Tema

CEREREA ŞI OFERTA.
ECHILIBRUL PIEŢEI
1. Cererea. Factorii determinanţi, funcţia,
interpretarea grafică şi legea cererii
2. Oferta. Factorii determinanţi, funcţia,
interpretarea grafică şi legea ofertei
3. Echilibrul pieţei și modificarea acestuia.
4. Influenţa statului asupra echilibrului
pieţei
 (1) Cererea. Factorii determinanţi, funcţia,
interpretarea grafică şi legea cererii
 Cererea caracterizează dorinţa şi
posibilitatea cumpărătorilor de a procura
bunuri existente pe piaţă.
****************
 Volumul cererii exprimă cantitatea dintr-
un bun, pe care cumpărătorul este dispus
şi poate să-l achiziţioneze într-un anumit
interval de timp şi la diferite niveluri de
preţ, în condiţii de concurenţă.
 Formele cererii
 Cerere individuală (d) (vine din partea unui
consumator pentru un bun determinat, într-un
anumit interval de timp şi la diferite niveluri
de preţuri existente)
 Cerere de piaţă (D) (suma cantităţilor
solicitate dintr-un bun, la fiecare nivel de preţ,
pe piaţa dată şi în interval de timp respectiv),
care este studiată în cursul de microeconomie
 Cerere totală sau agregată (suma cererii
agenţilor economici pentru toate bunurile şi
serviciile finite, propuse pe diferite pieţe de
bunuri şi servicii ale ţării), care este studiată în
cursul de macroeconomie
 Funcţia cererii
Cererea pieţei este în funcţie de mai multe variabile,
printre care nivelul preţului la bunul cerut, numărul
şi venitul consumatorilor, gusturile şi aşteptările lor,
preţul altor bunuri, impozitele.
*****************
Interdependenţa dintre mărimea cererii pentru
bunul dat şi multitudinea determinantelor se
caracterizează prin funcţia generală a cererii:
QD = f (P, Ps , Pc , I, N, T, W ...),
unde f – funcţia, QD – mărimea cererii pentru bunul dat, P –
preţul bunului achiziţionat, Ps – preţul bunurilor
substituibile, Pc – preţul bunurilor complementare, I –
veniturile consumatorilor, T-gusturile şi preferinţele
consumatorilor, N – numărul cumpărătorilor bunului dat, Tax
– impozite, W – anticipările consumatorilor.
 Ecuaţia liniară a cererii:
QD = a – bP x x

unde:
QDx – mărimea cererii pentru bunul dat;
Px – preţul bunului dat;
a – parametru ce caracterizează funcţia cererii
la preţul egal cu zero;
b – panta curbei cererii, indicatorul
sensibilităţii modificării mărimii cererii la
schimbarea preţului ce se apreciază pe
baza coeficientului elasticităţii după preţ
 Legea cererii

 Reducerea preţului unitar (ceteris paribus) al

unui bun determină creşterea cantităţii cerute
din bunul respectiv, şi invers. Cantitatea cerută
dintr-un bun se află în relaţie indirectă cu preţul
bunului respectiv.
*****************
 Acţiunea legii cererii în mod obiectiv provoacă
unele efecte:
Efectul de venit
Efectul de substituţie
Efectul utilităţii marginale descrescânde
 Curba cererii
Preţul Cantităţi Puncte
P D
cerute pe
QD grafic a
5 2000 a 5
4 3000 b b
4
3 4000 c
c
2 5000 d 3
1 6000 e d
2
e
1

Q
2000 4000 6000

Modificarea volumului cererii indică cantităţile

maximale de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi să le
achiziţioneze, în perioada dată, la diferite nivele de preţ.
 În acelaşi timp există şi excepţii
de la legea cererii
 Efectul (paradoxul) Giffen – cererea pentru bunurile
de primă necesitate şi inferioare relativ ieftine, la
creşterea preţului, de asemenea va creşte.

