L:r:
'~~. . . . . . . . . .. .~2~~. . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . ........__~~~~~
164 • Paul Cocioc, Octavian Ju/a

----~~~~-------------- Pia/a Cll co11cure11f4 eerftcl.6 • I 65

4 . C are <lin trasaturile urmatoarc nu
con curenJ.i perfecta: - caracteriz eau piata cu
9 0 iafA este in echilibru stabil cAnd: . . ..
_Atatomicitatea ansambJu Jui economic . pA) concurenta clintre agenP,i econom1c1 este lo1aJa
~rodus diferentiat
B) exista cu concure_nfB. perfect.a . t
C) mobilitatea factori lor de producpe
C) nu exist.a facton perturb. aton sau acpunca acestora e s e
D) transparenra deplina
E) tluiditatea
6})ub inciden~a unor factori perturbatora. p1aia
ne21ijabi1a · . · e automal
revm
5. fn cond;!ii conc~rt:nJiale: pcntru ca o ,educe,;, unilateraJA de prei la echilibru (vech.iul ech.ilibru sau altul nou)
sA fie compJet an1hilata $• preruJ celorlalti ofertanp trebuie: I 0 . Modelul "panzei de paianjen" desc~ie f,~rmarea echilibrului in
A) sa se redu~ in acei~i rnasura
ID sa se reduca m ai mult · . conditii <le concuren(li perfecta pe penoada.
A) de piafa
('C))sa se redu~ eel puti,n in acei~i masura !
~ ultrascurta
D) sa creasca
' '' ~scurta
E) nu prezinta importanra \

D) Junga
6. P reruJ relativ reprezinta: E) toate acestea.
A) cantitatea de moneda pe care cumpan'il.orul o ofera . ce 1u1· de cc hilibru ' atunci exista:
I I . Daca pe o piata preful este superior
producato rul ui
A) exces de cerere
fil un pre( mai m ic decat preJ ul etalon . ~) execs de o fertli
~rei111 unui bun exprimat in fun crie de eel a l unui alt bun '-C) penurie de p roduse
D) prefUJ fonnat in condifi i de concuren ra irnperfecta (g) supraproduqie relativa
E) pre~ul de ~videnia aJ p roducfiei finite oevandute (pe Sloe) E) "piata neagrli" 14-~
7. ld~i·fi cap care din unn~.toarele consti ruie fun crii ale prerurilor: 12. D ar in cazu l unui pret inferior ceJui de ecbilibru?
caJcul $i evidenra
··1or pe o pia(.3 cu
B d istribuirea $i redistribuirea veniturilor ~i averii
d ' fi 1'i
13. C um se mo L ic pr
erul ~ i volun:llll tranzacf11
concurenta perfecta ca uJTnalr e a mo ' ic n'
d .Ci l:i ·· lie a cererii fi e a
'
(patrimoniului) ·
0recuno~lerea
~econ omice
valori i marfii ~i a importanfei activi!Afii
O,;, - Cerere
·
o fertei. in fi ecare din van ar11e e u1111a
"toare·
- . . . - Cerere rigidii
Ofer/a nguia
'Jerta constonla constama- constantli
\Jd) informare $i orientare a acrivitafii constanrux '-'----1
O'·r.erto
Cerereo O'\1r.erta I Cererea 'Jt
scade
8. Echil ibruf instantaneu apare cand : cre.,~te sctJde creste seade ,~
cre"fe scade creste
A) per ioada de timp in care se fom1eaza pretul este rnai mica I o•
de o luna
B) cererea se modifica sub innuen~a preferinfelor sezoniere L q:_c re~te (+); scade (- )' nu se modifica (=)·' nu se poate preciz.a (?)
&ferta este rigida (penrru ca producatorii nu au nici o
. - erfect concu renliala atat cererea cat ~i o ferta se
posibilitate de a o modifica), iar cererea se poa.te modifica 14. Daca pe o p1ara P .
modifica concorn1ten t, cum ..
~voluea:z.A
.. .
prcrul ~i volumul
D) ofe11a reacponeaza imediar la modificarea cererii
1 01 . •in fiecare din situat11 le de mat J OS.
tranzacp"I
 -
Pia10 cu concuritn/li perf!~ ~
166 • Paul Cocioc. Oc1avian Ju/a
- -
-
creste
Cererea
scade cresce
Cererea
scade
- 20. Daca cerere pentru produsele unei firme este perfecl e tascid:
A) firma nu este un receptor de pre t (price 1aker)
Oferta Oferta ' B) fi.rma trebuic sli scada preful pentrU a cre~lC vanzarile
creste scade creste scade creste
.,1' C) finna poa te s~ majoreze pre{Ul pentru a-~i cre~te ven.iturile
scade cr~te scade-
o• /D)curba venitului s~u marginal este egala c u prerul
o• Y} fi nna nu va obJine profil pentru nic i un nivel al pr~duc~iei
-
. ..
l 5. In caz.ul echlhbrulu1 pe termen lung . 21 . in care din situatiile 11rmatoare o firma care acrionea.U pe o pia~~
rfecH1 . d. pe o p1atA cu
pe ~ care in unnatoarele nu sunt egaJe cu pr.e I. cu concurenf~ perfecta are profit:
~ costul total mediu pe termen scurt tu · venil marginal > cost variabil mediu
venit marginal > cost total mediu
~ costul variabil mediu pe tennen scurt
C) costul marginal pe te nneo scurt ) cost total mediu > cos! marginal
D) cost. mediu pe termen Jung D)cost total mediu > venit mediu
!· E) venil med iu > i;ost variabil mediu
E) vemtul mediu
22. Pe11tru o firm~ care actioneazA pc o pia~~ cu concuren~a perfect~.
oaca
t 6. • . lntr-o ramur 3 per fieel concureniiala proii tul econo111ic
proAl;ul maxim corespunde acelui nivel de produc1ie la care :
mreg1strat de finna re prezentativA este zero· ~ostul marginal este e gal cu pretul iar a<..e:>ta es te rnai mare
A) bunul nu va fi prod us pe termen scurt.
decal minimum cosrului variabil mediu
B) bunul nu va fi p~o~u s pe tennen lung l:J) costul marginal es1e egal cu p1 e~ul ia1 ' es tc mai 1na 1e dc(,al
C) finnele vor .6 el unmate din ramura
D)ve~tur~le nu acopera costurile implicice
minimuin costului fix mediu
C ) coslul ma1ginal es te egal cu cosrul rota! 1nediu
E) verutunle nu acopera costurile explicite
D) co s1ul variahil 1nediu esle rn inin1
17. Pier.d.erea m
. ax imA pe care o poale '"'reg1·s·t·ra
UI 0 timna in Cc:i:t.ul E) prerul esre c:gal c u c:ostul toral n1ediu
ech1hbrulu1 ptt termen lung este egalli cu : F) pn:1ul este egal cu venin1l 1narginal
@zero 9.1 veniLul ma1 g in al esk e gal c u cosw l to tal niediu
B) cos rurile totale dj)>venitul marginal este e g al c u costul marginal
C) costurile variabile f) cos1ul tolal m ediu esl e minim
D) costurile fixe J) venirnrile IC>tale ~unl max irne
23. Pe o piatli cu coocuren'3 perfec~ prerut e s te d e 10 u .m . 0 firml!
E) costul variabil m e diu
18. Dar in cazul ech.ilibrului pc termen scurt? b produce cu un cost to tal inediu de I 5 u .m Costuri le vanabile
medi·i peotrU 1:1cea pFoduc1i~ !>lint I 0 u.m. C c t.re buie s~ facli fiirna
19 · Care . din . enunturi ill! este intotdeauna a devaral in cazul
re spectiva pentru a-!fi niax imiz.a pro fitul pe terme n scurt?
ech1hbrutw pe_termen !~.mg in conditii d e progres tehnofogfo :
A) s~ opreasca imediat pruduc pa
A) product1a ramum va cre~te
' B) sa c reasca nivelul p1oduqiei
B) pre~l va sc!dea
© profiturile vor fi mai mari
C) s a reduca nivelul produc1iei
~ sa pastre:z.e nivel ac tual al productie i p e n1n1 c a es1e o pt1m
D) toate finne le din ramura vor fo los i, mai d~vreme sau mai
(SJ date prei..entate s un t ins uficiente pent ru a ras punde.
tarziu, noua tehno log ie
E) c o srul to tal mediu se va reduce
 Pio/a ~ conc11ren/lJ perfecta • 169
168 • Paul Cocioc. Octavian Ju/a

2. Pe. piaf.A perfect concurcnfiala, functiile cererii ~i ofertei totale

24 . Caie d in urmatoarele afirmati i sunt adevarate ~i care sunt false? 0
~ l . R~clama ~i publicitatea sunt iustrumente ale concurentei sunt: Ct(p) = J 500 - 30p ~i O t(p) = 20p + 1000 .. ?
._,.. pnn pre~. A) C are va fi preJUl de echHibru ~i volumul tranzactulo~ · .
B) Dacli pe piata respectiva acponcaza l 00 de firme . 1~ent1ce,
1=' 2. Concurenfa cxistA numai 'intrc producatori. l: care va fi produc~a optimli corespunzatoare fiecare1a.
3. Concurent~ ~e mani~esta. numai intre agentii economici • f

'' C) Ce stare exis~ pc piafa in conditiile in care preiul ar ti fosl

:f produc~t_?n. inte~ed 1 ar ~t consumatori ai acelui~ i bun.
A-4. Un ~chtl1bru stab1I nu este imuabiL de 12 u.m.?
5. Echilibrul pietei desemoeaza. situafia in care cantitatea de 3. Acei~i problema dar in coadiriile in care funcfia cererii totale pc
4 marfl cerutA egalizeaza. la eel mai ridicat nivel posibil
oferta de marta..
piafa respectiva ar ti fost:
Cr(p) = 1225 + 5 P·
4 6. Orice abatere a prep.ilui de la nivelul de
echilibru este de
4. In funcfie de situatia pieiei definita la punctul C) de la pr~blema
natura sa diminueze volumul tranz.actiilor.
t1r 7. C urba cererii tota1e pe termen ·scurt in conditii de 16 ne ~teptfiln sa asistAm la:
A) intrarea de noi produc!tori .
coacurenf3 perfecta este orizontala. ·
~ 8. Fi.r mele pot i.nregistra pierderi pe tennen scurt dar nu ~i pc
B) ie~irea uoei pfil"ti dio vechii prod~~~ton
tennen lung. C) aparitia ~i consolidarea unor pozitn de monopol
9. Jn cazul ecrulibrului pe termen lung, fiecare firma cc D) scaclerea prerului pieiei
A- actioneazA pc o piaµ cu concurenia perfecta va opta pentru E) cre~terea preµ.1lu i pieici
acea dimensiune a produc~iei corespunzatoarc cu minimul 5. D~r pent'ru situatia corespu~toare de la problema 17 ?
cosrului mediu pe termen lung.
6 . Care este nivclul productici care asigura obti.nerea profitului
I 0. Pe terrnen lung, prep.ii pieiei in condi~ile concurentei
'F perfccte poate fi atat mai mare cat ~i mai mic decat cosntl max i~i da case cunosc unn atoarele date·
1 2 3 4 5 6
med iu al firmei. 0
I I . La ech ilibru, prcrul va fi egal cu cosrul marginal (in Cm 6 5 4 .s 6 7
A condifii le concurentei perfecte) Vm 8 7 6 .s 4 3
12. O biectivul finnelor ce acrioneaza pe o pia.ta perfec1 iar prcJ:UI de echilibru este egal cu 6?.
coocurenfiala este m aximizarea veniturilor. 7. funcpa costului total al unei finne ce actioneaza pc o pia~a cu
13. Pe termen scurt, preiul pierei In conditiile concuren~e1 concurenta perfecta este:
perfecte poate fi atat mai mare cat ~i mai mic decat cosntl . CT= 20 + 2Q + JQ1
rnediu al firm ei. In conditiile 1n care prctul pieiei va fi de 22 u.m., se cere:
A) Func~ia ofertci pe lermeo scurt .
PRORLEME DE REZOLVAT: B) Nivelul produqiei optimc ~i profitul maxim
l . C urba ofertei individuale i ntr-o ramura. cu concurenra perfect.a este :
p = 3 + 2Q
Daca. in rarnura respectiva funciioneaza I 00 de finne identice,
jar prerul d e echilibni es1e 9 , care va fi oferl l'I la nivel de ram udi?
 Pia/O de monopol • 171

iNTREBARJ $1 PROBLEME DE DISC UTAT:

. a le intrebari : .
13. 1. Raspundet1 la um:i t~are . i" alternative a monopolurilor?
a) Care pol fi ob1ect1vele g~st1un 1 I . ~ cond.iiii de monopol
PIATA DE MONOPOL
] b) Care ar fi marimea rente1 consumatoru w m
cu d iscriminare perfecta?
. . . I le fonne de monopo .
c) CaracterizatJ pnncipa e
J?
. . . •a disputab1la (contestab '"la)?. ·
.
d) Ce se iiqelege prui p•ar . ~ alea liberului acces pe piapl?
e) Care sunt principalele banere m c
PROBLEMATJCA TEMEI: ~; fat:e~i o
o monopolul ~; concuren1a fn condifii de monopol Analizafi ecrulibrul In conditii de monopol di~criminant ~i
o monopolul $i echilibrul perfect concurenfial
"' 2. .
comparape cu m
odelul standard al monopolulu1
o forme de monopol
a) discriminare perfecta
o monopol discriminant -discriminare peifeccii $i segmen1area
pieµdor p,C ma
p,Cma,V m~
o maximizarea projitului monopolului pe termen scurf
o ma.rimizarea cifrei de afaceri
o ma.rimizarea producJiei renrabile Cma

r " ..
FUNDAMENTE TEORETJCE:
Monopol - s ituape opusii coocurentei in general ~i celei perfecte in 11•
special. caracterizatA prin existenµ W1Ui unic ofertant confruntat cu o Cerere
cerere atomicizata..
Pie~e contestabile (disputabile) - pie~e pe care sunt intrunite
concomitent doua condi~ii : (I) intrarea complet libera (nu exista nici o
reglemeatare de natura sa impiedice accesul oricarei noi firme) ~i (2)
niveluJ costurilor necesare pentru penetrarea piefei relaciv reduse sau u~or b) segmentarea pie1ei
recuperabile (aceasta semnifica implic it pierderi m ici in ca2 de e~ec). p
Discriminare monopolist.a - practicarea de catre rnonopol a wior
pre!Uri de vanzare diferite pe aceia~ i pia~a (~i .segmentarea praclicl! a ei).
Discriminarea poate fi persona/a, materia/a sau geografica.
Maximizarea profitului - stabilirea acelui volwn de produqie care,
in conruiii date de costuri ~i de ce-rere. asigura ob~i oerea celui mai Jidicat
profit total. Este scopul oricarui monopol, ~el putin pe termen lung. C ma
Gestiuoi alternative - stabilirea pe teimen scu11 a altor obiective
deci.zionale, c um ar fi: maximizarea veniruriior (cifrei de afaperi) sau a
_ _.__ _ _ _:__ _ _ _ _ _..
producJiei (tlra a inregistra pierderi), in dauna profirului maxim. Scopul

q
~
0 C\:•
urmarit fiind mentinerea pozitiei de monopol pe piara...
 PiaJD dt manopol • 173
172 • Paul Cocioc• oc 1avian
· J u 1a

3. Maximizarea profitului: : 5. Alegeti un produs monopolizat ~i caracterizati apoi situa~ia de pe

VT.CT. Pr piata acestuia.
6. Monopsonul
p
Clim

P.C.cost,Vm :q• q q
q'
~ Cma
RELATil, EXEMrLIFICARI $1 MODELE :
I. Formule de calcul:
1
Puterea de mooopol (sau d e pia~i): PM= -ep

PROBJJEME REZOLVATE:
I . 0 finna aflat~ in poz.i1ie de monopol vinde produsul slrlu pe 2 piete
complet separate (segmeotale). Curbele (functiile) cererii pe cele
4. Ana l iza~i fonnarea ofertei monopolului pe termen scuit: dou~ piefe sunt:
p 1 = 180 - 1Oq1 ~i. respectiv, pi = 100 - Sq 1
Costuri
Dael\ curba cosrului marginal este: Cmo = /Oq, dite produse ~i la
Pret
Om ce pret va vinde pe fiecare din cele doua pje~e (20, p.46}
Rezolvare:
Cma VT1 = p 1 • q 1 ... (180 - /Oqi}*q 1 = VT1 = p;*q1 = (JOO - 5qi)*q1 =
... .J00qr5q/
= 180q I - I Oq /
Vma1 '"' (VTi}'"" JOO - JOq1
Vma1 = (VTJ)' = 180 - 20q 1
echilibru: Vma 1 ... Cma = I Oq f1J
echilibru: Vma 1 = Cma = JOq riJ
C(p) JOO - JOq 1 = JOq2
180- 20q 1 = JOq, JOO= 20q 1 -... q 1 .., 5
I 80 = 30q 1 - t q J = 6
P 1 (6) =JOO - 5 *5 = 75
Q P1 (6) .. 180- 10*6 - 120

~-
'
,>
< l
 '
f P1afa di! monopol • I 7:>
..
TESTE GRILA: ,1; 7. Monopolurile se pot dezvolta datorit!:
A) eJinerii unor brevete de inventii (patente)
I . in ~)nditiile unei piete de monopol, finnele care actioneaza sunt· avantajului absolut privind costurile
<
receptoare de pret (price takers) · · !·'· controlului anumitor resurse
,IQ_cele care ~uta prep.ii convenabil tuturor (price seekers)
&ele ca.re un.pun pretu} pe piaf! (price makers)
.
f. controluJui asupra desfacerilor
re!!lementarii legis lative
D) ~rep..d este, io asemenea cazuri, administrat (stabilit) ,,
\;
in~elegerilor dintre firme
mtotdeauna de catre stat '
I,

8.
in cadrul concurentei in conditii de monopson ill! se realizeaza
2. Care dintre caracter1·sa·c1· ill! d e fimesc monopolul economic pw· niciodata:
(perfect): @ atornicitatea ansamblului economic
- A) unicitatea ofertei B) omogenitatea produselor
B)controlul absolul al resurselor C) mobilitatea factorilor de producfie
~rotecpa integrala a informa+iilor . D) transparenta
) exis~nta unor.barierc putemice la intrarea pe piata A) flu iditatea
E) nu ex.ista substitute apropiate
9. in condiTii de monopol, firma monopolisUl poale impune (fixa):
E 3. Dar in cazul mo~opolului im~rfect? A) numai pretul
B) numai cantitatea vandutl:I
4. Care dintre u1ma.toarele activitati se constituie in monopoluri
~ aral pre1ul cat ~i volumul tranzactiilor
naturrue: · (BJ fie preful, fi e vo lumul tranzaciiilor
@transportul pe calea ferata
B) transportul aerian 10. Orice acpune racutAin vederea crearii unui monopC1I:
C) transportul rutier A) esle ilegala in s ine
D) transportul maritim ~ este legi11a doar daca este desfa~u rata de catre s tat
E) transportul Ouvial ~urmarc~ce ob~inere2 unei rente
D) urmare~te obtinerea de profit suplimentar
5. Care dintre urmatoarele produse pot constitui monopoluri natt1rale: E) 011 presupune costun s uplimc;ntare
@vinul de Murfatlar din acest an
@ vinul vechi de Murfatlar 11. 1n comparaiie cu cazul concurentei perfec te, in general
C) strugurii dintr-un anumil soi monopolul :
D) s tafidele A) produce mai mull
E) vinul de masa. @produce mai pu~in
C) practicll acela~i pre!
6 . S istemul monopolurilor f.scalc cste o forma a: D) praccica u11 pre1 mai 111ic
A) monopolului asupra marc ii comerciale @
practica un pr~! mai mare
B) monopolului naturru
12. D<1ca cererea pie~ei esie ine lastica, pe mas ura cre~terii produqiei
~mono pol ului administrati v
'r1) monopolului tehnologic veniturile totale ale monopolului:
E) m onopolului privat A)cresc
F) monopolului institutio nal

176 • Pou.I Ce>CIOC, Octavian Ju/a
B) scad
iiJ rAmln constantc.
~nu se poate preclZa
13. Darin conditiilc unei cereri elastice?
14 . Cum vor evolua veniturile marginale?
15. At~i cand exis~_discriminare prin pref:
~umparatoru nu pot revinde produsul
firma poate diferentia cumparatorii
finna fixeai:A pretul ..
finna benefici~ de integral sau partial de surplusul
consumatorilor
16. Producfia a ugy i_monopol discriminatoriu prin pret va Ei:
~ mai mica decat io cazul concuren(ei mono~listice
@)mai mare deceit in cazul coocurentei monopolistice, dar mai
mic decfil in cazul concurentei perfecte
C') la fel ca ~i in cazul concurentei perfecle
D) mai mare deciit tn cazul unei concuren1e perfecle
E) mai mare deceit in cazul monopolului standard
F) mai mica decat in cazul monopolului standard
17. Forma fundamentala a discriminArii mooopoliste este:
fA:.\
discriminarea personala
'g) discriminarea materiala
C) discriminarea geografi ca
D) nici una din cele amintite
18. Discriminarea monopolist:A sub fonna celei materiale se referA la:
A) fixarea de preturi diferite funcfie de venitul cumparatorilor
~ pref:Uri diferite functie de modul de folos i1·e (destinalia)
U produsului
C) preflJri diferite funqie de aparcenen~a nationala a
c umparatorului
D)preruri diferite func !ie de locul livrari i.
19. Dar discriminarea de ordin personal? 4 D)
20 . Multe magazine de 'inchirieri casete video practica preruri mai
mici in curs ul saptamanii decal in w eek-end. Aceasta politica de
fiafO dt monopol • 177
pre! este profitabilli atunci cind elasticitatea cererii de casete in
cursul s!ptlUnanii este: .. ~
l -
(IA\mai mare decAt elasticitatea cereru in week-end
't() mai midi decfit elasticitatea cererii in week-end .
C) pozitiv!, iar elasticitatea cererii In week-end este neg~~vli
D) negativ!, iar elastic itatea cererii in week-end este poz1t1vl
E) egala cu 1.
maxim corespunde acelui oivel de
21. Pentru un monopo I, Profitul
producfie la care: .
A) costul marginal este eg~I c~ p~etul i8:1 acesta este mat mare
decat minimum costulu1 vanab1I med1u .
B) costul marginal est~ egal cu ~~stul total med1u
C) costuJ variabil med1u este m1rum
prerul este egal cu costul total mediu
prerul este egal cu venitul marginal .
) venitul marginal este egal cu costul total ~ed1u
G) venitul marginal este egal cu costul marginal
H) costul total mediu este minim
I) venitul marginal es le nul
urmare~te maximizarea productiei.rentabile? ~
Dar daca se
22.
23. Dar in cazu l max.imizarii ~ifrei de afaceri? · /
Ce trebuie sa faca uu monopol pentru a-~i maxm:iza profiwl 'in
24 .
raport c u situatia prezenll! In care costul marginal depa~e~te
ve~ marginal:
~[! creasca prerul ~i sa scadl! produc~a
B) sa scada preftil ~i sa creascl! produclJa
C) sa scada ~i pretul ~i produqia
D) sa creasca ~i prerul ~i produc{ia
E) i~i maximizecl ~i acum profitul.
25. o *1na in pozitie de monopol va spori produ~fia ~i of~na cand :
® c("lstul marginal este mai mic decat ven1tul marginal .
B) cosrul·margi nal este mai mare decat venitul margina l
C) costul marginal este egal cu venitul marginal .
costul marginal este mai mic de~at costul med1~ total
E) costul marginal este mai mare decal cosrul med1u totaL
 f>wfa de m rmopol • 179
178 • Paul Cocio c, Octavian J u/a

26. U n m onopo l va da falime nt daci:

A) va i nregistra pierd e ri
B ) ven~tul marg~al estc rnai m ic decat costul variabil medi\J A) Sli se determine veniturile to_cale, _rn.arg inale ~i med ii
~ venitul mar~mal este rnai mic decal pre~!
afereote fiecarui nivel de producpe pos1b 1I.
cg) p r etu) practtc at este mai rnic decat costul varia.bll mediu B) Care este productia ce asigura venitul total maxim?
E) venitul m arginal este m a i mic decat venitul medi u
C) Reprezentati gralic situafia prezeotata..
27. Raspu ndefi la urmMoarele intrebari: 2 Care es te nivelul prod ucfiei care asigur~ obfinerea profit"Ului
/+ 1. Econom ia de scarl este una din explicap ile monopolului · I da " se cun osc urmi\toarele date:
maxim in condilii de monopo., c 0
n a rural. .( 5 6
0 J l 3
2 . Mon
7: 3 . In condipopolul im perfect n u elimina con c u renta potenfiala. 4 5 6 7
Cm 6 5
r a p ropia te.
i de monopol incomplef exista su bstitute
Vm 8 7 6 5 4 3

3. O finn a de m onopol se adreseaza prin produs~l~ ~a le la 2 ~ategorii

A- 4. U n tim p de reaqie prea mare d in partea firmelor rivale
poate conduce la e liminarea con cureniei.
1
disti ncte de consumato rii (A ~i B). C aracte11st1c1 e cerer11 pen tru
5 . 0 ramur~ m o nopolizatA cu ~conomi i de scarll mari poate a ceste categon1 s un l : Tntal _ _ _
A prod uce o cantitate mai mare pe car e o poate oferi la un Gruva A Gr1tpn JJ
Vma Q VT VJvfa
-- -
p re { m ai s cllzut d e9at o ramura cu con curen~ perfect!. p a Vt limo q_ Vt - --·-
6 . ln condifii de monopol profitul maxim se realizeaza la ace! 8 0 0
- ---- ---
- - -
A- nivel de p rodu q ie la care costul marginal este egal cu 7 I 0 ---
venitul marginal. 2 0
6
7. Curba cererii adresate unui monopol cu discriminare I - ---
ft perfecta coincide c u cea a venitului marginal.
5
4
3
4
- -- ...,
- - -·-=3- ---·--1- - I -· --
r 8. l)iscr iminarea p rin pre! funciioneaza numai pentru 3 5 - -- --
'F 9.
marfurile care pol fi ~or re v andute in orice imprejura re .
Curba ofertei pentru firmli care defi n e o poz.ifie de inonopol
2
.___ J
6
7 ~ -l--- 600 ~
4
5 - ._

c.oincide cu curba costului marginal. 0 I 800 I

Daca c.o stul mediu !I'. marg'.ina l s unl cons tante !II egale c u 3
u .m .:
~ JO. Un mono poJ obtine intotdeauna profit.
A) Comple Utti date le lipsa din ta be I . .
B ) Stabili~i l'' 'Jduc~ia lOtala.. ofer1e le ~· prei:1ml~ de va11zarc lll
PRO BLE M E D E R EZOLVAT:
caz.ul in ca re ar fi po.sibila segrnentar ea p1e1e 1.
J . Se cun osc unnliloare le informa!ii referitoaTe la cererea existent~ C) Dar d aca acest luc ru nu este posibil? .
oe o o iatA de monoool: D ) Calcula\i profitul total in cele doua alte~at1 ve . . . . _
Cerere Vtna f/m £ ) Oadi ar fi existat concureMa perfecta m cond1p1 le ~n care
VT costu rile monopolulu i a1 corespu nde c u cele _de !a ru ve l de
0 p
- ·- ram ura.. care ar ft fost n ivelul pr e1ul u1 ~· volumul
4 60

"--
5
6
7
55
50
45
----
------
;=-=- _J I
if
tram:ac ii i lor.
F) Cornvara!i situa\iik:

- I~
.J .
IC..
 ~·

Piof'J dt morwpol • 181

I RO • Poul Cocioc, Octavian Julo
(
• ' t-" de cealalt8.. Functiile de cererc corespunzAtoare
1zolate una 1ar"
4. 0 fi.rma aflata in pozitie de monopol vinde produsul sau pe 2 pie1e ..
~
fiecarui segment sunt:
complet seP,arate (segmentate). Cw·bele (funcJiile) cererii pe cele C1 = 55 - P1 $i Ci - ?O - lpi din cele doua
doui piefe sunt: ' A) Care este productia $i pre.JUI pc ficcare
t·
Pt= 200 - !Oq, ~i, respectiv,p1 = 100- 5q1 i segmente de piaia?
DacA curba costului marginal este: C ma = JOq, cate produse ~i ' B) Ce profit total obfioe firma? · a
lace pret va vinde pe fiecare din cele douA pieic (p 1,qi,J>i,q2 )? difica aceasta situafic daca segmentele de p~ai
C) C um se mo I t . .,.,.,fate dar costul de transfer de pe o p1atli
5. Se cunosc unnatoarclc infom1atii despre o ramura in care i~i nu sunt comp c ' """ •
dcsta~oara activitatea un numfu- de J00 de finne identice: pe al ta este de 5 u.m. ~ _ • iata nu ar fi
D) Care ar fi productia ~· preiul in cazul m care p .
- cererea totala: p = 36 - O,OJQ
- venitul marginal la nivel d~ ramura: VMa = 36 - 0,02Q segmentata? • ?
E) Care va fi profitul total obtinut de firma rn acest caz~entarii
- costul marginal la nivelul fiecarei firm e: Cmn, = -12 + 2q
F) Care este venitul insu~it in plus ca urmare a seg
- cos tu I marginal la ni vel de ramura: CM a = - 12 + 0, 02Q
Se cere: pieJei? Dar profitul?
A) SA. se determine preiul de echilibru, volumul tranzacri ilor ~i
producfia optima a fiecarei firme in condi~ii de concuren~a
perfecta
B) Presupunand ca in ramura ar exista un singur monopol, care
ar fi in acest caz pre~I ~i produc~a?
C) Comparati cele doua siruarii.

... - 6. 0 firma ce define o pozi fie de monopol poate realiza orice volurn
de producfie cu un cost marginal constant de 5 u.m./buc. Cererea
wrala pe piafa corespunde fuoqiei:
. Cr(p) = 53 - p
A) C.are este produq ia o ferita $i pret:ul aferenl? Ce profir tolal
obtine firma?
8) Ca~e ar fi pretul de echilibru $i volumul tranzaqii lor afercmr
in condi~ii de concurenta perfecta?
C) Sa se calculeze reuta (surplusul) consumarorului in ccle
doua situatii. .
D) Ar:ltap ca renta consumatorului in conditii de concuren~
perfecta este mai mare decat suma dintre pro~tuJ t? tal 71
renta consumatorului 1n conditii de monopc>l {p1erdenle elm
monopolizarea prod.u ct!ei).
7. 0 firma ce deiine o pozi~ie de mon<>pol poale reali:z.a orice voh~~
· de producfie cu un cost marginal constanl de 5 .u.~./~u~. El l$~
comercializeaza produqia pe 2 segmente de p1ata d1st111cte $1

(
I ~.
 fie/e c11 concurenJa m1per/ec1iJ • 183

14. INTREBARI $1 PnOBLEME DE DISCUTAT:

J. Raspundeti la urmatoareJe intrebari :
PIBTE CU CONCUR.ENTA IMPERFECTA a) Poate fi consideratA diferentierea prod uselor drept un
instrument, un rnij loc d-e des~urarea a procesului
concurencial?
b) De ce o ligopolurile surit stnictwi relativ stabile de piafa?.
PROIJLEMAT I CA TEMEI: c) In ce fel reactiile pietei la actiunile unilaterale ale unor finne
o o ligopo/u/ ~i /ormele sale pot servi la aprecierea concurenfei pe o piata?
o concurenµi monopolisricii d) Ce reprezinta puterea economica ~i puterea de monopol? .
o echilibrul Cournot-Nash e) Ce se in!elege prin concentrru·e economicli? Ce deos~b1_n ar fr
o problema carteluri/or 'intre concentrarea capitalurilor ~i concentrarea producpe1?
f) Care ar puLea fi caile de sporire a concurentei ~j ce ava ntaje ar
o cazul curbei frante {pliate) a cererii
rezulta di11 aceasta?
a echilibrul concuren1ei monopolistice
g) Ce consecinte negative s-ar putea inregistra?
o maxi"':izarea profitului in condifii de concuren{ii impe1:fe cto
o aprec1erea ~i miisurarea concuren/ei 2. Caracterizafi princ1pa ele fiom1e de concuren.ta
o practici .:inti-concurenfiale Qfe!U Numl'lr maJ"e de N um~r redus de Firm~
o statul ii concuren/a - reglementnre ~i deri:!glt::mentare Cerere agen~ i economici agenp economici unica
a teoriajocurilor
Numar mare de Concureofa
Ol igopol Monopol
agenfi economici perfecta
FUNDAMENTE TEORETICE :
Numar redus de Oligopol Monopol
--
O ligopol - si tua~ic caracterizata prin existenta pe o anumita piafa a Oligopson
agen~i ecouumici bilateral contracarat
unui numar extrem de redus de ofertanp. Este o structura stabilli deoarece Monopson Mono pol
Fim1a
condilii le de produciie nu pennil ruci unei fiime acapararea pie!ei. Attmci Monops on
uni ca conlracarat bilateral
cand nu exista domina pe, fim1ele oligopoliste c<wta un echilil>rn
convenabil tururor ("pr ice seekers"). ... Analiza1i sit uaria de cartel ~i co111para1i-o cu cele de monopol
-'·
C artel - reune~te mai multe finne sub o conducere unitara ~i care
aqioneaza pe piai;a ca un uruc ofertant. p
firm a lider - fi nna dominanta pe o anumita pia(2, cea care produce
~i ofera cantitatea cea mai mare de marfuri, In general la costuri mai reduse
decal ale ceJorlal~i concurenri. p
Concureoia mon opolista - situafia cea mai des lntalniLa pe pietele
contemporane $i apropiat'a de cJasica con curenp~ perfecta. Difei:enta Cma, Cma2) Crna1

specifica este data de difere11riere11 marfurilor freala sau iluz.orie). -·:d··.. ·7··.....
- ..····-····-··....
. .
Coocentrare economica - modificare strucruraJa a pierei rezultata
dio fuziw1i, achizitii sau dezvoltare concretizata in cre~ terea ponderii
unitaiilor economice inlr-o anumita ramura.
, ! ;

''
·1.
 Pi«(~ cu concurtn/6 imperfe~t6 • 185
184 • Poul Cocioc, Octovia11 Julo
•• 7. Concurenta monopolistjcA
4 . Finna lider
p
p

p Co
p
Vmao
Ca

q
8. Com entaii fi gura unn::Hoare: ....... ...... ....... ................................ ·- ...
. ·..
5. O Jigopol difereniiat
Conc urcnti C licn\i
p Fumiroli
poteofiali

lntensitatea luptci
de conc uren\A

q
Produse de
substitu~ie ·
Concurenti actuali
Fiat.a
.:. ·.. •
..
..
·.·...
6. Cazul c urbei ptiate (frante) a cererii ~ · ·• · ·• · · • ·· .••. · ·· · ·• · ·• • ._ Mediul
p
.
. . .. ..... - . .. . . .. .. .. .. . . .. ... .. . ............. :: general

9. Alegefi un produs ~i carRcterizafi apoi s itua\.ia de pe pia1-3 acestuia .

I 0. Comentaii afinnatia: "Ne-am na.scut sl cooper!m, la fel c um ne-
am nascut sli concuram".
l J . D iscula!i limitcle ~i consecin1elc contradictorii ale proccs ului
c
concu1 en~ial.
q
 P iefe cu concurenfli 1rnperfec 1(1 • 187
I S6 • Paul Cocioc, Octavian Jula

RELA TH, EXEMPLlFJCARl $1 MODELE: TESTE G RJLA:

. . de conc uren
1. lodjcatori de apreciere a gradului de concurenra: I. Specitica!i trAsarurile caracte~istice fiecaru1 lip
C onq1rentl Mooopol
. Coeficientul de coacentrare Jones: Cc= S 1 +Si + ... + S.,
Nurni'lr agenii
I
ConcurentA
oerfccUi mononolistici
O ligopol

undc: Si = ponderea fiechei firmc \n ramura __.__

economici
Coeficientul Herfindahl-Hirschman: HHI = S/ + S/ + .. + S/ Dimensiunea

r;
fmnelor I
Rirmul de cre§tere: C r -- -::: Prod use
r fabrica1e -
Gradul de
PROBLEME REZOLVATE: transoarenta
Mobilitatea
- ·-

-,
1. Dou~ firme caracteriz.ate prin func~ile de cost:
CT, = 5q 1 ~i CT1 = 0,5q/ resurselor -
Acccsul pe pia!A
intervin pe o pia!a unica, unde cererea are drept functie:
ConLrolul pie1ei
q = q, + qi = 200 - 2p.
- -- --- !-- --
- -- -·--·""1---- -·- -

-- --J
_(E_retului°)
Calculati qi. q 2 , p, Pri. Pr 2 corespunzand echilibrului Jui
I ns1rumenre ale
Coumot 19, p .273) . concurentei
Rezolvare: S 1abilitalea
- jiecare va vinde produsulfanc(ie de producria celuilalt echilibrului l ---------
q = q 1 + qi= 200 - 2p -+p =JOO - 0,5q = JOO - 0,5(q 1 +qi)
2. Care din trasaturile de ma1 JOS ill! sunt caracte11s t1ce pie1ei cu
Firma / :
concurenta monopolislica (multi-ti rrne cu produs dife1e n{ia t).
Pr1 = VT, - C T, = [JOO - 0,5(q; +qi)] q, - 5q 1 =
A) atomicitatea ansamblului econo mic
= 95 q, - 0,5q/ - 0,5q1q1
Pr1 = max atunci (Pr 1) ' = 0 B) produs d i ferenfial
C) mobilitatea factorilor de productie
(95 q, - 0,5q/- 0,5q,q;)'= 95 - q, - 0,5q1 ---+ q, = 95 - 0,5q1
D) trnnsparenta deplina
Firma 2:
E) fluiclitatea
Pr1 = VT1 - CTi = {JOO- 0,5{q1 +qi)} q 1 - 0,5q/=
=JOO qi - q/ - 0,5q 1 q~ 3. Jntocuirea concurentei prin pre\ cu concuren~ prin produse este
Pr 1 =max alunci (Pr2 )' = 0 trasatura fundamentala a:
(JOOqz - q / - 0.5q 1qi)'= JOO - 2qi -0,5q, -!-qi= 50 - 0,25q: ~conGurenJei pcrfecte
~; inlocuind pe q 1: ~oncure11t.ei m o nopolistice (sau multi-firme c u produs
qi = 50 - 0,25(95 - 0,5qz) ""50- 23,75 + 0,875qz --+ diferentiat)
0,875 q 1 = 26,25--+ q1 = 30 C) monopolurilor
atunci: q 1 = 95 - 0,5q; = 95 - 15 = 80 D) ol igopo lurilor omogeoe
q = q , + q1 = 80 + 30 = J JO E) monopsonurilor diferen~ iate
p =JOO- 0,5q =JOO- 55 = 45
188 • Poul Cocioc, Octavian Ju/a
Pief! cu concurenJO imperfectlJ • 189

4. in comparafie c u concureufa perfectA, in cazul celei monopolisticc:

(A) preJUriJe sunt mai mari 9. Dac:a ritmul de expansiune a unei fume (sau a unui grup de fi nne)
B) cantitatea de produse este mai mare este superior ritmului de creFre a ramurii, attmci gradul de
C) prep.uile sunt mai mici concentrare:
D) calitatea produselor este mai scazuta ,Ji),_ nu ex.ista nici o legatura int.re ele
@ calitatea produselor este mai ridica~ @cre~te
C)scadc
5. in condifiile tmei piete oligopoliste, firmele care actioneaza sunt: D) ramane nemodificat
A) receptoare de pre{ (price takers) · E) nu se poate preciza
@:-.ele carc.cautA prep.II convenabil tuturor (price seekers)
C)ceJe care impun pref:ul pe piafA (price makers) Jo. Daca numhul de finne de pe o piaf:A se dubleaza concomitent c~
cr~terea de trei ori a ponderii celor mai mari flfllle, atunc1
D) prep.ti este, in asemenea cazuri, administrat (stabilit)
intotdeauna de ca.tre stat coocurenta:
1.} cre~te
6 . Rela~ile de interdependenta dintre firrne in condif.i i de oligopol ~sea.de
sunt mai putemice in cazul: C) ramane nemodificata
tMo Ligopolului pur D) se dubleaza
~ oligopolului difercn~at E) se reduce lajwnlltate
C) oligopolului parfial
D) oligopolului Iara coordonare
f) I J. Dar daca po11 derea pri.melor fim1e de pe piatll numai se dublea.U?
J 2. Daca gradul de concuren(A pc o anumita pia~ se reduce, atunci
7. OligopoluJ complet asigura intotdeauna maximizarea proficurilor:
gradul de monopolizare:
A) fiecarei firm e participante
Al_ nu exista nici o legatura intre ele
(§) ins umate ale grupului
QD)cre~c
~ celei mai mari fmne din grup C) scade
D) tuturor finnel or cu excepJ.ia fim1ei ..tampon·· D) este constant
E) 11.ici nnei tinne E) nu se poate preciza
8. Care tip de concurenfi caracterizeaza eel mai bine pie!ele 13. Abordarile structurale aJe politicii concuren~i rrebuie sa iina cont
urm1toarelor roduse:
ca?eu1in de u_nnato~elc -~pecte:
cartofi dimensiunea p1eie1 mte me
monopolul natural
~ monopolul de stat
~ oligopolul natural
rt rutier E) oligopolul de stat
trans ort e calea ferata fn)iodustriile noi
coocurenta perfecta (cvasi-perfecta) . . <1) relariile polit ice
B) concurenfa monopolisticA (multi-finne cu produs d1feren~at)
14. Care dintre u1matoarele practici sunt ilegale in sine (I) ~i care
):~tpitn . trebuie analizate de la caz la caz. (C) :
-D1gionoool-
!YO • Poul Cor.ioc, Oc1a11ian Jula Pie{~ cu concuren10.!!!!.l"'rfectl'J • 191

distribu ia exclusiva 20. Care din urmatoareJe afirmarii sunt adevArat:e ~i care sunt false?
A 1. Concurenfa monopolistica (muJti.fume cu produs diferenµat)
este tipuJ de piata eel mai intalnit. ·
A- 2. in cazul oligop~lului, bunurile produse pot fi omogene sau
diferentiate.
15. · Un ~ ina~ de concentrare a Wlei ramuri este de dorit deoarece: /l 3. A ccesu"I pe o piafA cu concurenf! monopolistic! este liber.
A) mtens1ficA concurenia in ra.mura respectiva k 4. Respectarea unor infelegeri (anti-concurentiale) intre firme
B) determina o eficien~ sporita este greu de realizat pe tennen Jung.
C) asigura cre~terea calitatii A- 5. Diferenperea produselor este o caracteristica a concureniei
D) conduce la cre~terea pr~ductiei monopolistice.
fil nu este de dorit, ~ntru ca restrange concuren~a 'P 6. Pe o piata de oligopol prerul de echilibru esre egal cu costul
(!))nu se poate aprec1a doar pe baza informa!iilor de mai sus marginal.
~ ?. Pe o piata cu concurenfB. monopolistica la nivelul de
l 6 . Ce trebuie. sa .faca un oligopol pentru a-~ i maximiza profituJ in echilibru venHul marginal corespunde cu prerut de
rapoi:: c u s1tuat.Ja prezenta in care costuJ marginal dep~e~te venitul echilibru.
ma*naJ : 8. Pe o piaf! cu concurenti!I monopolisticli ecbilibrul pe tennen
®sa crease! prefUl ~i. sa scada producfia A lung este atins atunci cftnd profitul este egal nu!.
B) sa scada preµil ~i sa c reasd productia 9 . Diferentierea produselor confera fiecru-ei finne o anumita
C) sa scada ~i prerul ~ i producpa 4 puterc de monopol. ·
D) sa creasca ~i pretul ~i produc~ia JO. Ecarrul dintre prefurile de oferta ou poate fijusti fi cat in nici
E) i~ i maximizeaza ~i acum protitul. o imprejUiare.
11 . Abordarile structurale spot focalizate pc cola de pia!A ~i
I 7 . O aca pe o piaJA cu concureoµ monopolisrica o finna ~i-a incetat
conccntrarea e<:onomicli.
activitatea, atunci la nivelul de productiei la care cosrul marginal 12. Primele legi privrnd prote1;µa concureniei au fost adoptale
intersecteaz:<\ venitul marginal: · in S.U.A.
A) venitul marginal este mai m.ic decat cosrul variabil mediu 13. Jn Romania, Corrsiliul concureniei este organismul
!U_ costul marginal este mai mic decat costul variabil mediu independent abilitat cu s upravegherea pie~elor ~i aplicarea
(9pretul este mai mic decat costul variabil mediu Jegislatiei i.n materie.
D) veniturile totale suot mai mici decat costul total
E) toate cele de mai sus sunt corecte PHOBLEME DE REZOLVAT:
1. Ponderea (in procente) celor ma1 mari flrme ce ac~oneaz.A pe
18. Un cartel va spori produciia ~i oferta cand: anumite oie1t: este orezenta~ in tabelul de mai 10s:
@ costul marginal este mai mic decat veni~I margi~al Cc HHI Concuren/li
B) costuJ marginal este mai mare dec3t vemtul mai::g1na1 Firma Fl I F2 I n I F4
---
~o I 1s II
25 10
C) costul marginal este egal cu venitul marginal . Piaw I
5
D) costul marginal este mai mic deca.t costul med1~ total Piafa 2 20
5
~o 4_ J I 2 - --~
E) costul marginal este mai mare decat cosrul med1u tqtal. Piato 3
_PiE.Jo 4 75 5 5 I 5
5- ,. =1
19. Oar o tirma dominanta (lider)? /+- ~5
40 I t10 ] 5 l
192 • f'nu/ Cocioc, Octavian Ju/a

A) S! se calculeze coeficienf:ii de concentrare pentru fiecare

ramura_
B) C ompatafi gradul de coocentrare pe aceste piefe.
2. Cererea cu care se confrunt.a o ftrrna de pe o piafA cu concurenra
imperfect.a cstc p = 100 - Q. Daca produciia este 20 unit~i, care
va fi venitul marginal ~i venitul total? 15. RASPUNSURJ
3. Cele doua. finnc (A ~i B) care acf.ioneaU. pe o piat a de duopol
omogcn au incheiat un acord de imp3.rfjre egalitara a producf:iei. l - OBIECTUL SI METODA ECONOMIEI POLITJCE:
Cere.rea total! pc piata. cste
q ""40- 0,2p , Teste grili: . -4. B . 5. c ; (i . C ;
iar funt tiile d e cost corespunzaroare fiecarei firme sunt: I A . l. A . 3. M.M.,m,m,m,m,M • '
· ' ' E· 8 T · 9DE ·
008
CTA = 20q./ + 50 q,. + 100, respectiv 1. A,A.s,c.c.c.c.E,E, E. E.~.~·~·~·c
CJi1 =-2,5q/ + 140 gs +200. 10. B,B.C,D,A.A,C.A. 99 I • ' • •
o.A:A.'A,A,A ,A,B,c;
• ' • • ' •

Daca. in aceste condifii doar finna A i~i maximi:r.eazA profi tul c q q C\ C\ q c c c,c,c,c,c,q,q,c •
Sa SC dete nnine: 11. q.q.q;q.q.~.q,q.;.q· ~
• •; • 7 -6'I I I I I I I
8 9 1o 11 12
A) Producrfa fiecarei finne
B) Profiturile fiecarei fiime
12. I I I I I
A F A f F 1
- F - A - F . A . F - F - A .

C ) Pretul de vanzare Probleme: °/c 20% 25 % 33 , % , 50%, 66,6%, 75%,

I. 0,99% J.96°10, 2,91% , 9 •09 o, o, • 3
D) Finna domioanta (lider)
83,3%, 90%: 0
o;. 33 3% 10 0 %, ER;
2. 1.01%, 2,04 %, 1.09~\1 l , 1 Vo,82~ ·o ~ -~% ;' 7 . -4"1., ; 8. ; 35,25% ;
3 20 96%- 21% : 4. 3 ,03 Vo' 5. 2 o • .
9 . -2' inverd. JO. a) + 40. +66,6%; b) -40, -40%;
. • ' 5 10/2 .
12. (3,5 RON): 30%; 6%; 10%, 37, •, • •
0
11. PICT: 5125. 6120, 71 15, 8110, 91 ~3o/. . 57% • 16% • l3. -. 200/.( 16,66%) ;

2 - ACTIVITATE. TREBUJNTE SI INTERESE:

T este grili: . 5 A C B . 6. E; 7. T ; 8. T ; 9. A ,B ;
E · 1 A C E · 3 I\ . 4 · A • . ' ' ' 5 A B F·
JO. A,B,D,E,F: 11 - ; 12. E,. I3 . T .' 14. A,A,A,B,C,E,D,E; 1 . ' • •
1. - ' . ' ' ' .. '

,·:Tr nrr.1: I: I! I; I! I; I': I',' I

 194 • Paul Co c 1oc. O t·tuwan Ju/a I
\

3 - RESURSE SJ RATIONALJTATE ECONOMIC.4..:

Testc~ grila: 5 _ MARFA, UTlLITATEA SI VALOAREA El:
I. E ; 2. A ,B ; 3 . D,E ; 4. B ; 5. E,F ; 6. C.O,F,G ; 7. B ; 8. A,C ; 9. 8 c .
T este grilli: . A . Jo IJ · 11. D ;
10. F ; 11._A,B ,C,E ; 12. B ; 13. H ; J4. E ; lS. C,D ; 16. B,E ; 17. o ;, ' 2 E . 3 A C . 4 D· 5. B - 6. A +C,E; 7. A,C,D, 8. D, .9 . • . •
18. a) N; b) M ; c ) P,T.R.s; d ) R,S ; 19. E ; 20. B ; 21. A ; 22. 8,0,E, · • . ' ' . ' ' D · 19 C · 20 B .
12. C; 13. U • 14. D • JS. A; 16. B ; 17. B,D,G ; 18. • . . • . ,
23. A,C,F ; 24. C; 25. C ; 26. C ; 27. C ; 28. C; 29. c ; 30. c; 3 1. D ;
32. A,E ; 33. D ; 34. C ;
. E . 3 A C D . 24 CD . 25. B ; 26. A ; 27. A , .
J1 I ~
11
21 . D ' 22. ' 2. ' ' ' . ' ' 2 L! 3J 14 @
~ I ~ I ! I ! I ; Ff I ; I ; I~o J ;
28 1
35. ] 2 3 4 s 6 7 8 9 l0 Jl ., : F [FJFTI IT]
Probleme~
A A F F F A A F A A A
: ~~__..__-..L..~.....1._~-'----1c....:...::......L...:__..L..'.~L:..:~~~'._J r.-obleme:
J. b) 2 10, 275; c) Ui<.A) = 10; U,(B) • 5; d) l A = 28 ; .
J . {I ) trcn, (2) oricare, (J) avio n ; 2 $i 0,5, I $i J, 0,83 $i 1,2 ; 2. a) 5 ; b) -3 ; 3. 320, 480. 80, 600 , 20, 630 ; 4. c) 150 •
2. b) 20; c) Co(X): - I 3,33 1 6,6 7I 151 20, 5. a) 720 , b) 72 , c) 54 ;
Co(Y): 0,3 I 0 , J 5 I 0,066 / 0,05 I - , (3X +70Y) = optim; d) Da ; e) Nu ; ~ 6. a) Ur= 2004- 10q2:l9.!1.L..n=lq] ; b) 9?0 ; c) 600 ;
3. b) Co(X): - / I I 3 I 5, Co(Y): I I 0,33 I 0,2 I - ,'c l X+8Y) = optim; 7 . IA=-2B=2,5C , IB= t',25C; p,.=-200 ~i PJJ'"'80 ;
c) Da ; d) Nu, D a ;
8. I A =2B=2,5t', 18 = 1,25C ; p,. =200 $i ps=-80 ; ,
4. b) Co(X): - I I I 3 I 7 I 5 I 11 I 9, 9. a) 12,5 (12 o re ~ i 30 mi nute); 12,5; b) IA=4 X sau 1X- 0 ,2.SA,
Co( Y): I 10,JJ 1 0, 14 I 0 .2 I 0 ,09 I 0, 11 I - , ( IX+35Y) = opcim , 1 B=2X ~au I X • 0,58 ; I C= I ,6X sau I X =0,625C'; c) Px = 50
c) Nu ; d) Nu , D a ;
6 - C O MJ'ORTAMENT llL CONS UM ATOlWLUI:

4 - SISTEME E C ONOMJCE: T estt g•·_i12a : B E . 3 D· 4 D . 5. D . 6. A ; 7. B,D ; 8. B ; 9. C; 10. E ;

I - . , • · t • ' '

T este griJI: . • l l 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
11. F A.
I. B,D ; 2. C ; 3. C,D, F ; 6. D; 7. C ; 8. C; 9. E ; JO. D ; 11. D ; F A F , A A F F F A
12. D; 13. B; 14. E ; 15. D ; 16. B,E,G ; J 7. B ; 18. A ; 19. T ; 20. C ; P robleme:
21 . D; 11. A,D ,8 ,A,8 ,A,A,C ; 23. A,B ,8,A,A,8 ,C,C,A,C ; 1. a) 0A +9B , I A +48 ,2A+2B,J A-+ 10,6A+OB •

24. 1 2 3 4 5(6" 7 8 9 lO 11 12 13 14 J S 16 17 c) l·A.2 A, ll3 ,28,3A,38,4B,5 B,4A,68,7B,8B,5A, . .

F F F A A F A A F A A A F A F f A d) U-r{max).::200 ; 6A" 9B ;
Probleme: 1 2: a) IA.IB ,2A , I C,2B,3A , ID,3B ,2C,4A ; .
1. ar p icrde 185 u.m l ora; b) lA ? A I C 1.A IB 2C J D,4A ,28 ,3C; c) idem pcL A ,
~ ~
• ·- t • + = 12.
2. b) X : 2 $i 0,5 , Y : I $i J ; d) X, X; c ) X - A = JO, Y-B = JO; 3. a) 8A +68 ; b) 5A+38 ; 4. q 8 == 25 - 5q,, ; S. 2, 2qx I ,5CJv •
f) X: 2JA+5B, Y : 7A+5B ; 6. a) 4A+SB ; b) LA+6B, 14 ; 7. a) 12; b) 3 ;
3 . a) J $i I I I ~ i 1 ; b) Nu ; 8. a) 315 ; b i 105; 3 ; c) 3,5; 9. J, 2 • 10. b) 24A+ l 2B ; 2 ;
11. a) 16A+ l 6B ; 2;

I
!I
•,
I
!
 RlJsRunsuri • I 97

t 96 • Poul Cocioc, OcJovian Ju/a

Probleme: 16 66 . c) varianta B ;
7 - TEORIA CERERll : J
1. a) JO 114,28 / 20; b) 20 /10 . a' 5 . b} 0,2; 4. a)32K,8L; b) 2;
Teste grill: 2. a) 0.40 ; b) 630 ; c) 24 / 26;~56~/ ~8~ . ~) +40% I + 68% I +40% ;
S. a)J000/100 /200 ; 1400 •
1. E; 2. B ; 3. A,B ; 4. T ; 5. E ; 6. B ; 7. C; 8. B ; 9. D ; 10. (C+D),G ;
3400 I 0 · d) +50% ; o ) •
11. B ; 12. B ; 13. B,D,E,B,D,E ; 14. B(C),A,D,A,B(C),D ; 15. A; 16. D ; c) ' ) 53. b) 15. 8. cre~te (+lOOYo '
17. C; 18. B ; J9. C; 20. D ; 6 a) +20%. 4.8 ; 7. a . , , '

21. 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 J3 H
9~ a) 2592, ;2L; b) 54L-3L,; c) J08L-9L ;

A F A F A F F F A A A A A F d) 243, 9L ; e) (0,9) l ; (9, 1 2~ ~ ;) 27+24L-3 L,; d) 63, 6L

10. a) 486, 9L ; b) 27+ 12L-L 'c
rrobleme:
1. elastica (ccp"" l ,2); inelasticl (ccp=0,5); e) (0,6) l ; (6,9) t ; , 4L-3L' . c) 36 6L ; d) (0,6) l ; (6,8) 1 ;
11. ll)2S6,8L ;b) l 2L-L,2 • ,
2. a) +15% (+ 675 buc .); b) 5 175; c) 9315000, +3,5% ;
3. a) +8o/o (+360); b) 4140; c) 9 10800-0, +1.2%;
4. a) 0,5 ~i 1,33 ; b) 0,66 ~i 2 .: 9 TEORIA COSTURILOR:
c) (500-600) inclastica ~i (600+-+ 700) elasticii ;
S. a) 10%; b) 13500; c)- 10% ; 6. a) 12,5% ; b) 13125 ; c)-12, S~o; Teste grill: CD . s A B £ · 6. CE; 7. B,D; 8 . E;
7. C cp = 0,22 (inelastica); ecA.B = + l (unitarli) ; CcAC = -0,22 (inelasticli) ; 2 A :\ AB C D · 4 · - · •' '
b ) B = substituibil (ecA.e>O) b); C = complementar (ecAc<O); 9. D ; JO. D ; 1) . A . 12. EI
13
1. B,C,B.C; · ; -_· · • ~ . • ~ E.; ·4 . A ; 15 . E; 16. B,C,F ; 17. E;
1
+CV CV CF CF,CV,CF,CF.-,Cf ,-,CF.
.

8. p I q : 10 I 120, 20 I 90, 30 I 60, 40 / 30, 20 I JO, I0 I 0 ; 18. CF,CV.CV,CF,CF,Cf ,CV,CF •(()~ in '. 20. D; 2 1. T ; ll. B '
9. eci< 0,25 I 0,66 I 1.5 / 2,66 I 5 : ec 1 : 0,25 I 0,66 I I ,5 I 4 ; 19. m,m,n1,s,m,1n ,s,i:, m ,s,111·• s,m ,m ,m ,· , • ' '
eo: 0,2 / 0,5 I I I 2 1 5 ; C(:3 : 0 ,33/ I / 3 ; e, = p/q , C A,B F,C,C,B,A,B,A,A,A ,E,A ;
23 . A ' ' , E.
JO. a) (pl): I 01 4 ,5 I 2.66 I 1,75; (p!): 4,512,66 / 1,75 I 1,2; b) 6 ; 24. A,C.B.A,f.C,C,A,E,A,E,E-,E,~ •. ;9 B D E. 30. F ; 31. C ,E; 32. - ;
11. 0,5 = inelasticli ; 12. 2 : elasticli ; 25. 0; 26. A,E; 27. A,B: 18. A. • . • • '
13. I, 16 (p,.), -t·0,33 (p 8 ), 0 , 16 (V) ; 1,27 (p,.), +0,36 (pa), 0,09 (V) ; 33.D,F,G; 34. 0 , 9
4 5 6 7 8
35. J 2 3
F A A A
A A A
F A
14 15 16 17 lfl
8 - COMPORTAMENTUL PRODUCATORULUl: 10 11 12 13 A
A A f A
A A A A
T este grili :
1. T; 3. F; 4. A,B,C,D,E,F; 5 . C,D; 6. D,F.G ; 7. D,E : 8. B; 10. E: rrohlerne: Q.
I. 600000, 360000 : 2. b) 230, 5Q ; c) 85,3 ' .
1 1 Kf,Kc,Kc,Kc,Kc,Kc,Kc,~.Kf.:;. ; 12. A,B ,D.E ; 13. D; 14. C ; . . s b) 40 40Q . c) 20, 30Q ; d) 1300'
15. B,D ; 16. A.; 17. B;
JS. c.o:
19. B; 20. B,C,D,F; 21. B ; 22. B ; 3. !Q: SQ' 4. A~--~ SQ>-'30Q1; l l IQ, Cmf=640/Q, Cmv~2,SQ'-30Q+ l I I ,
6.a)CF=640,C - • C .,. SQ'-60Q · b)l ll , 8Q ; c)2 1,6Q ;
23. A ; 24. B.D,F.G: 25. A · 26. B · 27. A.C. 28.F91m9.
: E; Cmr-2,5Q2-30Q+ 111 +(640/Q), ma 7 • •
2 3 4 5 6 7 8 9 10
30.
I
A
IA~
A A
f A F F A A A
JI 12 13 14 15 J6 17 1 s l 19 I
A F A A A A A_ ._!:. f I !
 ,.

_ _ _ __ _ __ _ _ _ _ _ _R
_a_..sp'-1_111!!':!..... • 199
198 • Paul Cocioc. Octavian Julo

12 - PIATA CU CONCURENTA PERFECTA:

10 - PROFJTUL: Teste grill:

J. A,C,D ; 2. A,B,D,C,A,C,C,D,D,B,D,8 ,C,C,C,C; 3. C; 4. B ; S. C:
Teste rrili : 6. C; 7. T ; 8. C ; 9. D; 10. C; JI . B,D; 12. A,C,E; 15. B;
1. A,B,F,G ; 2. T ; 3. C,D,F ; 4. E I K · 5 A B CD · 16. - ; J 7. A ; 18. D ; 19. C ; 20. D ; 21. B ; 22. A (H) ; 23. E ; .
6. A ;7.T ; S.A;9.A;1 0.E(O)'; it. 'A"; ' • , •
24. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 I0 11 12 13
12. 1,0,D,1,D,D sau l,D,l ,l,I ; 13. C,C,A,A,A,B ,A,A,B,B,A ; F F F A A A A A A F A F A
14. D ; IS. D,E,F,G ; 16. D; 17. C; 18.G; 19. T ·
20
·
J>roblcme:
I: I: I; I: I~ I! I~ I: I!. I1: I1: I1: I rrobleme:
1. 300; l. a) p = to, q = 1200; b) 12; c) execs de oferta;
3. a) lS, 1300 b) 13; c) execs de cererc ; 4. A,D; 5. B,E ;
6. Q = 5 ; 7. a) p = 2 + 4q ; b) 5, 30 ;
I. 33,3% ; 2. 40 mil. u.m. ; ~k) = 66,6%, Rpr(CA) = 25%, Rp.(CT) = 20%;
3. a) -3 00;+20;+345;+620;+850;+560; b) Q ... 5; Pr. max = 850:
c) R,..(CA) ... 42,5%, Rpr(CT) = 73 ,9 1 ; .
4. Q=30: Pr = 180, R,...(CA) = 12%, R.,.(CT) ... 13,63% ; 13 - PIATA DE MONO POL:
Q=40: Pr= 400, Rp..(CA) - 20%, Rp.(CT) = 25%; 5. 2000 ; 20% ;
Tes<c gr ila:
I. C; 2. - ; 3. E ; 4. A ; 5. A,B , 6. C, 7. T, 8. A ; 9. D,
1O. C ; 11. B,E ; J 2. D ; 13. D ; 14. D; 15. T ; 16. B , 17. A ;
11 - OFERTA DE MARFURJ : 18. B : 19. A. : 2 0. A ; 21. E ; 22. D ; 23. I , 24. A ; 25. A ; 26. D :

Teste grill :
J. E; 2. B ; 3. A,B ; 4. T ; 5. - ; 6. C,D ; 7. C; 8. B ; 9. C ; JO. H ; 11. 1.K ;
n 11
IA 12\'\
F.
' lsW_IT~
r _A~. ~ A A

12. B,D,E;B,D,E;B,D,E; 13. A,D,C.B;A.D,C,B; 14. B; JS. C; 16. C: Prubleme:

"· ITT~ JTm ~ I: I~ /: UI~ I~ W .

Probleme: · 4 . q 1 = 6,66, p 1 = 133,33, q2 = 5, P-1 = 75,
J . elastica (ecp= J ,5) ; inelastica (e"f'=0,5) ;
2. a) 7,5%; b) 64500; c) + 18,25%; 3. a) 12%; b) 67200 ; c) +23,2% ;
4 . a) 25+2P; c) p/q , 5. a) 2; b) e lastica; 6. a) 0,5; b) inelastica;
7. 1,25 = elastica (p) ; 1,5 ... e laslica (CTI; 0,5 = inelastica (PFP); 0, 125 =-
inelasrid (pr);
l. b) Q = 8 : 2. Q = 4 ;
3. b) 5, q . .... 3, p. = 5, l)b = 2, Pb= 4 ; c) q "" 6, p = 4 ; d) Pr = 8 (p1a \li
segrnencatA) }i Pr= 6 (monopol clasic}; e ) p = 4, q c: 6 ;
I'
I
S.a)p=20,Q= 1600, q = l 6,b)p•24 ,Q'"' 1200 ;
i
I 6. a} q = 24, p = 29, Pr .. 576 ; b) p = 5, q = 48 ;
l c) 11 52 (pcrf~cl~). 288 (monopol);
7. a) q "'25, p 1 = 30 ~i q 1 = 30. p; "" '.W; b) 1075; c) q, = 27,5 Pi = 27,5 q~
I 1
= 25 p, = ::'.2,5 ~i Pr = 1056,25 ; d) q = 55 , p = 23,33; e) 1008 , I 5 : f) 66,8 5,

I
l
, 200 • Paul Cocioc, Octavion Ju/a

J 4 - PIETE C U CONCURENIA IMPERFECT A:

Tesae grit.I :
2. . ; 3. B ; 4. A,E ; 5. B ; 6. A ; 7. B ; 8. A,B,C,B.C D DA A A B C .
9. B ; JO. B; 11. B; 12. B ; 13. A,B,D,F; 14. l,l
J6.A; 17. C; J8.A ; I9.A ;
i.c
' · ' ''' , . '
;5,
c' c'c'c'· F '. BIBLJOGRAFIE

20. I 2 3 4 5 6 7 8 9 I0 JJ

Problcmc:
A A A A A F F A A F A ~ ~ I. • • • - MicrC'economie, Cluj-Napoca, Univ. ,,Babe~ -Bolyai", 2 005.
2. Paul Cocioc - Sistemul piefei ~i economiile contemporane, Cluj-Napoca,
ETA, 2004.
I. a) Cc: 70 , 50, 14, 90, 90; HHI: 1350 750 54 5700 32'iO . 3. Paul Cocioc - Fundamente ale iliin/ei economice, Cluj-Napoca,
2. 60, 160 ; • • , ' . '
Risoprint, 200 I .
3 . a) qA = qB == 2,5 ; b) PrA = 87,5; Pre = -96,875 ; c) p = 175; d) A; 4. • • • - Economie Politicii, B ucurc~ti, Economic!, 1999.
5. Dumilru Ciucur, flie Gavrila, Constantin Popescu - Economie. Manual
universizar, Bucure~ti , Economic!, 1998.
6. Aurel Iancu - Tratar de economie, Bucure~ti, vol. I - Economic!, 1993 ~i
vol. 3 - Expert, 1992.
7. Jon lgnat, Neculai C lipa, Ion Pohoa~l, Gheorghe Lu~c - & onomie
Politico, Bucure~ti, Economic!, 1998.
flarionta sm, variontele corecre sunc identificate rin BC 8. Gbeorghe Popescu - Evolufio Gandirii Economice, C luj-Napoca, George
testele cu l'Oriunle de rtis 1 1 · P A. . ... pentru
puns a a egere. respecril' pr' A
ad1miirate p F pentru cele false D • in
fi . ..
pentru q 1rmaf11le Bari{iu, 2002.
tonte vnri / · aca pentru problemele din prima categorie 9 . Gilbcn Abraham Frois - Economio Politicii, Bucure$ti, Humanitas, 1994.
n.nte e s un/ corecte ncesr /11cru este notat cu "T" 1. . c/, ~ . • . •
I O.Jacquesc Genereux - &anomie Politico. M1croeconomie, Bucure$li, All
este corectii 1>a apare semnu/ .._., p l • • ~1 a....o 111c1 una nu

rli.spunsuri corecte • d' d . '.

s:
c are se cer mai multe rdspuns uri ~;;~n;~;le l:ocare _ex1sta tnbel~. penrru
pre.,.emn s11cces1u11ea de
_ m or inea e .ws m ;os ;i de lo .ttnn a la drea 1a
'}e...u~tatdele co,1:eC't~- la p robleme sun/ p rezentote dnar n11me1~c. fi nu -~'"
tnso(lle e exp 1cn111 sau unitiifi de 1116.sw·li
Be.ck, 2000.
I I .Paul Heyne - Modul economic de gandire , Bucure~ti , Didacticli ~i
Pedagogicli, I 99 1.
12 . • • • - Economie. Aplicnfii, Bucure~ti, Economic!, 200 1.
' "
13.Emil Calin Dinga - Conspecte fi solufii de caz propuse fn lucrareo
.. Modul economic de gandire " de Foul Heyne, Bucure~t i, Didactici ~i
Peda.gogica, 1994.
14 .Paul Cocioc, Octavian Jula · Microeconomie aplicata, C luj-Napoc a, ETA,
2003.
15.Paul Cocioc, Occavian Jula - Economie Politic ii. Caiel de seminar,
Cluj-Napoca, Risoprint, 2002.
16.Paul Tlinase Ghi!li, Mircea Co~ea. Dan N itescu, Ilic Gavrila, Constantin
Popescu, - Econom1e Teste-probleme-rlispuns uri, Bucurc~ti , Economicll,
1997.
17.Gheorghe Oprescu (coord.) - Microeconomie Mocroeconomie, Bucurc~ti ,
EconomicA, I 998.
18.Stelian Stancu. Tudorel Andrei - Microeconomie Teorie ii aplica(ii ,
Bucurc~ti , A II, 1997.
202 • Poul Cocioc, Octavian Julo

19.Mariana Voicu - Economie. Culegere de probleme rezolvate, Bucure~ti,

All, 2001.
20.Avi J. Cohen, Harvey B. K ing - £,conomics. Canada in · the global
environment. Siudy guide 3"' ed., Int. ed., Addison-Wesley ' Publishers
Ltd., ·1997. CUPRINS
21.William 0 . Gunther, Paul Sommers - Instructor's Manual and Test ltem
File for Edwin Mansfield's Microeconomics Theory and Applications, 81h
ed., New-York, WW Norton&Co, 1994.
22.Allan Harisson,. Lawrence W Martin - Study Guide for Sciglitz and 5
Broadway's Economics and the Canadian Economy, New-York~London, I. Obiectul ~i metoda economiei po litic.:e
17
WW Norton&Co, 1994. 2. Activitate, trebuinte ~i interese
23.Miguel A . Hernandez Martin - Ejercicios praccicos de economia, 24
Salamanca, Universidad de Salamanca, 19-8 9. 3. Resurse ~i ra~i ona.litate econom ica
24.David H. Papell - Study Guide Hall and Taylor's Macroeconomics, 4lh ed., 39
4. Sisteme economice
New York-Londra, WW No1ton&Co., 1993.
Marfa, uti litatea ~i valoarea ei 51
25.Christophe r Sivewright - &onomics: 150Q Questions and Aniwers for s.
Tutorial Teaching. Self-study and Revision, Chichester, Albion 67
Publishing, 1994. 6. Comportamentul c.:onsumatoru lui ·
7 . Teoria cererii 81

8. Comportamenrul prociucatoru lui 98

9. Teoria costurilor 118

I() Profitul 11 2

11 . Oferta de marfuri 142

12 . .PiaJ.a cu concurenfa perfecta 153

13. Piafa de mo nopol 170

14. Piete cu conctirenia imperfec.:ta IH2

15. Raspunsuri 193

Bi bliografie 201
Cuprins 201
 _ ._

- -..-

- ~
NL " ~ N'~

LI" f' .
-::rz-

...... " -- ~
~ I
IJ I
- ..,
I ••n·r.... } l J\ i\_J Pi rn1 7 .... ln1 lA. l.t 7'
' "' - Jl '-ti'

".
11. lu p l'l
, .J\
'- .....
-
'
I I- ,..._,..._ ._
-- - 'QI hr

._ -::
r'I
j ,_
'"'
...
·-
( iI
" ~ rt I I n .n ,; I 1 l-ri r-1 11- L~ ~ \' 14-u' ''1 '"'
l j
.....
I u ..
I,, I' "
~ ·-' -l Pl
. '- Lili
v
Ir.
. o. r 10 \jt\. . 1..., ~"<!- ell \
~
~ ,__
_..__ _ _ 1--'I'"-
If' ,_ ,__ ,.._... ,__ \
,__~

·~ -..;; ·-~

11 ,_
,_
...,
.
('u I.
---1-~ h '- -- , I-
""' ,__ ~

.i. - -
I
- ·--1--1-+=+Y . -+-
-+- X.
-',,i. -:;. ' "' . -
I"

- ,_
I .
... b /' Iv
x: ·I- l'j ( .....

--
- .
¥/
I '~ -
- ' I ll IC'' ~ .. - b.-
"' ~
~
~ \.<'kl u
,_ I .~ ' '
:u
[I
-- _1: .
l- "
--+- -. "J;"-_jt~ h- H·- __-
P I I I ..j

~Ffof.
~

!±~
-
I-· ~
,
I I
- . '- .__
r1 o -~
-"' _,... -I .-
1 ......
,. ''-
,_ \
' I
 ,..t ~
lfl--r-

-
--+-

~
· ~ :i·\1£. 1

rr---
.~ -l
\1
r~~ "-
~ !I~ ~~-VJ--+-

;... ~ I

i
fI
I
I ' f
,,. , I. •I'-+
I t
t-i . t
 It: tr- \.
... ' ,.
r (\. (
b
~ ~t b \I! f'...
t. \ ~ \

II

~/ ..,
I<
) lo • ,
Lr (
t1 ~
I("
,_
~ 1'1
'- - - .
(

I\ t
I~

-- (l l)
'
-

(' i..---v-
- •,._. ~
.. · >--
, -' ...., ~ - A
\

L.

- - Ir
w
- ( l1C' Ill' t=:
1,-, -
l t
,_ \
A I I""
,-
)
I

,) ~ \
-

~ 1.-1-. ... l
 . r·- .-- ._,_L....-_
.. - L - 1_. -
- .... __
-
t -
r-r--t
• -~ -l--4--lf--+.4"~~- ,__ '--
\

- I-- - - lo-- L...- - ~4--+--t-

\

J.... L

t\ l / ~
l\( h . l nlo ::: , l - 1-
J ( I 11_,
o .. .
Jr Len.
I,
u ~r
r
.-
' fb IA j I ~ Ni lCi
~ I

.. ..
' f\. ....
--
/
:> '\ ~ ,"\ ' .

_.__ ~

1 -: - \ I\ '
··-
-
·-"-
..__

.. II
r " '
- - <;'\
• !<-- "
- (

lo<: - <c I
I

,, .... I. . ., .... l fl- l.r U.-, u

,
D ~~ ~ l'lf hti' i-:. ,_
- ~ I' -
~
C. I
l "
'""' ti' - i:-

r
I ' I' I
 -- t ,......, ~
--·" ,_

~~·of r
- r- - 131212 ... ,r::-:-.. '-
/'
.

' . -
~( b.. ) .. 1-
,.
7
t;>.
9 ~

.... - -.
- r- ' - - ,, '- v -;~( Cl lf'tu /-.~
= J
'"
_,_ I I~ •"- rr' "' ~ - "') c
If..-
r I
' ,,. " -
tu· ~
.<.: ·~ ~ ... . c; c
' - - . .

' - .... - c.,c

LJ (' ~D ~
I~
·~ I<:: 1D
"" , '

l diri lo::: ih
I <X

.,,
-) ...,
I
(A D-"
J

,.,
JO..- ... ......
" - ..,
( I
,. ' p ·r
I:: I~ A
.....~
~h·
.
. ~

I
··- r--- ~
h •
1~
·

r.
Jb ""=
'

--- ~

,I
J ~

- '\.
"' 1 h
,_
" rx

1....
~.

Col ~ ~
I'

1'6
'
r''" ' ' .,
- >-

..
l
ft
\( ( Jn ,.. -:::
f
'8.l I
\
t-·

./
- --

- >-- 1-- Q_'

,.)'
t"-" p... i'"'1 .., '1~_ ,_- ICs _,_ jj: ,__ >--
t;:. I"J r"r' ~
-
r' r--•t -

I/· . -
:Lib• D ,_ .. . C
/ I

o, I [)'\ CA. -...o

c
i /~ h I~

Ill l If ?
~· -
1.- ,_ I
·'
,_ rt.~ - fl ·-
"O~ ·t .., 4 -
r -~
,__
I
.
-
'
I
C1 q; ... ...,,. /
.
I-
·- ·--
I
- - 1-

'""-I\. I
\ ' :~' ~~ -- _,_
)
- { o,~
J

- ().. ~

' ·- J
i '°' n...-~} ~ 11> c1
lol
~

t - - _, - (\. ... I c I
~

' I I ,, j
.L .? ,__, I .., I -
. . . -·-
hi .f-1 7 0 t { o :-~{O -

t
00 ,· O· 0, - [.! ~oi
·--~
I
- ...... ·::-r-. -
'~
+~
r.A:>-.: + -
-

'i 1 4>~-: fo l f ' -t-f'

j

I ' - r\ -
....,
rl'\ l:O --::
. \.. ..:' i; 1'2bb
I
t\ l ,7[0r:-t~ ~ l~·P· I '°\
' _i_ '
;:::::.
HV -
_._ I' /J
~ --·- --- ·-H- - '"' ,v
- . ,__
- ~ IC fi'
Ir
......
rr 11' ..,, ;llj -~ """
_( iC ~
+ l/1 Yl
-
,.._ b I
J

,.....I v '
I [A
. ..
:1
·- ...

Le, . ·-
.·
~
A

I ~ rJ. '( fJ Li b. V L ~J rI I 'cl.I ;;i - ':f- l<h If'>

' (I ' r·I I
- ,_ I
"' 1.£ n - j. ( V11 u:: ~ 4- '"-
-
• I

,, ? Q..
?' 'f-, ~, ,
"" I""'° ~ 2/. ~ ·
r f'1' ''
_,__ ,__
r~ ~
•
11.:: ~
1~ (/ lclf I "J' ~( -1 . J '(}j 0, tari { t)
-' - I''-'

t< fr' u /"I, . ~.,.,.,

-
I\
'
J ..
;. J

b II ' i
 I

I -I I I I I I I 1 I 1 1 I I I~ I I I
 ,
1 ~1
I

::::: \-' ~
,,....
h •- l ~ I
-- 1--
In d- . r'2,. ,__,_
1'1 . '
n '"' t-
I ...
fr. ~ \,
'
( .J.
/
I/
ii '1 , c
'.
I:') - ,
I
1.J 'f!. I - < 1--. -

'
...
I

_.,_ _ I -- I

r P. L

in, I 1) ....... '.

.::, .L'!.

I
\

-+--+-+-+-+·-+--+--l~i--<1--1-i- -

- Fl~- ,__,_
.._ - -t-1"'="-~,,rn.a_...,l"+'>'-+ / -1li'iI-+-+--1--1~1--1-t-
- • ..-1-+-+-+-+--tr-+-+-+-+~'""'"°-
!I j A I
,_ ~- -~--+--!--+--+-+--+-,-t--+--+-1-t- r-1 / ~ I
- --l-l--++-ii-+-t=-v~f4\-r0L
-l-4~=-t-+-1~',-J-:l-++-t-t-t--t-1-+--t--t-t-t-i--li-t--+--~
' -t-t-t-t--l
-l--+-+-1---1--1-r-1~1-i,~,~...i---= h~L1-J.--+1 1-f--1~~'-'f1Hl--r-t-
~~-t-~.+~-+~,·+-T~-t-t-t-:11 r~-t--t--r~-+-+--t--t--t--t- ,
J

1
=_,; ,._ c.. 1--1---1-'-' '_. ~--1._,--11-~r--+
+ '1'"'-+-'+'-1·-Tt'"-1~'-"++-+-+-~
I'-
:>
'
·"""""'"""""=-1-iHt-t-+-,-_+-+,-_+-+.. ;.·++++-1---+-i

- I/
J ,, ,_h • ,_. .12 " llt t ,1,,
- " ,Jn
h

J 12
 ·-!--,-. 1 _, __ I
r ,.. :r--
I
r-

· H X
~
1-

-~
' ' L' '/J. , r\ , J '\ ,1!'- \. 1c·
P-
,
lffi "

.-
- - I- -
~

...
~
I)
t' n \
J'

- ~ - I II

~ ,.. (o-: !,._; l

I
\

- t--
(\ \ 1
1( D UL u1ui
.,, Ii
./' .... ·' -IV'
r-

"'
-

,-
I
,- I l r •.
I\

- -- I
I
•f-'1 ~. I) . i1i c: r..:mo
' . ~ I ., I

!"-- - t---
 I l l I 1 I I \ ! ~ I
T" ,.
..-
,. -r r ,,,...

.ff
r [--( I
...--~-( ,.
 I? /;. l('ll,;<'

;;,i
J (, ,cPc...
,_~ - -
-~
h b 'b
I- -
I { ~)

._ - _, , ' - ' ,_ ..{ ...

... ,. ,.. __.. -
.. ,
 \. ' >'

. .
l·.1> JI I (\ , , '\.. ../J

(l'J

- ... --~

-->-
~Jt. ' ,f i) w j f;lh

[; ,
I
"TF
. L

/ 11 '\
I /) ~ f / - •. (:1 \
~ r _j_ ' '. ' 11
-~ -~ - ~ -~1<...:~;7.,t. .~~C:~v7"'++++-+-l.r..t---l-l.JCCI
j / r -

7 ,_ e· J.. r>J ., I :;::: . /

I I
I T I 4 - 1-t-T-H-++H-t+-l-!--1--l-J.-1 J
"
- I

I
-'-
- -
t
=~ ~ ()Irr--
l_
I -
1
- l \
.- '- ;; , ~~ lo,- b'tlb-
...:1.:
(.-
- 8 ~ - •·++-b:ciriHh-_-f--~-µ'i:---4"'::....+-+.-+..+--l-.1--WU -1-1.
- '. ~c ti I~
"" -T Il l ,.
_ ,_ - !:_,._~ -- -- t--'-+ +-t -H-+-+-4--1-4''--l-:...i..
; --L...L..-..LL
- -
1 -
-
-

-
- >n
-
.-.n'-
/ '-
lu ,ti
'

-
-
t
:; """
~

.I 7' ~ l.J L
(\ ._LJ 'A

-
..._
:; ~/:.
I
.,. ~

- , -
-
I {

- ~
, ·, ('
·"' I
' 1 I\.. ' _ ,. . . ~

r
w -:J'
"' ' I

t 1-- '-- -
:;:::; I}
I
~
I
.._ ~. ,_
'
.I
> (''\
t\ ( _(

I
~l
~-
(

' IS f. ' ...-

---L-- .
 I/ ... I ... ,, - ,,

-
1V \
-- - -

,.. - ... -
l

h·- -

I t:"\ I

t --j---1""--1""--1""-t:1~~,-;--+-..r
\'~~r-l-+-
l 'f'.>--l-
U..... ~~~ c:-io\;,._,~a_h-tr;::t!;:n-::1":,-!-i~:-i"~t'iit-~~~~-+~",~~-f'-+--+-~~-1--1--l--I-
1

) I/ >, - , - "'
I
I \

I ,f
..... -

<1 = fl' I 1 ' D.'Y •;a. l:::::l.,r: . ci\"cic\ J t._~ 7 _