CURS NR.

2
NEOEVOLUTIONISMUL IN SOCIOLOGIE


Tematica:
1. Evolutionismul in sociologie i noile teorii ale
evoluiei
2. Neoevoluionismul n sociologia contemporana
3. Neoevoluionismul funcionalist
4. Neoevoluionismul probabilist
5. Antievoluionismul sociologic
Evolutionismul in sociologie si noile
teorii ale evolutiei
Evoluionismul sociologic este
strns legat de numele lui Herbert
Spencer este strans legat de
conceptul de evolutionism.

Spencer preia modelul biologiei, si
elaboreaz un principiu universal al
revolutiei, conform caruia toate
evenimentele din lume se
desfasoara dupa o lege unitara a
evolutiei.
Cele doua tipuri de societti la
Herbert Spencer
Militara - reprezinta cel mai redus
grad de dezvoltare sociala, este
denumit despotism; aici indivizii sunt
tinuti sub disciplina de fier a
autoritatii statale.
Cooperarea se realizeaz prin
constrngere
Este o societate autocrat, razboinica,
religioasa
Cele doua tipuri de societti la
Herbert Spencer
Industriala - a carei aparitie Spencer o
constata in epoca sa, este caracterizat
de faptul ca lupta pentru existenta
imbraca forme din ce in ce mai umane,
datorita unei satisfaceri crescande a
nevoilor oamenilor, astfel incat nu mai
este nevoie ca statul sa joace un rol
regulativ.
Cooperarea este voluntara, realizndu-
se prin intermediul legilor pietei.

Exista 4 teorii ale evolutiei in
sociologia lui Spencer
T1. Evoluia ca progres spre o societate ideala
T2. Evoluia ca difereniere a agregatelor
sociale n subsisteme funcionale
T3. Evoluia ca diviziune crescnd a muncii
T4. Evoluia ca o combinaie ntre: teoria lui
Malthus (suprafertilitatea), teoria lui
Lamarck (adaptarile la mediu), teoria lui
Darwin (variaia spontana, supravietuirea
celui mai apt)
Similitudini intre cele 4 teorii si alte
teorii sociologice
T1: teorie a progresului social,
ntlnita la A. Comte
T2: teoria antropologilor sociali
(Malinowski) sau teoria structuralist
ffuncionalista (Parsons)
T3: Teoria diviziunii sociale a muncii
(E. Durkheim)
T4: Teoria neoevoluionist in biologie
Evolutia ca diferentiere
sociala
Idee promovata de catre Randal Collins
Pe masura ce evolueaza, o societate
cunoaste o diferentiere progresiva si o
specializare crescanda a functiilor
Collins vorbeste de 2 modele evolutionare:
1) Modelul diferentierii organice
2) Modelul selectiei naturale
Collins vorbeste de 2 tipuri de teorii
evolutioniste:
1) Stadiale
2) Ale diferenierii
Trasaturile distinctive ale
neoevolutionismului

EVOLUIONISM

Teoria abstracta a
selectiei naturale/istorism
speculativ
Progresul este
complementar oricrei
evolutii

Eclectic, rasist in
explicarea evoluiei socio-
culturale


Calitativist
Determinist

NEOEVOLUIONISM

Fapte istorice, arheologice

Nu orice evoluie
genereaza neaprat
progres
Materialist - explica
evoluia prin combinaii
intre: motenirea genetica
umana, tehnologia, mediul
inconjurator, selecia
intersocietal

Cantitativist
Probabilist


Care sunt ramurile
neo-evolutionismului?


Neoevolutionismul probabilist
Gerhard Lenski



Neoevolutionismul functionalist
- Talcott Parsons
Neoevolutionismul functionalist
reprezentant:Talcott Parsons
Societile.Evoluie i perspective
comparative (1966)

T.P. fundamenteaza teoria
evolutionista pe analiza
structural frunctionala a
societatilor

Conceptele fundamentale cu
care opereaza Parsons
Diferenierea corespunde variaiei
biologice la Darwin


Integrarea societala corespunde
structurii genetice a organismelor, din
teoria moderna a geneticii

De ce se schimb societtile?

n toate societile umane exist patru
aspecte analitice distincte sau
subsisteme, care nu pot exista singure
i interacioneaz:
- economia,
- sistemul politic,
- instituiile sociale,
- cultura.
De ce se schimb societtile?
Talcott Parsons a elaborat o teorie
general a modului de funcionare a
societilor explornd relaiile dintre
sistemele economice i politice, dintre
diferitele tipuri de instituii sociale i
culturale

Cum se produce rezistenta la
schimbare?
Prin trendul raionalitii, care
direcioneaz toate transformarile intr-
un sens evoluionar.

