Economia cu piaţă concurenţială

Satisfacerea nevoilor umane se poate realiza – dacă avem în vedere criteriul

provenienţei bunurilor consumate - pe două căi:
- prin autoconsum – atunci când bunurile consumate sunt rezultatul producţiei
proprii a consumatorului;
- prin schimb – atunci când consumatorul a intrat în posesia bunurilor consumate
în urma unei tranzacţii, în care el a cedat bunuri proprii sau monedă.

Celor două modalităţi de satisfacere a nevoilor le corespund două forme

diferite de organizare şi desfăşurare a activităţilor economice: economia naturală şi
economia de schimb.
Economia naturală – reprezintă acea formă de organizare şi desfăşurare a
activităţii economice în care bunurile produse sunt destinate autoconsumului.
Este considerată economie de schimb acea formă de organizare şi
desfăşurare a activităţii economice în care bunurile produse sunt destinate în
special schimbului, producătorul primind în compensaţie monedă sau bunuri de
care are nevoie pentru a-şi satisface nevoile. Economia de schimb reprezintă
forma universală de organizare şi funcţionare a activităţii economice în lumea
contemporană.

Economia de schimb a cunoscut în evoluţia ei mai multe forme din care s-au
individualizat două sisteme economice fundamentale:
- sistemul economiei de comandă – specific ţărilor comuniste – bazat pe existenţa
proprietăţii publice asupra resurselor şi rezultatelor activităţii economice, deciziile
de distribuire a acestora având în vedere principiul interesului general al societăţii.
Orientarea activităţii economice se făcea prin intermediul unui plan naţional unic.

- sistemul economiei de piaţă – reprezintă acel tip de organizare a economiei în

care raportul dintre cerere şi ofertă determină principiile de prioritate în producerea
bunurilor, metodele de organizare şi de combinare a factorilor de producţie, iar
accesul persoanelor la aceste bunuri este stabilit de nivelul şi dinamica preţurilor.

Trăsăturile definitorii ale economiei de piaţă performante:

- pluralismul formelor de proprietate, în care ponderea principală o deţine

proprietatea privată;
- relaţiile economice dintre agenţii economici îmbracă forma tranzacţiilor bilaterale
de piaţă în cadrul cărora fiecare agent economic îşi urmăreşte interesul propriu;
- piaţa este principalul regulator al activităţii economice;
- pentru majoritatea bunurilor economice, preţul se formează liber pe baza
raportului dintre cerere şi ofertă;
- intervenţia statului în activitatea economică este limitată, rolul său constând în
principal în asigurarea cadrului democratic al manifestării liberei iniţiative a
agenţilor economici;
- manifestarea concurenţei loiale determină supravieţuirea doar a agenţilor
economici puternici şi întreprinzători, înlăturându-i pe cei inadaptabili şi slabi.

Principalele tipuri ale economiei de piaţă (delimitări tranşante sunt

greu de realizat):

1. tipul anglo-saxon – specific Statelor Unite ale Americii şi Marii Britanii –

manifestă cea mai mare reticenţă faţă de intervenţia statului în economie. Pentru a
putea supravieţui întreprinzătorul depinde de inovarea tehnologică şi realizarea de
noi produse, iar pentru a-şi mări rentabilitatea companiile practică producţia de
masă şi standardizarea;
2. tipul vest-european – îndeosebi cel francez – are o pronunţată tentă dirijistă;
3. tipul nordic-european – specific ţărilor scandinave, îndeosebi Suediei –
promovează cooperarea dintre sectorul privat, producător de bunuri economice, şi
cel public, producător de servicii sociale.
4. tipul social de piaţă – întâlnit în Germania, Olanda şi Austria – îmbină
exigenţele pieţei cu economia socială.
5. tipul paternalist - tipul Japoniei – prezintă puternice elemente tradiţionale.

Altă tipologizare:
- economia de piaţă clasică şi neoclasică în care libertatea economică este practic
nelimitată;
- economia de piaţă cu libertate economică manipulată indirect de către guvern
prin politica monetară şi fiscală (Keynes);
- ec. de piaţă în care libertatea economică este restrânsă, iar intervenţia statului se
face direct, prin reglementări obligatorii;

Alte opinii identifică doar două mari modele:

- modelul neoamerican, specific pentru S.U.A., Marea Britanie, Australia, Noua
Zeelandă, noile ţări industrializate din Asia, etc.;
- modelul renan, care îşi are nucleul în Germania, dar se regăseşte şi în Elveţia,
Olanda, Austria, ţările nordice, dar şi în Japonia.
 Evident, această tipologie a economiilor de piaţă este incompletă şi foarte
generală având în vedere că de-a lungul timpului fiecare ţară cu economie de piaţă
şi-a creat propriul tip de economie.

Esecuri ale sistemului economiei cu piata concurentiala:

- Existenta saraciei, chiar si in cele mai dezvoltate state ale lumii, cu

consecinte grave asupra criminalitatii si dezvoltarii sociale din marile orase;
- Existenta somajului in randul unor categorii socio-profesionale;
- Inglobarea, in tendinta generala de evolutie a sistemului economic de piata, a
unor perioade, uneori prelungite, de stagnare si chiar recesiune;
- Inflatia este o amenintare importanta pentru economiile moderne, dat fiind
faptul ca cea mai mare parte a populatiei traieste din venituri fixe, din pensii,
salarii sau economii. In aceste conditii problema principala a economiilor cu
piata concurentiala este sa reduca la minimum conflictul dintre inflatie si
somaj.
- Deficitul bugetar ramane o chestiune nerezolvata sub aspectul cresterii si
cronicizarii lui; pentru descresterea deficitului este nevoie de politici
bugetare si fiscale eficiente, dar si acceptate atat din punct de vedere politic,
cat si din punct de vedere social;
- Distribuirea veniturilor se realizeaza intr-o maniera inechitabila, cu efecte
sociale negative asupra functionalitatii sistemului;
- Accesul discriminatoriu la institutiile de invatamant superior, pe de o parte
datorita taxelor de studii iar pe de alta parte din cauza frecventarii unor scoli
elementare si secundare de calitate mai slaba, lipsite de sprijin finaciar;
- Existenta birocratiei politice si administrative, care franeaza, sub diverse
forme activitatea economica;
- Accentuarea conflictului dintre efectele economiei de consum si exigentele
pastrarii echilibrului ecologic;

Resurse suplimentare:

- Despre modelul economic al Chinei:

1. http://risap.ro/economia-chinei-decodificata/
 2. https://adevarul.ro/international/asia/comunismul-hibrid-chinei-
adaptarea-globala-lumea-bazata-reguli-democratiilor-
1_60dd4abd5163ec4271a29787/index.html

- Materiale infografice despre Capitalism/Comunism/Socialism democratic