CEREREA. OFERTA.

PIAȚA
 PLANUL PRELEGERII
• Cererea de bunuri şi servicii; condiţiile
cererii; legea economică a cererii
• Oferta de bunuri şi servicii; condiţiile
ofertei; legea economică a ofertei
• Echilibrul pieţei
• Intervenţia guvernului asupra preţurilor
– Preţuri administrate
– Aplicarea de impozite indirecte pe consum
• Elasticitatea cererii
• Elasticitatea ofertei
 CARACTERISTICI GENERALE
ALE CERERII ŞI OFERTEI
• cererea şi oferta sunt cele două forţe ale pieţei;
ele se presupun reciproc
• preţurile se formează pe piaţa fiecărui
bun/serviciu prin intreracţiunea dintre cererea şi
oferta pentru respectivul bun/serviciu (cu
excepţia preţurilor administrate)
• agenţii economici purtători ai cererii sunt
cumpărătorii (de ex., consumatorii)
• agenţii economici purtători ai ofertei sunt
producătorii/furnizorii
 DEFINIŢII
• CEREREA este reprezentată de cantităţile cerute pe
piaţă dintr-un anumit produs, pentru fiecare nivel de preţ
• OFERTA este reprezentată de cantităţile oferite pe piată
dintr-un anumit produs, pentru fiecare nivel de preţ

• DISTINCŢII NECESARE:
- între cererea pentru un anumit produs, considerată în
ansamblu, şi cantitatea cerută din acel produs la un
anumit nivel de preţ
- între oferta pentru un anumit produs, considerată în
ansamblu, şi cantitatea oferită din acel produs pentru
fiecare nivel de preţ
 EXEMPLU NUMERIC
Preţ Cantitatea cerută (Qc) Cantitatea oferită (Qo)
unitar (p) (buc.) (buc.)
(u.m./buc)
10 100 10
20 90 15
30 80 20
40 70 25
50 60 30
60 50 35
70 40 40
80 30 45
90 20 50
 FUNCȚIA CERERII
ŞI FUNCȚIA OFERTEI
Pentru simplificare, se va considera cazul particular în
care funcţia cererii şi funcţia ofertei sunt de gradul I
(liniare)

Funcţia cererii
Qc = a - bP

Funcţia ofertei
Qo = a’ + b’P

Notaţii:
Qc: cantitatea cerută; Qo: cantitatea oferită;
p: preţul unitar al bunului
 CURBA CERERII
(cazul bunurilor normale*))
p curba
cererii

p1

p2

Q1 Q2 Q

*) Bunurile normale sunt acele bunuri pentru care cererea creşte

pe măsură ce veniturile consumatorilor cresc.
CURBA OFERTEI

curba
ofertei
LEGEA ECONOMICĂ A CERERII
• Când preţul unui anumit bun creşte,
cantitatea cerută din acel bun scade
• Când preţul unui anumit bun scade,
cantitatea cerută din acel bun creşte

Legea economică a cererii se referă la

bunurile normale (definite anterior)
 LEGEA ECONOMICĂ A OFERTEI
• Când preţul unui anumit bun creşte,
cantitatea oferită din acel bun creşte
• Când preţul unui anumit bun scade,
cantitatea oferită din acel bun scade
 CONDIŢIILE CERERII
• Cererea pentru o marfă este influenţată de o serie de
factori, alţii decât preţul mărfii respective, factori denumiţi
“condiţiile cererii”

• Reprezintă condiţii ale cererii:

– preţurile altor mărfuri (substitute sau complementare)
– veniturile consumatorilor
– preferinţele consumatorilor
– anticipările consumatorilor privind dinamica viitoare a
preţurilor

• Pe grafic, modificarea unei condiţii a cererii, caeteris

paribus, conduce la translaţia curbei cererii (a se vedea
diapozitivele intitulate “Translaţia curbei cererii I –
Creşterea cererii ” şi “Translaţia curbei cererii II – Scăderea
cererii”)
 TRANSLAŢIA CURBEI CERERII (I)
CREŞTEREA CERERII

Când cererea pentru o marfă creşte, curba cererii translatează

către dreapta, de la C0 la C1, îndepartându-se de originea axelor de
coordonate.
 TRANSLAŢIA CURBEI CERERII (II)
SCĂDEREA CERERII