Deci raionalizarea sociala poate att sa
favorizeze schimbarea sociala, dar sa fie
si o piedica in calea schimbarii sociale

Teoria lui Wilbert Moore cu
privire la evolutie si schimbare
Raionalitatea evolutionara este
limitata, pentru ca evolutia nu poate fi
garantata nici logic, nici psihologic,
nici sociologic
Exista societati industriale, dezvoltate
care, dei au f multe elemente
comune, nu vor evolua niciodata la
fel;
Astfel, evolutia depinde de
circumstante de loc si timp
Teoria lui N.Smelser cu privire
la schimbare
Diferenierea si integrarea sunt procese
fundamentale ale evoluiei i schimbarii
sociale
Societatea dispunde intotdeauna de o
sursa inepuizabila de refacere a ordinii,
integrarea.
In cazul in care integrarea nu reusete
pe deplin, ea da natere la tulburari
sociale acestea reprezint un al treilea
proces al schimbrii sociale
Neoevolutionismul probabilist
reprezentant:Gerhard Lenski
Putere i privilegii

Lenski adaug sociologiei
conceptul de progres
evoluionar adic ridicarea
nivelului capacitii populaiilor
de a mobiliza energie i
informaie n procesul
adaptativ
Neoevoluionismul probabilist =>trecerea
de la perspectiva structural-funcional

Neoevoluionismul =>focalizare pe
schimbare i conflict.
Analogie ntre societile umane i
speciile biologice.
Pentru Lenski, unitatea evoluionar
este populaia,mecanismele de izolare
societal (culturale i politice).

Lenski
Evoluionismul
a)Limbaj=> structura comunicrii socio-
culturale cu funcii de nvare a valorilor
socio-culturale i reglementare a vieii
sociale.
b)Ideologia=> sistem de credine de baz ale
societii
c)Organizarea social n cadrul creia ierarhia
componentelor de la indivizi i roluri la
grupuri,status-uri i clase este dinamic
d)Tehnologia=> cauz autogen a schimbrii

Selecie intrasocietal i
selecie intersocietal
Primul tip poate conduce la o regresie
a anselor de supravieuire a
societaii
Extincia socio-cultural este
rezultatul seleciei intersociale prin
rzboi
Cea mai mare parte a diversificrii
socio-culturale s-a produs ntre
societi.

Sistemul de distribuie
Existena a dou legi:
1. Oamenii vor mpri produsul pentru
asigurarea supravieuirii i meninerea
produciei
2. n cazul surplusului economic,
distribuirea se face n funcie de i prin
putere.
Lenski indic reevaluarea rolului
conflictelor n evoluia societilor
Antievoluionismul sociologic
reprezentant:Robert Nisbet
Relatia sociala.Introducere in
studiul societatii (1970)

Schimbarea nu este si nu poate fi
dect o schimbare empirica
Ea nu poate fi dedusa sau
derivata empiric din elementele
structurii sociale.

Consecinta acestei deduceri este
afirmarea omniprezentei schimbarii
sociologice.
Schimbarea reala sau empirica este
intotdeauna o schimbare a
ceva,undeva si candva.
Concluzie: orice teorie a schimbarii
trebuie sa introduca variabile de
timp,loc si circumstanta.
Nisbet considera ca orice schimbare este
produsa de evenimente si orice
eveniment este produs de o schimbare.

El incearca sa-si salveze rationamentul
printr-un postulat: patern-urile
comportamentale au tendinta de a
persista si,de aceea ,nu orice eveniment
se soldeaza cu o schimbare sociala.

C.1. Nisbet arata ca schimbarea se
caracterizeaza numai prin
discontinuitate.
In acest fel,nu exista o succesiune
genetica a schimbarii,ci un set complex
si discontinuu de evenimente si
schimbari.
Aceasta afirmatie are doua consecine:
C.2. Unicitatea schimbarii este o
caracteristica istorica a a schimbarii.

Concluzie: Nisbet a reconstituit cadrul
de analiza a schimbarii
sociale,propunand o abordare
sistematica istorico-
empirica,antibiologica, dar nu in
intregime antifunctionalista.