Universitatea: tefan cel Mare Facultatea: SEAP Specializarea: Management Grupa: II

ECONOMIA DE PIACUPRINS:
Economia de piata.Definiii Trsturi ale economiei de pia Modele ale economiei de pia Factori ce au influenat de economia de pia Tipuri de economie de pia Economia de pia n SUA Economia de pia n Japonia Economia de pia in Romnia

n lume exist n prezent o mare varietate de tipuri specifice de organizare i reglare a activitii economice,dar sistemul economiei de pia a devenit predominant n lumea contemporan.ntre economia de pia i economia de schimb se pune adesea semnul de egal, datorit faptului c

prima

pstreaz

majoritatea

trsaturilor

caracteristice.n

principiu,economia de pia este considerat o form evoluat(form modern) a economiei de schimb.Ea este opusul economiei centralizate, de comand, aa cum economia de schimb este opusul celei naturale.Economia de pia este "un mecanism complex de coordonare a oamenilor,activitilor i firmelor printr-un sistem de piee i preuri. Pilonii acesteia sunt piaa i preurile.Piaa este un mecanism prin intermediul cruia se realizeaz legtura dintre cumparatori i vnztori n vederea stabilirii preului i cantit ii pentru un anumit bun sau serviciu.Preurile coordoneaz deciziile productorilor i consumatorilor, constituindu-se ntr-un barometru extrem de sensibil al economiei. n lite ratura de specialitate nu exist un consens n privin a celei mai adecvate denumiri pentru acest tip de org anizare economica, fiind folosi i termenii de capitalism,economie modern,economie de pia sau chiar economie de schimb (n Dictionar enciclopedic, Ed. Enciclopedica, 1996).Economia de pia liber este vazut ca sistem economic n care alocarea resurselor este determinat n exclusivitate de cerere i de oferta ce interacioneaz pe piee libere.Definiia este extrem de strict, avnd n vedere c n majoritatea rilor exist limite ale libertii pieelor.n mod curent, este vzut ca sinonim cu capitalismul.Astfel,capitalismul este definit de Penguin Dictionary of Economics drept sistemul economic i social n care indivizii sunt liberi s aib n proprietate mijloacele de producie i s i maximizeze profitul i n care alocarea resurselor este determinat de pia. Indiferent de denumirea utilizat,trsturile specifice economiei de pia sunt: -pluralismul formelor de proprietate n care ponderea prin cipal revine proprietii private -profitul reprezint obiectivul pentru care se asuma riscul concurenial; -concurena este regulatorul principal al activitii economice; -este o economie de ntreprindere unde spaiul economic de decizie i

aciune se realizeaz n unitatea economic; -majoritatea preurilor se formeaz liber influentand i pe cele din administraie; -predomin structurile tehnico-economice moderne; -intervenia direct i indirect a statului se rezum la respectarea regulilor de funcionare a pieei i a instituiilor juridice i economice; Tipologia economiei de pia se face dup criteriul mecanismului de stabilire a echilibrului economic, adic, modul n care sistemul economic tinde spre punctul de echilibru cnd se produce o dezechilibrare. Dup acest criteriu exist dou mari modele ale economiei de pia: 1. Modelul neoclasic ce se caracterizeaz prin: - sistemul economic se autoregleaz, statul avnd o intervenie minim n economie; - forele pieei asigur corelaia necesar sistemului economic, care, datorit raportului cerere-ofert va gravita n jurul punctului de echilibru; - rolul statului const n asigurarea unei mase monetare n concordan cu nivelul producie i necesitile circulaiei; - variabila de comand a sistemului economic este considerat a fi oferta, acest model viznd n special nivelul macroeconomic. 2. Modelul Keynesian care presupune: - sistemul economic nu poate fi n echilibru la ocupare deplin ci poate exista un punct de echilibru la o anumit rat a omajului; - statul trebuie s aib rol activ n administrarea echilibrului astfel nct ntre

