Managerul organizatiei ignora complet faptul ca muncitorii nu sunt niste masinarii agregate in procesul de productie ci niste fiinte umane. Gandindu-se numai la cresterea productivitatii, problemele muncitorilor sunt ignorate. Tot ce acestia trebuie sa faca este sa respecte cu strictete regulile organizatiei si sa faca exact ceea ce li se cere in procesul de productie in exact timpul care li se cere. Angajatii sunt complet lipsiti de personalitate. Parerile lor nu conteaza, sunt obligati sa fie lipsiti de imaginatie, sunt simpli roboti care la prima defectare sunt concediati. Spre deosebire de fabrica de otel, in cazul magazinului, angajatului i se spun regulile care trebuie respectate, ii sunt prezentatea sarcinile pe care trebuie sa le indeplineasca insa nu exista un control al muncii ca in primul caz, cu ajutorul aparatelor video. Se poate observa o libertate mai mare a angajatului, insa acest lucru nu duce neaparat la rezultate mai bune( in film, se ajunge la concedierea angajatului care profita de o astfel de libertate si uita complet de sarcinile pe care le avea) In cazul restaurantului, se poate spune ca este o combinatie intre modul in care managerul se comporta cu angajatul in cazul fabricii de otel si in cazul magazinului. Angajatii se bucura oarecum de libertate( examplu fiind reprezentatia personajului principal in restaurant) dar sunt si supravegheati oarecum de conducere pentru a-si indeplini sarcinile pe care le au. Meritele in acest caz ii sunt recunoscute dar si rasplatite prin oferirea unui loc de munca permanent. Sunt evidentiate astfel trei tipuri de relatii intre organizatii si angajat. Prima, in cazul fabricii de otel unde relatiile sunt impersonale, angajatii aproape ca uita ca sunt oameni, tocmai din cauza faptului ca managerul ii trateaza ca pe niste roboti, acest lucru afectand grav comportamentul indivizilor. Al doilea tip, in cazul magazinului, unde individului i se ofera libertate prea mare ceea ce duce uneori si la consecinte negative nu neaparat pozitive. Poate din cauza faptului ca personajul principal fiind obisnuit cu regulile stricte din fabrica, bucurandu-se de o libertate atat de mare in cazul acesta, uita total de responsabilitati ceea ce duce la concedierea acestuia. In cele din urma, ultimul tip de relatie, poate si cel mai bun, cel dintre patronul restaurantului si personajul principal, unde angajatului i se ofera libertatea de a fi invoator, de a se exprima dar in acelasi timp exista si un control al activitatii acestuia. 2. Prezentati structura interna a organizatiei
Filmul Modern Times ne prezinta modul de functionare a organizatiilor in anii 30-40. Fabrica de otel la care lucra Charlie Chaplin este una de tip birocratic, usor exagerat as putea zice. Se poate identifica cu usurinta structura ierarhica in acea organizatie. In varful piramidei exista managerul, care supravegheaza activitatea muncitorilor cu ajutorul unui sistem video. Este de remarcat ca el este singurul din fabrica care este imbracat la costum (la fel ca si faptul ca are birou personal de unde supravegheaza buna functionare a activitatii, evidentiaza functia sa in aceasta organizatie) Imediat sub manager, se afla cel responsabil cu supravegherea aparatelor daca putem spune asa. Barbatul bine-facut, imbracat in alb, care primeste ordine direct de la manager. In cele din urma, la baza piramidei sunt muncitorii fabricii, responsabili cu ansamblarea diferitelor parti ale produsului finit. Ceea ce este de remarcat este faptul ca fiecare muncitor are bine definita sarcina sa si ca o greseala a unuia poate defecta imediat intreg sistemul. Orice abatere de la ritmul in care angajatii lucrau ducea bineinteles si la sanctiuni( nu numai din partea conducerii ci si din partea colegilor de munca). Astfel, se observa existenta unor reguli formale, pe care toata lumea le respecta, cum ar fi pauza de masa de exemplu. Cand Charlie Chaplin este ucenic, se opreste pentru a lua pauza de masa la ora impusa chiar daca superiorul sau era prins printre masinarii. Ceea ce ramane insa cel mai important lucru de remarcat este faptul ca muncitorii sunt considerati si chiar devin niste roboti, niste prelungiri ale masinariilor din fabrica. 3. Cum influenteaza organizatia viata individului ?
Felul in care muncitorii sunt tratati si modul de organizare al fabricii are fara discutie efecte asupra vietii si comportamentului indivizilor. In primul rand putem vorbi despre problemele de la nivelul psihologic care pot aparea de la felul in care sunt tratati muncitorii(ca niste roboti) Ei au insusit atat de bine ceea ce au de facut incat atunci cand banda se opreste din cauza unor nereguli, Charlie Chaplin continua sa faca treaba pe care el o are, tocmai pentru a evidentia faptul ca muncitorii devin niste roboti, fara creier. Intr-o astfel de fabrica, personalitatea individului este anulata. Isi pierde umanitatea si personalitatea tocmai pentru ca managementul organizatiei nu accepta idei proprii, inovatoare ci merge strict pe ideea cresterii productivitatii, netinand cont de alte mijloace. Managerul ajunge sa fie interesat de o masinarie care poate hrani muncitorii in timp ce acestia lucreaza, doar pentru a folosi timpul din pauza de masa pentru a creste productivitatea. Cand aparatul de hranit este incercat pe Charlie Chaplin si se defecteaza, acestia sunt ingrijorati de problemele pe care le-ar avea masinaria si nu sunt interesati deloc de muncitorul care a fost supus la asemenea tratament. Din nou, in exemplul cu superiorul sau care ramane blocat printre masinarii, Charlie Chaplin este preocupat sa-si ia masa mai mult decat de pericolul in care se afla colegul sau. Acest aspect subliniaza faptul ca muncitorii in cadrul organizatiei nu interactioneaza intre ei, nu prea vorbesc intre ei decat strict despre ceea ce au de facut in cadrul fabricii de otel. Fara indoiala organizatiile isi pun amprenta radical asupra comportamentului individului provocandu-i daca nu neaparat probleme de sanatate, grave probleme psihice.