Savin Elena-Bianca

Tudorache Maria

Ungureanu Alexaandra-Bianca

Vilsan George

Lucru in echipa

1.

Distanta fata de putere

Franta

-Cu un scor de 68, Franța manifesta o distanta mare fata de putere.

-Copiii sunt crescuți pentru a depinde emoțional, într-o anumită măsură, de părinții lor, acest lucru
fiind transferat si profesorilor si superiorilor mai tarziu.

-Studiile arata ca Franta au in mod normal unul sau doua niveluri ierarhice mai mult decat alte
tari(Germania,Marea Britanie)

America

-Această dimensiune(40) tratează faptul că toți indivizii din societate nu sunt egali și exprimă
atitudinea culturii față de aceste inegalități de putere dintre oameni.

-Distanța de putere este definită ca măsura în care membrii mai puțin puternici ai instituțiilor și
organizațiilor dintr-o țară se așteaptă și acceptă că puterea este distribuită inegal.

Japonia

-La un scor intermediar de 54, Japonia este o societate ierarhica la limita.

-Japonezii sunt întotdeauna conștienți de poziția lor ierarhică în orice cadru social și acționează în
consecință. Japonia este extrem de ierarhizată datorită experienței lor comerciale în procesul de
luare a deciziilor foarte lent: toate deciziile trebuie confirmate de fiecare strat ierarhic și în cele din
urmă de către conducerea superioară din Tokyo.

-Există o idee puternică în sistemul de învățământ japonez că toată lumea se naște egală și oricine
poate avansa și deveni orice dacă ellucrează suficient de mult.

Individualism

Franta

-Franța, cu un scor de 71, se dovedește a fi o societate individualista.

-Combinația franceză dintre un scor mare la distanța de putere și un scor mare la individualism este
destul de unică.Această combinație nu este doar unică, ci creează și o contradicție, oferind doar o
reflectare structurată a realității.
-Se susține că unul dintre motivele pentru care francezii sunt mai puțin obezi decât oamenii din alte
țări ale UE este acela că părinții au încă mai multă influență asupra copiilor decât în alte țări ale UE.

-În mod normal, subordonații acordă respect formal și își arată deferența față de șeful lor, dar în
spatele acestuia pot face opusul a ceea ce au promis că vor face, deoarece pot crede că știu mai
bine, dar nu sunt în măsură să exprime acest lucru.

- O altă reflectare a distanței mari de putere contrară ascultării formale este respingerea totală a
celor de la putere, deoarece nu există o modalitate de schimbare prin evoluție, ci doar prin greve,
revolte și revoluție.

-Nevoia de a face o distincție puternică între viața profesională și viața privată este chiar mai
puternică în Franța decât în SUA, în ciuda faptului că SUA obține un scor mai mare la individualism.
Aceasta reflectă faptul că angajații se simt mai repede sub presiune decât în SUA datorită
dependenței lor emoționale de ceea ce spune și face șeful.

America

-Scorul destul de scăzut la Distanta fata de putere (40) în combinație cu una dintre cele mai
individualiste (91) culturi din lume se reflectă în următoarele:

-Premisa americană a „libertății și dreptății pentru toți”. Acest lucru este demonstrat de un accent
explicit pe drepturile egale în toate aspectele societății și guvernului american.

-Americanii nu sunt timizi să se apropie de potențialii lor omologi pentru a obține sau a căuta
informații. În lumea afacerilor, se așteaptă ca angajații să se bazeze pe sine și să manifeste inițiativă.
De asemenea, în lumea muncii , vedem că angajarea, promovarea și deciziile se bazează pe merit sau
dovezi ca cineva a facut sau poate face ceva.

Japonia

-Japonia obtine 46 de puncte pe dimensiunea invidualismului.

-Cu siguranță, societatea japoneză arată multe dintre caracteristicile unei societăți colectiviste: cum
ar fi plasarea armoniei grupului deasupra exprimării opiniilor individuale și oamenii au un puternic
sentiment de rușine pentru pierderea feței. Cu toate acestea, nu este la fel de colectivist ca
majoritatea vecinilor ei asiatici.