omaj i inflaie s existe un raport optim n diferite momente; - variabila de comand a sistemului economic este cererea agregat, acest model considernd c este greit s se extrapoleze funcionarea nivelului microeconomiei la nivel macroeconomic, care trebuie modelat conform propriilor legiti. Michel Albert, n lucrarea Capitalism contra capitalism, apreciaz c n sistemul capitalist s-au difereniat dou mari modele: 1. Modelul neoamerican care se caracterizeaz prin urmtoarele trsturi: - sectorul public care produce bunuri economice noncomerciale este neglijabil i are tendine de reducere; - piaa are rol determinant n circulaia bunurilor de la productor la consumator; - preurile bunurilor economice inclusiv salariile depind de condiiile aleatorii ale pieei; - fiscalitatea este redus, iar implicarea statului n economie este neglijabil; - ntreprinderea privit ca centru al deciziilor economice este considerat ca fiind un bun comercial; - piaa financiar i n primul rnd bursa are rol decisiv n viaa economic n raport cu alte forme de pia; - pe termen scurt se realizeaz o mobilitate ridicat n ierarhia economicosocial; - un sistem de nvmnt elitist, care tinde s funcioneze dup regulile pieei;

- grad redus de securitate economic fa de riscuri, protecia fiind o problem individual. 2. Modelul renan, se bazeaz pe cteva principii de baz: - piaa are rol hotrtor n viaa economic impunndu-se intervenia statului, care trebuie s fie aprtorul proteciei sociale i a liberei negocieri; - cea mai mare parte a bunurilor economice mbrac forma de marf; - fiscalitatea este ridicat fiind impozitate att veniturile ct i capitalul; - se realizeaz o redistribuire interzonal a veniturilor pentru reducerea decalajelor dintre zonele aceleiai ri; - sistemul bancar este puternic ancorat cu firmele fiind apt s asigure finanarea acestora pe termen lung; - ntreprinderea nu poate funciona n sfera dialogului social, nivelul salariilor depinznd att de condiiile pieei ct i de ali factori; - un sistem avantajos de pensii i alocaii familiale, care asigur un grad ridicat de protecie social prin grija autoritilor publice; - sistemul de nvmnt este mai egalitar; - clasa mijlocie este numeroas iar micarea sindical este foarte puternic.

Realitile economice din rile cu economie de piaa arat influena unor factori cum ar fi: * localizarea geografic * trasturile psihice, etnice, morale, mentaliti, obiceiuri

Aceti

factori

particularizeaz

fiecare

economie

naional

parte.Astfel, exist 5 mari tipuri de economie de pia:. 1.Tipul Anglo-Saxon:specific SUA,Anglia,Canada Este de esen neoliberal cu caracteristicile: -las fru liber iniiativei; -total mpotriva dirijismului; -se pronun mpotriva interveniei statului,acesta avnd rol secundar; -acord importana deosebit IMM-urilor private i pe sector public; -accept elaborarea de catre guvern a unor programe economice de scurt durat,programe pe domenii i prognoze pe termen lung; 2.Tipul Vest-European :Frana,Italia,Spania: -adept al interveniei active a statului n economie; -dirijism pronunat; -importana dat sectorului public chiar dac cel privat este dominant;

3.Tipul Social De Pia specific:Germania,Olanda,Austria: -statul intervine pentru realizarea unei centralizri a opiunilor economicosociale agreate spre un consens general; -realizarea unui echilibru intasocial i performana economic dar nu prin simplul joc al forelor pieei; -se promoveaz i exist o cooperare ntre principalii parteneri economici i sociali (patronatul sindicatele, statul) specificndu-se pentru fiecare dr epturile i obligaiile sindicate: salariale Ex: patronatul: interventii, productie

