Pentru prezentarea PowerPoint:

Etapele Constituirii Economiei de Piață în România

Economia de piaţa este o economie de schimb în care proprietatea privată
este dominantă, raportul dintre cerere şi oferta determină principiile de stabilire a
priorităţilor economice şi a metodelor de organizare şi producere, iar preţul este cel mai
important instrument de reglare a accesului la bunurile economice.
Cauzele apariţiei economiei de schimb sunt:
 Diviziunea muncii;
 Specializarea producătorilor. Aceasta presupune orientarea producătorilor spre un
anumit domeniu.

Economia de schimb este considerată de mulţi specialişti drept acea economie care a
devenit predominantă, în ultimele două-trei secole.Într-o asemenea viziune, definirea şi
caracterizarea economiei de schimb se poate face prin comparaţie (prin antiteză) cu:
 economia naturală, în raport cu care economia de schimb devine predominantă;
 economia de troc (barter economy), ea fiind o economie de schimb monetar;
 economia feudală, fiind o economie de profit, o producţie pentru piaţă;
 economia închisă autarhică a acelor ţări care se izolează de restul lumii;
 economiile ţărilor în dezvoltare şi slab dezvoltate, ea fiind o economie modernă şi
eficientă;
economiile ţărilor foste socialiste, economia de piaţă bazâdu-se pe favorabilităţile pieţei
în valorificarea resurselor rare.

Funcţionării economiei de schimb îi sunt proprii unele aspecte particulare cum sunt
disfuncţiile ce urmează: preocupaţi de reducerea costurilor, întreprinzătorii reduc şi
salariile; unii producători sacrifică interesele consumatorilor, cu toate că economia de
piaţă a fost anunţată ca o
economie a „consumatorului rege”; inflaţia, şomajul şi recesiunile însoţesc creşterea
economică în acest sistem; toate aceste dezechilibre afectează anumite categorii ale
populaţiei, ceea ce face necesară protecţia socială.
În concluzie, economia de piaţă modernă nu este atotcuprinzătoare, ea a avut şi are
un caracter parţial. Acest caracter decurge, în primul râd,din persistenţa economiei
naturale şi a economiei barter.În al doilea râd, existenţa marilor corporaţii şi firme
multinaţionale, ca şi imixtiunea autorităţilor publice în economie îi limitează sfera de
manifestare absolută.
 Deci, economia concurenţială se prezintă ca un organism viu, concret-istoric, a
cărei funcţionalitate şi eficienţă depind de modul în care oamenii-cu interesele, aşteptările
şi speranţele lor-participă la activitatea economică curentă.

Un alt model teoretic surprinde trăsăturile generale ale economiei de piaţă şi le

grupează în: ideologice, instituţionale şi tehnice:
1. Sub raport ideologic-cultural, economia de piaţă s-a caracterizat prin:
- principiul individualismului;
- principiul liberalismului (primordialitatea individului naturalmente bun şi inteligent,
care revendică libertatea sa).

2. Sub raportul formal-instituţional, al organizării sistemului, aceasta presupune:

- instituţii juridice specifice:
- dreptul proprietăţii individuale, private, ca drept sacru şi inviolabil;
- egalitatea între indivizi, libertatea lor contractuală.
- instituţii economice adecvate:
- piaţa - loc de întânire între cerere şi ofertă - şi mecanismul preţurilor libere;
- întreprinderea privată - celulă de bază a economiei.
- statul democrat - garant al bunei funcţionări a instituţiilor juridice şi economice arătate.

3. Sub raport substanţial-tehnic:

- oferta depăşeşte cererea pe baza folosirii tehnicii avansate, în pas cu revoluţiile
industriale;
- banca şi instituţiile financiare, cu tehnicile lor, reprezintă un factor autonom de bază.
Piaţa reprezintă unul dintre conceptele cele mai importante ale teoriei economice. De
regulă,ea este definită ca locul unde îşi găsesc expresia, totalitatea actelor de vânzare-
cumpărare şi unde se întalneşte cererea cu oferta.

Că și concept economic, piață are următoarele funcții:

1. întreține relația permanentă dintre creatorii de produse și consumatorii acestora,
2. asigura alocarea și utilizarea eficientă a resurselor materiale și umane determinând
deciziile producătorilor cu privire la producție, reparație, schimb și consum.
3..economia oricărei națiuni se autoreglează prin piață și stabilește echilibrul necesar
propriei producții.
4. asigura echilibrul dintre cerere și oferta

Tipologia economiilor de piață :

1.      Economia de piață a concurenței perfecte
2.      Economia de piață a concurenței imperfect
3.      Economia de piață orientată și controlată
4.      Economia socială de piață

Economiile de piaţa au următoarele trăsături fundamentale:

1. pluralismul formelor de proprietate în care domină proprietatea privată.

2. piaţa este cadrul general prin care se stabileste ce, cât şi pentru cine să se producă în
condiţiile libertaţii de actiune a agentilor economici.
3. concurenţa sau competiţia dintre agentii economici constituie factorul principal al
progresului.
4. motivaţia participarii la acţiunile economice o reprezintă realizarea intereselor
agentilor economici respectiv pentru producători maximizarea profitului, iar pentru
consumatori maximizarea utilitaţii.
5. formarea liberă a preţului pe baza cererii şi ofertei.
6. existenţa statului democratic care are rolul de a asigura cadrul instituţional al
economiei de piaţă şi a supraveghea funcţionarea normală a acesteia.