Când cererea pentru o marfă scade, curba cererii translatează

către stânga, de la C0 la C1, apropiindu-se de originea axelor de
coordonate.
 CONDIŢIILE OFERTEI
• Oferta pentru o marfă este influenţată de o serie de
factori, alţii decât preţul mărfii respective, factori denumiţi
“condiţiile ofertei”

• Reprezintă condiţii ale ofertei:

– tehnologiile de producţie
– costurile factorilor de producţie
– reglementările guvernamentale (de ex., impozite, taxe)
– numărul de firme ofertante de pe piaţa unei anumite
mărfi

• Pe grafic, modificarea unei condiţii a ofertei, caeteris

paribus, conduce la translaţia curbei ofertei (a se vedea
diapozitivul intitulat “Translaţia curbei ofertei”)
 TRANSLAŢIA CURBEI OFERTEI
CREŞTEREA / SCĂDEREA OFERTEI

Când oferta pentru o marfă creşte (de la O0 la O1), respectiv scade

(de la O0 la O2), curba ofertei translatează către dreapta în cazul
creşterii, respectiv către stânga în cazul scăderii.
 ECHILIBRUL PIEŢEI:
ABORDARE ANALITICĂ
Ecuaţia de echilibru al pieţei:
Qc = Qo

Exemplu:
Funcţia cererii: Qc = 110 – p
Funcţia ofertei: Qo = 0,5p + 5
Ecuaţia de echilibru al pieţei: 110 - p = 0,5 p + 5
Rezultă:
Preţul de echilibru: p = 70 u.m./buc
Cantitatea de echilibru (care, la preţul de echilibru,
este atât cantitate cerută, cât şi cantitate oferită):
Q = 40 buc.
 ECHILIBRUL PIEŢEI:
REPREZENTARE GRAFICĂ
p Punctul
de echi-
libru

pe
Preţ de
echi-
libru Curba
cererii

Curba
ofertei
Q
Qe
Cantitatea
de echilibru
INTERVENŢIA GUVERNAMENTALĂ
ASUPRA PREŢURILOR
• autorităţile pot fixa preţuri
administrate, diferite de preţul de
echilibru care s-ar fi format liber pe
piaţă
• autorităţile pot aplica impozite
indirecte pe consum (de ex., accize
pe fiecare unitate de produs
cumpărată)
 PREŢURILE ADMINISTRATE
• preţurile administrate se aplică în cazuri
de excepţie (pentru anumite produse, pe
anumite pieţe, pe anumite perioade de
timp)
• aplicarea de preţuri administrate nu poate
împiedica acţiunea legii economice a
cererii şi, respectiv, a legii economice a
ofertei
• cumpărătorii şi ofertanţii reacţionează,
conform legii economice a cererii şi,
respectiv, legii economice a ofertei, la
stimulii transmişi prin preţurile
administrate
 TIPURI DE PREȚURI
ADMINISTRATE
• preţuri administrate minime, care sunt mai mari
decât preţul de echilibru ce s-ar fi format pe piaţa
respectivă în lipsa intervenţiei guvernamentale
• preţuri administrate maxime, care sunt mai mici
decât preţul de echilibru ce s-ar fi format pe piaţa
respectivă în lipsa intervenţiei guvernamentale
• implicaţiile respectivelor tipuri de preţuri administrate
asupra cantităţilor cerute şi cantităţilor oferite pe
piaţă sunt reprezentate grafic în cele două
diapozitive următoare; astfel, pe piaţă nu se mai
formează o situaţie de echilibru, ci apar decalaje
între cerere şi ofertă (fie excedent/deficit de cerere,
fie excedent/deficit de ofertă, după caz)
 PREŢURI ADMINISTRATE MINIME
P
Curba ofertei

EXCEDENT OFERTĂ
preţ
admin.
minim

Pe

Curba cererii

O Qc Qo Q
 PREŢURI ADMINISTRATE MAXIME
P
Curba ofertei

Pe

preţ
admin.
maxim EXCEDENT DE CERERE

Curba cererii

O Qo Qc Q
EXEMPLU DE APLICAȚIE DE CALCUL
PRIVIND PREȚURILE ADMINISTRATE
Funcţia cererii (Qc) şi funcţia ofertei (Qo)
de pe piaţa unui bun sunt Qc = 110 - P şi,
respectiv, Qo = P/2 +5, unde P este preţul
bunului.
Guvernul impune un preţ administrat de 80
u.m./buc.
Care vor fi, în aceste condiţii, cantitatea
cerută şi, respectiv, cantitatea oferită ?
Dar dacă preţul administrat este de 60
u.m./buc ?
 EXEMPLU DE APLICAŢIE DE CALCUL
PRIVIND
EFECTUL IMPOZITELOR INDIRECTE
P (u.m./buc) 10 9 8 7 6
Qc (buc.) 40 60 80 100 120
Qo (buc.) 160 140 120 100 80

Ce efect are asupra echilibrului pieţei introducerea unei

accize t = 2 u.m pentru fiecare unitate de produs vândută?

Indicaţii de rezolvare:
Pe baza datelor numerice din enunţul aplicaţiei se află valorile
numerice ale lui a, b, a’ şi b’ şi astfel se determină funcţia cererii şi
funcţia ofertei, respectiv Qc = a – b p ; Qo = a’ + b’ p.
În urma aplicării accizei, funcţia cererii se rescrie: Qc = a - b (p + t)
Se rezolvă ecuaţia de echilibru: Qo = Qc ; a – b (p + t) = a’ + b’ p
Rezolvând ecuaţia se obţine noul preţ de echilibru pe = 6 u.m./buc
şi noua cantitate de echilibru Qe = 80 buc.
 ELASTICITATEA CERERII
• Elasticitatea cererii unei mărfi exprimă
sensibilitatea cererii la modificarea
preţului mărfii respective sau a uneia
dintre condiţiile cererii
• Forme de elasticitate a cererii:
- în funcţie de preţul mărfii respective
- în functie de anumite condiţii ale cererii:
• modificarea preţului altor mărfuri (substitute sau
complementare)
• modificarea veniturilor consumatorilor
 MĂSURAREA ELASTICITAŢII
CERERII
COEFICIENTUL DE ELASTICITATE (mărime adimensională)
- În funcţie de preţ (P):

_ ΔQ ΔP
Kep ‫׃‬
= Q0 P0
- În funcţie de veniturile consumatorilor (V)

ΔQ : ΔV
Kev =
Q0 V0
 TIPURI DE CERERE
ÎN FUNCȚIE DE ELASTICITATE
• Cerere perfect inelastică (rigidă): Ke = 0
• Cerere inelastică: 0 < Ke < 1
• Cerere unitar elastică: Ke = 1
• Cerere elastică: Ke > 1
• Cerere perfect elastică: Ke = + ∞

Aceste praguri sunt valabile atât pentru

coeficienţii de elasticitate a cererii unei mărfi în
raport cu preţul mărfii respective, cât şi pentru
coeficienţii de elasticitate a cererii unei mărfi în
raport cu veniturile concumatorilor.
CEREREA PERFECT ELASTICĂ

Curba
cererii

Curba cererii perfect elastice este paralelă cu axa absciselor

 CEREREA RIGIDĂ
(PERFECT INELASTICĂ)
Curba
cererii

Curba cererii perfect inelastice (rigide) este perpendiculară pe axa absciselor

VARIAȚIA ÎNCASĂRILOR TOTALE ALE FIRMEI
(VT) ÎN FUNCŢIE DE ELASTICITATEA CERERII
FAŢĂ DE PREŢUL (P) AL MĂRFII VÂNDUTE

Cerere Cerere Cerere

elastică unitar inelastică
elastică
P creşte VT scade VT constant VT creşte
P scade VT creşte VT constant VT scade

VT = P x Q (se exprimă în unităţi monetare)

Q este cantitatea vândută (în expresie fizică)
 ELASTICITATEA OFERTEI
• Definiţie: Elasticitatea ofertei pentru o marfă exprimă
sensibilitatea ofertei la modificarea preţului mărfii respective
• Măsurare: coeficient de elasticitate (Keo) în funcţie de preţul
mărfii respective

ΔQ Δp
Keo = :
Q0 p0

• Tipuri de elasticitate a ofertei pentru o marfă în raport cu

valorile coeficientului de elasticitate a ofertei:
– Ofertă perfect inelastică: Keo = 0
– Ofertă inelastică: 0 < Keo < 1
– Ofertă unitar elastică: Keo = 1
– Ofertă elastică: Keo > 1
– Ofertă perfect elastică: Keo = + ∞