4.Tipul Nordic-European specific:Suedia,,Norvegia,Danemarca,Finlanda -cooperare ntre sectorul privat i cel public n vederea satisfacerii unor cerine social-economice respectiv mbinarea creterii i eficien ei economice cu promovarea unor valori social-umane de baza; -respect trsturile specifice economiei de pia; -intervenia statului se realizeaz n special n aciuni sociale avnd rolul de protector pentru toi cetenii; 5.Tipul Paternalist De Pia specific :Japonia -rolul statului este de catalizator n economie; -mbin caracteristici ale economiei sociale de pia cum sunt:planificarea i echitarea; -statul vegheaz asupra echilibrului economic; -economia are caracter dual: alturi de marile companii exist i numeroase ntreprinderi mici care de obicei sunt n poziia de subfurnizori a marilor ntreprinderi.

ECONOMIA DE PIA N SUA n cele ce urmeaz, voi analiza tipul Anglo-Saxon al economiei de pia: Se poate lesne observa c statele care au cele mai puternice economii de pia, sunt fostele mari imperii coloniale dar i fostele colonii. Acesta este si cazul Angliei,Statelor Unite i Canada. Ca i n cazul tuturor celorlalte state bazate pe economia de pia, actul politic i are justificarea cel economic, la fel petrecandu-se si cu relansarea economiei americane dupa castigul in alegeri al lui Ronald Reagan. El a facut prin sloganul America revine sa dispara din mentalitatea americanilor trista amintire a razboiului din Vietnam si a celui din Coreea si de asemenea a trezit la viata energia americana si mitul pionierilor.

Astfel se formeaza ideea ca un ntreg curent de gndire economica. In locul si mpotriva gndirii lui Keynes ncep sa-si faca aparita curente noi, radicale, al caror campion va deveni reaganismul. Teoriticienii ofertei - Supply side economics - si monetaristii n frunte cu Milton Friedman. Sunt ntreprinse mai multe reforme spectaculoase. Vrful de lance al acestei politici l constitue Economic recovery act. El cuprinde trei directii principale: - dereglementarea n sectorul petrolier, n cel al telecomunicatiilor, al transporturilor aeriene, al bancilor si al concurentei; - sistemul fiscal - lupta mpotriva inflatiei printr-un control sever al masei monetare. Aceste masuri au drept consecinta imediata scumpirea banilor. Rata dobnzilor va atinge ntr-adevar niveluri spectaculoase, depasind chiar 20%, n 19801981. Imediat dolarul ncepe sa creasca si creste ajungnd sa depaseasca 10 franci la nceputul lui 1985, iar consilierii lui Reagan reusec sa creeze impresia ca dolarul este puternic pentru ca economia americana este puternica. Modelul economic de piata american se afla la confluenta a doua mari modele teoretice si anume : - modelul neoclasic ( n acest tip de economie , interventia statului este exclusa ); - modelul keynsist ( n care interventia este acceptata doar ca agent economic si decizional). Dezvoltarea Statelor Unite este sustinuta de asemenea si de alte organisme economice internationale de renume, cum sunt: Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD) si Fondul Monetar International (FMI). Acum S.U.A. este respectata, imitata si invidiata din nou prelund conducerera (leadership).

FUNDAMENTAREA

PUTERII

AMERICANE.

Relansarea

economiei

americane care incepe cu preluarea puterii de catre Reagan, are la baza in primul rand un activ fara echivalent, o importanta mostenire economica, financiara si tehnologica; de asemenea, nu trebuie neglijat aportul categoriilor de forta de munca la dezvoltarea si extinderea influentei economiei americane.Privilegiile de care a putut beneficia economia