-Societatea japoneză nu are un sistem de familie extinsă care formează o bază a unor societăți mai
colectiviste precum China și Coreea. Japonia a fost o societate paternalistă, iar numele de familie și
bunurile au fost moștenite de la tată la fiul cel mare.

-Japonezii sunt renumiți pentru loialitatea față de companiile lor, în timp ce chinezii par să
muncească mai ușor. Cu toate acestea, loialitatea companiei este un lucru pe care oamenii l-au ales
pentru ei înșiși, ceea ce este un lucru individualist de făcut.
-Japonezii sunt experimentați ca fiind colectivisti conform standardelor occidentale și experimentați
ca individualiști conform standardelor asiatice.

Masculinitatea

Franta

-Un scor scăzut (feminin) înseamnă că valorile dominante în societate sunt grijă de ceilalți și
calitatea vieții.

-Cu un scor de 43, Franța are o cultură oarecum feminină. La valoarea nominală, acest lucru poate fi
indicat de celebrul său sistem de asistență socială (securitatea socială), săptămâna de lucru de 35 de
ore, cinci săptămâni de sărbători pe an și concentrarea sa pe calitatea vieții.

-Clasa superioară notează Feminin, în timp ce clasa muncitoare notează Masculin. Această
caracteristică nu a fost găsită în nicio altă țară,aceasta diferenta fiind reflectata in urmatoarele:

Managerii de vârf câștigă

-Cuplurile căsătorite ale înaltei societăți ar putea ieși în public cu un iubit fără consecințe negative,
cel puțin cu siguranță în trecut.

-În plus, „crime passionel”, adică crimele pasiunii, au fost întotdeauna condamnate foarte îngăduitor
în comparație cu alte procese de crimă.

America

-Scorul SUA pentru masculinitate este ridicat la 62, iar acest lucru poate fi văzut în tiparele
comportamentale tipice americane.

-Comportamentul în școală si muncă se bazează pe valorile împărtășite că oamenii ar trebui „să se

străduiască să fie cât mai buni” și că „câștigătorul ia totul”. Drept urmare, americanii vor tinde să
afișeze și să vorbească liber despre „succesele” și realizările lor în viață.

-A avea succes în sine nu este marele motivator al societății americane, dar a fi capabil să-și arate
succesul este. Multe sisteme de evaluare americane se bazează pe stabilirea precisă a țintelor, prin
care angajații americani pot arăta cât de bine au făcut o treabă.

Japonia

-Un scor scăzut (feminin) pe dimensiune înseamnă că valorile dominante în societate sunt grijă de
ceilalți și calitatea vieții. O societate feminină este una în care calitatea vieții este semnul succesului
și ieșirea din mulțime nu este admirabilă.

-Un scor mare (masculin) pe această dimensiune indică faptul că societatea va fi condusă de
competiție, realizare și succes, succesul fiind definit de câștigător / cel mai bun în domeniu - un
sistem de valori care începe la școală și continuă pe tot parcursul vieții organizaționale.

-În Japonia corporativă, vedeți că angajații sunt cei mai motivați atunci când luptă într-o echipă
câștigătoare împotriva concurenților lor.
-O expresie a masculinității în Japonia este impulsul spre excelență și perfecțiune în producția lor
materială (monodukuri) și în serviciile materiale (hoteluri și restaurante) și prezentarea (ambalarea
cadourilor și prezentarea alimentelor) în fiecare aspect al vieții.

-Este încă greu pentru femei să urce pe scările corporative din Japonia cu norma lor masculină de ore
de muncă grele și lungi.

Evitarea incertitudinii

Franta

-Cultura franceză obține un scor mare(86) la evitarea incertitudinii. Acest lucru este clar evident în
următoarele:

-Francezilor nu le plac surprizele. Structura și planificarea sunt necesare. Înainte de întâlniri și

negocieri le place să primească toate informațiile necesare.

-In consecință, francezii sunt buni în dezvoltarea tehnologiilor și sistemelor complexe într-un mediu
stabil, cum ar fi în cazul centralelor nucleare, trenurilor rapide și industria aviației.

-Există o mare nevoie de legi, reguli și reglementări pentru a structura viața. Totuși, acest lucru nu
înseamnă că majoritatea francezilor vor încerca să respecte toate aceste reguli, la fel ca în alte țări
latine.

- Având în vedere scorul mare la Distanța de putere, ceea ce înseamnă că deținătorii de putere au
privilegii, deținătorii de putere nu se simt neapărat obligați să respecte toate acele reguli.

-În același timp, comuniștii încearcă să se raporteze la deținătorii de putere, astfel încât să poată
pretinde și excepția de la regulă.

America

-Scorul SUA este sub medie, cu un scor scăzut de 46 al Evitării incertitudinii. . În consecință, contextul
perceput în care se află americanii le va afecta comportamentul mai mult decât dacă cultura ar fi
obținut un scor mai mare sau mai mic. Astfel, acest model cultural se reflecta :

-Există un grad echitabil de acceptare pentru idei noi, produse inovatoare și dorința de a încerca
ceva nou sau diferit, indiferent dacă se referă la tehnologie, practici comerciale sau produse
alimentare.

-Americanii tind să fie mai toleranți față de ideile sau opiniile de la oricine și permit libertatea de
exprimare. În același timp, americanii nu au nevoie de o mulțime de reguli și sunt mai puțin expresivi
emoțional decât culturile cu punctaje superioare.

-În același timp, 11 septembrie a creat multă teamă în societatea americană, culminând cu eforturile
guvernului de a monitoriza pe toată lumea prin NSA și alte organizații de securitate.

Japonia

-La 92 de ani, Japonia este una dintre cele mai incerte țări de pe pământ. Acest lucru este adesea
atribuit faptului că Japonia este în mod constant amenințată de dezastrele naturale cauzate de
cutremure, tsunami (acesta este un cuvânt japonez folosit la nivel internațional), taifunuri la erupțiile
vulcanului.
-In Japonia orice faceți este prescris pentru o predictibilitate maximă. De la leagăn până la mormânt,
viața este extrem de ritualizată și aveți o mulțime de ceremonii.

-Există ceremonii de deschidere și de închidere a fiecărui an școlar care se desfășoară aproape exact
la fel peste tot în Japonia. La nunți, înmormântări și alte evenimente sociale importante, ceea ce
poartă oamenii și cum ar trebui să se comporte oamenii sunt prescrise în detaliu în cărțile de
etichetă.

-În Japonia corporativă, se depune mult timp și efort în studiile de fezabilitate și toți factorii de risc
trebuie să fie stabiliți înainte ca orice proiect să poată începe. Managerii cer toate datele și cifrele
detaliate înainte de a lua orice decizie.

-Această mare nevoie de evitare a incertitudinii este unul dintre motivele pentru care schimbările
sunt atât de greu de realizat în Japonia.

Orientarea pe termen lung

Franta

-Franța obține un scor înalt (63) în această dimensiune, ceea ce o face pragmatică

-În societățile cu orientare pragmatică, oamenii cred că adevărul depinde foarte mult de situație,
context și timp. Ele arată o abilitate de a adapta tradițiile cu ușurință la condițiile schimbate, o
înclinație puternică de a economisi și investi, economisire și perseverență în obținerea rezultatelor.

America

-Statele Unite au un scor normativ la Orientarea pe termen lung cu un scor scăzut de 26. Acest lucru
este reflectat de următoarele:

-Americanii sunt predispuși să analizeze informații noi pentru a verifica dacă acestea sunt adevărate.
Astfel, cultura nu îi face pe majoritatea americanilor pragmatici, dar acest lucru nu trebuie confundat
cu faptul că americanii sunt foarte practici.

-SUA este una dintre singurele țări „caucaziene” din lume în care, de la începutul secolului al XX-lea,
mersul la biserica a crescut. Această creștere este evidentă și în unele republici post-sovietice, cum
ar fi Rusia.

-Companiile americane își evaluează performanța pe termen scurt, declarațiile de profit și pierdere
fiind emise trimestrial. Acest lucru determină, de asemenea, indivizii să se străduiască să obțină
rezultate rapide la locul de muncă.

Japonia

-La 88 de puncte, Japonia este una dintre cele mai orientate societăți orientate pe termen lung.

-Japonezii își văd viața ca pe un moment foarte scurt într-o lungă istorie a omenirii. Din această
perspectivă, un fel de fatalism nu este ciudat pentru japonezi.

-În Japonia corporativă, vedeți o orientare pe termen lung în rata constantă de investiții în R [&] D,
chiar și în perioade dificile din punct de vedere economic, o rată a capitalului propriu mai mare,
prioritate pentru creșterea constantă a cotei de piață, mai degrabă decât pentru un profit
trimestrial, etc.
-Ideea din spatele acesteia este că companiile nu sunt aici pentru a câștiga bani în fiecare trimestru
pentru acționarii, ci pentru a servi acționarii și societatea în general pentru multe generații viitoare
(de exemplu, Matsuhista).

-Noțiunea despre singurul Dumnezeu atotputernic nu este familiar japonezilor. Oamenii își trăiesc
viața ghidați de virtuți și exemple practice bune.

Rasfat vs Retinere

Franta

-Franța marchează oarecum la mijloc (48) în ceea ce privește Rasfatul vs. Retinerea.

-Acest lucru, în combinație cu un scor mare la evitarea incertitudinii, implică faptul că francezii sunt
mai puțin relaxați și se bucură de viață mai rar decât se presupune în mod obișnuit.

America

-Statele Unite au un scor de68 in ceea ce priveste Rasfatul vs Retinerea. Acest lucru, în combinație cu
un scor normativ, este reflectat de următoarele atitudini și comportamente contradictorii:

-Muncește din greu și joacă-te din greu. Statele Unite au purtat un război împotriva drogurilor și sunt
încă foarte ocupate în acest sens, dar dependența de droguri în state este mai mare decât în multe
alte țări bogate. Este o societate prudentă, dar chiar și unii bine-cunoscuți televangheliști par a fi
imorali

Japonia

-Japonia, cu un scor scăzut de 42, se arată că are o cultură a restricției. Societățile cu un scor scăzut
în această dimensiune au tendința spre cinism și pesimism.

-De asemenea, spre deosebire de societățile indulgente, societățile restrânse nu pun prea mult
accent pe timpul liber și controlează satisfacerea dorințelor lor.

-Persoanele cu această orientare au percepția că acțiunile lor sunt restricționate de normele sociale
și simt că a se răsfăța este oarecum greșit.

2.

La scurt timp după ce Tokyo Disneyland a fost deschis în aprilie 1983, cinci preoți Shinto au oficiat o
ceremonie solemnă lângă castelul Cenuşeresei. A fost singurul ritual japonez văzut până acum în
acest parc tematic. Ceea ce văd vizitatorii este pur american. Toate indicatoarele sunt în limba
engleză, cu traduceri mici katakana (alfabet fonetic japonez). Majoritatea produselor alimentare
sunt în stil american, iar atracțiile sunt clonate după cele din parcurile americane Disney.

3.

In cazul Disneyland Tokyo, au existat cateva nereguli, cum ar fi plasarea telefoanelor publice prea sus
pentru ca oaspetii japonezi sa le foloseasca in mod confortabil.

Tejghele prea inalte astfel incat sa ajunga la ele.

Toate acestea pot fi descrise drept probleme culturale de dezvoltare ale unui eveniment intr-o
cultura diferita.

In cazul Eurodisneyland, nu a fost respectata deviza francezilor in legatura cu patriotismul.

Preturile erau foarte ridicate, astfel multe familii nu isi puteau permite sa viziteze parcul.

In parcul EuroDisneyland a fost acceptat consumul de vin in restaurante, pe cand in parcul din Tokyo
era interzis alcoolul.

Rezolvarea per totala ale acestor probleme consta in privirea in ansamblu a fiecarei culturi si a
valorilor lor si crearea unui mediu familial.