 Efectul Veblen – mărfurile de lux sunt procurate la

preţuri mai înalte
 Efectul de snob – „snobii” procurând bunuri se
conduc de dorinţa de a se evidenţia, deseori în această
goană se ignorează factorul preţ.
 Factorii non-preţ
ai modificării cererii
 Modificarea veniturilor populaţiei (I)
 Numărul şi structura cumpărătorilor (N)
 Anticipările consumatorilor privind evoluţia
preţurilor şi veniturilor (W)
 Gusturile şi preferinţele consumatorilor (T)
 Modificările preţurilor altor bunuri: cazul
bunurilor substituibile (Ps) şi complementare(Pc)
 Modificarea cererii
sub influenţa factorilor non-preţ
Deplasarea curbei cererii spre dreapta echivalează cu
creşterea cererii (D0 → D1)
Deplasarea curbei cererii spre stânga echivalează
cu reducerea cererii pentru bunul dat (D0 → D2)
P
creşterea
cererii

D1

scăderea
cererii D0

D2
Q

Figura: Deplasarea curbei cererii

 Modificarea factorilor cererii
şi reflectarea prin curba cererii
Factorii cererii şi modificarea lor Reflectarea prin curba cererii
Preţul bunului dat: Deplasarea de-a lungul curbei cererii:
creşterea (P↑) în sus
scăderea (P↓) în jos
Veniturile consumatorilor: Deplasarea curbei cererii:
majorare (I↑) la dreapta „→”
diminuare (I↓) la stânga „←”
Numărul cumpărătorilor: Deplasarea curbei cererii:
creşte (N↑) la dreapta „→”
scade (N↓) la stânga „←”
Preţurile pentru bunurile Deplasarea curbei cererii:
complementare: la stânga „←”
cresc (P↑) la dreapta „→”
scad (P↓)
Preţurile pentru bunurile substituibile: Deplasarea curbei cererii:
cresc (P↑) la dreapta „→”
scad (P↓) la stânga „←”
 (2) Oferta. Factorii determinanţi, funcţia,
interpretarea grafică şi legea ofertei

 Oferta caracterizează dorinţa şi

posibilitatea vânzătorilor de a propune pe
piaţă anumite bunuri.
****************
 Volumul ofertei reprezintă cantitatea
dintr-un anumit bun sau serviciu pe care
producătorii doresc şi sunt în stare să le
cedeze pe piaţă, la nivelul preţului
existent, într-o perioadă determinată de
timp.
 Formele ofertei

 Ofertă individuală (s) – producţia de bunuri

la nivelul unui subiect economic
 Oferta de piaţă (S) – suma ofertelor
individuale la nivelul unei ramuri
 Oferta totală sau agregată, la nivelul
economiei naţionale, reprezintă cantitatea
totală de bunuri şi servicii disponibilă
pentru vânzare la un nivel dat al preţurilor
generale din economie şi într-o anumită
perioadă de timp.
 Funcţia ofertei
Dependenţa dintre mărimea ofertei bunului dat
şi determinantele ei este caracterizată de funcţia
generală a ofertei:
QS = f (P, Ps, Pc, Pres. , K, N, T, Sub., W ...)
unde QS – mărimea ofertei pentru bunul dat,
f – funcţia, P – preţul bunului dat, Ps – preţul
bunurilor substituibile, Pc – preţul bunurilor
complementare, Pres. – preţul resurselor, K –
capitalul, N – numărul producătorilor bunului
dat, Tax – taxe (impozite), Sub. – subvenţii, W –
previziunile producătorilor.
 Legea ofertei
Dacă preţul unui bun creşte, celelalte condiţii
rămânând neschimbate, vânzătorul este dispus
să vândă mai mult, şi viceversa (atunci când P↑,
Qs↑ sau când P↓ , Qs↓ )
P
S

Figura: Curba ofertei

 Ecuaţia liniară a ofertei
Qsx= a + bPx
unde: Qsx – mărimea ofertei pentru bunul dat, Px –
preţul bunului dat, a – parametru ce caracterizează
funcţia ofertei la preţul egal cu zero, b – indicatorul
sensibilităţii modificării mărimii ofertei la schimbarea
preţului, se apreciază pe baza coeficientului elasticităţii
 Factorii non-preţ

 Tehnologia producţiei (Tehn.)

 Preţul bunurilor substituibile (Ps ),
 Preţul bunurilor complementare(Pc),
 Preţurile resurselor şi costurilor de
producţie ale firmei (Pres.)
 Nivelul taxelor şi subvenţiilor de stat (T,Sub.)
 Numărul producătorilor (N)
 Calamităţile naturale şi sociale
 Previziunile producătorilor (W)
Modificarea ofertei
sub influenţa factorilor non-preţ
Interpretarea grafică a creşterii ofertei este reflectată
prin deplasarea curbei ofertei So la dreapta, în poziţia S1,
iar micşorarea ofertei – deplasează curba iniţială la
stânga, din poziţia S0 în poziţia S2
P S2 S0 S1

diminuarea
ofertei
creşterea
ofertei

Figura: Modificarea ofertei

 (3) Echilibrul pieței și modificarea
acestuia
Echilibrul de piaţă reprezintă acea stare a pieţei
când preţul şi cantitatea generează un raport de
egalitate între forţele ofertei şi cererii (QD=QS)
P D S

E
Pe

Qe Q

Figura: Interacţiunea cererii şi ofertei

Pentru orice preţ, ce devansează preţul
de echilibru, oferta depăşeşte cererea
şi apare surplusul de bunuri: (QS>QD)
P D S
exces
de ofertă

P1

E
Pe
(PD=PS)

Q
Qe (QD= QS)

Figura: Formarea excesului de bunuri

Şi, invers. Pentru orice preţ de piaţă mai mic
decât cel de echilibru, cererea va depăşi
oferta şi se va forma deficit (penurie) de
bunuri: (QD>QS)
P
D S

E
Pe
penurie
P2
exces
de cerere

Q
Qe

Figura: Formarea deficitului de bunuri

 Echilibrul în abordarea lui L.Walras
se bazează pe oscilaţia preţului de piaţă
real în direcţia preţului de echilibru,
fiind caracteristic proceselor de piaţă pe
perioada scurtă

Figura: Echilibrul după L.Walras

 Echilibrul în abordarea lui A.Marshall:
Dezechilibrul este înlăturat prin modificarea
volumului real al ofertei faţă de cel de
echilibru. Acest echilibru este caracteristic
proceselor pieţei pe perioada lungă de timp.
P D S

P2

Pe
E

P1

QS Qe QD Q

Figura: Echilibrul după A.Marshall

 Modificarea echilibrului pieței în urma
modificării cererii
P
S0
E1
P1

E0
P0
D1
E2
P2 D0
D2

O Q2 Q0 Q1 Q
Modificarea echilibrului pieței în urma
modificării ofertei
Modificarea echilibrului pieței ca urmare a
modificării simultane a cererii și ofertei
Lipsa echilibrului pieței
Lipsa echilibrului pieței
 Multitudinea echilibrului


Două situații de echilibru pe piață
 (4) Influenţa statului asupra
echilibrului pieţei
 Nivelul „maximal” al preţului se determină la
un nivel inferior preţului de echilibru: este un
preţ social redus, care e fixat pentru susţinerea
intereselor consumatorilor vulnerabili:

Figura: Fixarea preţului maximal de către stat

 Nivelul „minimal” al preţului este un preţ
ce depăşeşte preţul de echilibru şi se
stabileşte de către guvernele unor ţări
pentru stimularea producătorilor agricoli.
P D exces S
de ofertă

Pmin

Pe

QD Qe QS
Q

Figura: Fixarea preţului minimal („prag”) de către stat

 Impozite
Plăți obligatorii stabilite prin lege, pe care
cetățenii, organizațiile economice, instituțiile
etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului,
în proporție anumită și la date fixe.
Consecințele impozitării
producătorilor

Tax  tax  Q1
Consecințele impozitării
consumatorilor

Tax  tax  Q1
Consecințele impozitării producătorilor în
cazul cererii elastice și inelastice
 Subvențiile

Ajutor bănesc nerambursabil acordat de stat

unei instituții, unei ramuri economice sau
întreprinderi.
Acordarea subvenției
producătorului
Acordarea subvenției
consumatorului
Metode de reglamentare a importului

Introducerea cotelor la import

Introducerea tarifelor
Introducerea cotelor la import

P S

Pq
E0
P0

O Qq Q0 Q
Introducerea tarifelor la
import