americana, sunt in principal urmatoarele: 1.Stocul de capital pe care Statele Unite nu a incetat sa il acumuleze de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial si pana astazi, este incomparabil. In interiorul granitelor Statele Unite poseda imense infrastructuri, de cele mai multe ori dintre cele mai moderne: aeroporturi, autostrazi, universitati, uzine, patrimoniu imobiliar. In afara granitelor, multinationalele americane controleaza active uriase si puternic subestimate de o contabilitate efectuata de cele mai multe ori in termeni de costuri de achizitie care nu tin seama de reevaluarile actuale. 2.Resursele primare de care dispun Statele Unite, sunt printre cele mai importante de pe glob. Rezervele ei energetice - in special sub forma de gaz natural si de carbune - sunt imense. Cu exceptia catorva minereuri strategice, ea poseda aproape toate metalele. Potentialul uman american al patrulea din lume din punct de vedere numeric, insa primul in randul tarilor civilizate, constituie la randul ei o bogatie fara echivalent. Deci, s-ar putea spune ca acest stat sta pe un munte de aur. Toate acestea, nu ar constitui insa un avantaj in posesia altei economii deoarece nu fiecare stat este capabil sa isi organizeze, gestioneze si administreze resursele primare si secundare cu atat discernamant, cum o fac reprezentantii economiei americane. Pentru unii exista chiar si in acest moment banala intrebare daca americanii au atat de multe resurse, mai ales in domeniul gazelor naturale si petrolului, de ce sunt pe primul loc in clasamentul tarilor importatoare de petrol, exportat de catre tarile Orientului Mijlociu ?. Raspunsul deriva din simpla strategie pe care o folosesc managerii americani, aceea ca resursele proprii trebuie pastrate cu mare grija, folosite eficient, pentru ca asa cum stim exista un real si permanent dezechilibru intre nevoile umane nelimitate si resursele limitate de catre potentialul planetei. 3.Tehnologia - in acest domeniu, S.U.A. beneficiaza de un avantaj insemnat. Cei mai mari cercetatori, cei mai buni ingineri, cei mai dotati studenti au venit sa lucreze in Statele Unite. Ei, aduc acel faimos capital in privinta caruia toata lumea este de acord ca este cel mai important - materia cenusie - sau capitalul intelectual dobandit. Din acest punct de vedere, Statele Unite speculeaza pe piata internationala a fortei de munca, achizitionarea celor mai mari specialisti din alte tari Statele Unite sunt o tara cu o economie bine fundamentata si cu rezultate

economice recunoscute n ntreaga lume. Cine ar fi putut gndi ca va ajunge sa faca fata unor probleme sociale foarte grave, legate de evolutia si absorbtia tinerei forte de munca de catre societate confruntata cu dificultati legate de dependenta de droguri, bolile incurabile, trafic de armament si munitii, criminalitatea, rasismul, discriminarile sociale legate de lupta de clasa. O alta caracteristica a modelului real de viata american, este lipsa de implicare si de interes n viata sociala si politica, astfel ca, s-a constatat ca rata participarii americanilor la alegeri este cea mai scazuta n raport cu celelalte democratii occidentale. De asemenea, se evidentiaza o scadere a calitatii actului educational si a seviciilor sociale puse n sprijinul celor care nu au surse de venit pentru un trai decent. LOCUL PE CARE IL OCUPA PIATA IN CADRUL MODELULUI ECONOMIC AMERICAN. Bunurile sunt tratate n cadrul acestui tip de economie, dupa cum urmeaza: 2.Religiile. In S.U.A., religiile care sunt n numar tot mai mare, sunt din ce n ce mai mult administrate ca institutii mixte prin intermediul unor tehnici de mediatizare publicitara si de marketing tot mai sofisticata. 3. Intreprinderea. In modelul neoamerican, ntreprinderea nu este altceva dect un bun comercial ca oricare altul. 4. La fel stau lucrurile si n ceea ce priveste salariile, care, n modelul neoamerican, depind din ce n ce mai mult de conditiile aleatorii de piata. In acest caz, salariile sunt bunuri comerciale. 5. Locuintele sunt n S.U.A. aproape n eclusivitate un bun comercial. 6. Situatia este oarecum asemenatoare si n ceea ce priveste transporturile urbane, cu toate ca, chiar si n Statele Unite, acestea sunt supuse unor reglementari. 7.La fel stau lucrurile si n ceea ce priveste mijloacele de informare n masa, n principal televiziunea, n Statele Unite unde toate canalele sunt prin traditie comerciale, se manifesta tendinta dezvoltarii unor televiziuni finantate n mod asociativ prin cotizatii libere. 8.Invatamntul - n modelul american, numarul institutiilor de nvatamnt ce asculta de regulile pietei, este preponderent si continua sa creasca.

9.

Sectorul sanitar - Tine ca si cel al locuintelor, de categoriile bunurilor. Statele Unite nu reprezinta un stat care se reduce doar la New York si nici New

York - ul nu ce reduce la Wall Street; este important sa subliniem ca marile multinationale americane, nu s-au supus n gestionarea sociala mai mult dect n aceea financiara, noilor imperative ale termenului scurt, care stau la originea evolutiei neoamericane a modelului Anglo-Saxon. Modelul economic american , ca si multe altele si-a dovedit utilitatea si eficienta n numeroase domenii , nsa de asemenea nu de putine ori incapacitatea de ai oferi o protestie sociala , culturala si de ce nu ecologica , populatiei . Din ce n ce mai mult ies la suprafata diferentele sociale ntre clase , ntre rase si poate chiar ntre oameni cu profesii sau conceptii diferite. Insa , toate aceste dezechilibre trebuie compensate cu alte echilibre sau rezultate favorabile, astfel nct sa putem ajunge la un echilibru , la un consens . Totul are o evolutie oscilanta , ciclica , neregulata , rareori si doar pe scurte perioade constanta . Deci trebuie sa acceptam aceste realitati si sa ncercam sa gasim cai mai bune de rezolvare a unor situatii care la nceput ne apar drept crize iremediabile . ECONOMIA DE PIA N JAPONIA Att Japonia cat si Spania sunt bogate, economiile dezvoltate sunt n mare masura capitaliste de piata, desi n Japonia statul joaca un rol major de dezvoltare, prin presiuni asupra grupurilor industriale si asupra unor ntreprinderi si Spania a avut o mostenire a interventionismului de stat. Japonia industrializata, liber-economie de piata este a treia economie din lume dupa Statele Unite, si Republica Populara Chineza,si al doilea stat ca marime de ratele de schimb pe piata. Economia sa este extrem de eficienta si competitiva n domenii legate de comertul international, desi productivitatea este mai mica n domenii precum agricultura, de distributie, si servicii. Guvernul-industrie de cooperare, o etica de munca puternica, stapnirea de nalta tehnologie, precum si o alocare de aparare relativ mici au ajutat Japonia n avans cu o viteza extraordinara pentru a deveni una dintre cele mai mari economii din lume. Rezervor de lideri industriali si tehnicieni, forta de munca formata

din lucratori educati si harnici, precum si promovarea intensiva a dezvoltarii industriale si a comertului exterior au produs o economie industriala matura. Caracteristicile distinctive ale economiei japoneze includ cooperarea dintre producatori, furnizori, distribuitori, si bancile n grupuri strns unite numite keiretsu sau sindicate puternice; relatiile confortabile cu birocratii guvernamentali, precum si garantarea ocuparii fortei de munca pe parcursul vietii (shushin Koyo) n mari corporatii .Recent, companiile japoneze au nceput treptat sa se mute departe de unele dintre aceste norme ntr-o ncercare de a spori competitivitatea lor la nivel global. Statul este mediator n interes naional avand un rol activ n crearea industrial i protecia pieei naionale. Timp de trei decenii, in Japonia cresterea economica reala a fost spectaculosa: o medie de 10% n anii 1960, o medie de 5% n anii 1970, si o medie de 4% n 1980. Cresterea a ncetinit considerabil n anii 1990, n mare parte ca urmare a efectelor pe termen lung provocate de investitiile din cursul anilor 1980 si politicile interne destinate sa smulge excesele speculative din stoc si pe pietele imobiliare.. Cresterea economica n Japonia pe parcursul anilor 1990 a fost mai lenta dect cresterea n alte natiuni industriale majore, dar din 2003 a nceput sa creasca puternic din nou, cu 2,0.In present prim-ministrul Shinzo Abe, care lucreaza la renasterea economica a Japoniei, a semnat un tratat cu Arabia Saudita si Emiratele Arabe Unite cu privire la cresterea preturilor petrolului.

ECONOMIA DE PIA N ROMNIA Economia Romniei este o economie de pia si conform acesteia, statul este obligat s asigure libertatea comerului i protecia concurenei loiale. n economia Romniei acioneaz aadar legea cererii i a ofertei. La baza acesteia se afl proprietatea privat care trebuie protejat i garantat. Trecerea la economia de piata in Romania a marcat crearea si a unei noi piete a muncii, adoptarea unor mecanisme noi, corespunzatoare, de realizare a corelatiilor dintre dezvoltarea economica si nivelul de trai, calitatea muncii si a vietii.

S-a considerat c, n ara noastr, tranziia la economia de pia se identific cu nfptuirea reformei economice, pentru a realiza o economie de pia,n linii generale, de tip european.Principalele procese care au definit reforma economic sunt:macrostabilizarea; efectuarea reformelor structuralei instituionale; liberalizarea economic. Experiena istoric a relevat c economia create condiiile pentru exercitarea de pia poate funciona, dac sunt i garantarea unui set de libertatii: libertatea

alegerii bunurilor de consumi de capital, a profesieii a locului de munc, libertatea de a dispune liber de factorii de producie aflai n posesie, libertatea de aexercita iniiativele imaginate cu respectarea libertii celorlalii acadrului legislativ. S-a trecut, totodat, la dezvoltarea sectorului privat n paralel cu ncercarea de restructurare i privatizare a ntreprinderilor de stat. La nceputul i sfritul anilor 90 a fost promovat, cu precdere, mai ales la sugestia principalelor organisme financiar-bancare internaionale politica fragmentrii marilor combinate i ntreprinderi industriale, care s-a dovedit neeficient. Politica nti privatizare, apoi restructurare a fost nepotrivit, investitorii nefiind interesai de ntreprinderi falimentare (sau aduse n stare de faliment), grevate de datorii. Prin msurile de liberalizare economic s-a urmrit transferarea ctre subiecii economici a dreptului de decizie i a consecinelor acestuia n legtur organic cu redefinirea rolului statului. Dar au aprut noi dezechilibre i factori de instabilitate:omajul structural,datoria extern substanial, blocajul financiar, dimensiunile economiei subterane,deprecierea strii generale de sntate a populaiei, amplificarea proceselor speculative, n detrimental i pe seama economiei reale In prezent, n Romnia au fost create structurile eseniale ale economiei de pia de tip capitalist. Principiile i instituiile sale au ns un grad redus de implicare i operaionalitate n raport cu exigenele unei economii de pia funcionale i cu modul n care aceasta se realizeaz n U.E. n acelai timp, este necesar o mai mare implicare i operaionalitate a capitalului autohton n transformrile n curs din economie; n ultim instan, capitalul autohton este celcare revigoreaz economia att din perspectiva intereselor naionale specifice nalocareai utilizarea resurselor, ct i a

forei de a-i asigura reproductibilitatea din perspectivele unei economii de pia funcionale.

BIBLIOGRAFIE:
1. 2. 3. 4. 5. 6.
Lect. univ. dr. STANCIU MARIETA - Economie Politica Economia de piata capitalista Prof. univ. dr. Ion ALEXANDRESC Economia Romaniei in tranzitia la economia de piata Constantin Popescu Economie politica,Editura Economica, 1990 Nicolae Sut Comerul exterior i politica comercial a Romniei http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei