Sunteți pe pagina 1din 5

CUM INVATA ADULTII

-conspect-

James Robbins Kidd

1.Invatare inseamna transformare


John Dollard: Cel ce invata este o persoana care vrea ceva; cel ce invata este o persoana care
observa ceva; cel care invata este o persoana care face ceva; cel ce invata este o persoana care dobandeste
ceva.
Invatarea inseamna transformare, nu este pur si simplu o problema de acumulare- de a adauga
ceva.Poate fi dezvatare.Ceea ce este dificil in invatare nu este atat acumularea noilor cunostinte , cat
reorganizarea a ceea ce a fost invatat.
Cand vorbim despre invatare ne gandim la schimbarile pe care noi le prevedem ca se vor produce la cel ce
invata.Aceste schimbari pot fi: intelectuale- dobandirea de idei noi sau reorganizarea ideilor.
Modificarile in evoluria unui adult sunt numeroase:
- devine independent
- gaseste si mentine mijloace de existenta
- isi alege un tovaras de viata
- invata sa convietuiasca cu partenerul de casatorie
- devine si- si indeplineste indatorirea de parinte
- interactioneaza cu comunitatea si cu societatea
- isi largeste responsabilitatile de cetatean
- accepta modificari in relatiile parintilor ori ale copiilor
- se pregateste pentru pensie
-obtine satisfactii la batranete
- este pregatit pentru moarte
Omul trebuie vazut ca un intreg in evolutia lui pe toata durata vietii.

2.Unele mituri cu privire la invatare


De ce ne autolimitam? O parte a explicatiei este ca in mare masura traditia este negativa si
pesimista cu privire la progresul si dezvoltarea umana.
Cateva mituri cu privire la invatare care au avut cea mai daunatoare influenta:
1) Nu poti schimba natura umana
2) Cainele batran nu-l mai poti dresa
3) Daca nu ai coeficient de inteligenta ridicat, abandoneaza toate sperantele
Succesul oamenilor batrani care isi insusesc deprinderi ori cunostinte noi , au fost intotdeauna
recunoscute, dar in cea mai mare parte ele au fost considerate exceptii de la regula generala.

3.Adultul care invata


In cazul adultilor care se inscriau la institutiile de invatare, interveneau cel putin doi factori: cel ce
studia avea cunostinta educatiei ca o valoare pozitiva in rezolvarea problemelor si in acelasi timp
convingerea ca educatia este intr-un fel egala cu fericirea si succesul.
In aproape fiecare caz particular in care au fost obtinute rezultate comparative, adultul care
studiaza a obtinut rezultate egale ori mai bune decat studentul de la cursurile de zi. Dupa dovezile pe care

le avem, nu par sa existe diferente semnificative intre sexe, in nicio perioada a maturitatii, nici in ceea ce
priveste rezulattele testelor, nici in ceea ce priveste capacitatea de invatare.
Un anumit gen de probe dezvaluie faptul ca atitudinile sociale difera in mod direct proportional cu
cantitatea de educatie.Adultii mai putin educati tind sa aiba mai putina consideratie pentru libertatile
civile, mai putina toleranta fata de alte grupuri decat cel propriu, manifestand atitudini mai autoritare.
Educatorii adultului sunt aceia care au cultivat notiunea de education permanente de invatare pe
toata durata vietii, de coerenta si continuitate in tot cursul vietii. Acum majoritatea educatorilor sunt de
acord ca programa si metodele ar trebui legate atat de scopurile educatiei, cat si de trebuintele celui care
invata. Adultul poate aduce in clasa opinii cu totul diferite de acelea ale profesorilor, aceasta conducand la
conflict.

4.Durata vietii
Cercetatorii vietii pe toata perioada ei sunt profound preocupati daca adultii sunt ori nu mai putin
capabili din punct de vedere intelectual, mai putin apti de invatare spre batranete decat in anii tineretii.
Majoritatea intrebarilor care se pun in mod obisnuit cer un raspuns negativ : sunt intrebari de declin.
Declinul este un fapt de viata , dar acolo unde apare el pare sa fie un produs a trei factori ai declinului
adultului- scoaterea din uz, nereusita in folosirea capacitatilor cuiva, asaltul bolilor degenerative care
submineaza vitalitatea si umbreste rezultatele si dezinteresul, lipsa unei motivatii puternice.

5.Schimbari in rol
Schimbarile importante in rol care pot interveni la orice adult sunt:
- atingerea momentului de varf al carierei profesionale a unei persoane
- emanciparea copiilor- adolescenti si ajutorul acordat lor spre a deveni adulti responsabili
- realizarea unei legaturi satisfacatoare cu parintii care inainteaza in viata
- creearea unui camin care sa aiba un nou echilibru dupace l-au parasit copiii

6.Maturizarea
Maturizarea reprezinta evolutia catre o mai mare independeta si o mai mare raspundere personala.
A deveni matur, la specia umana inseamna o mai mare diferentiere a organelor si a functiilor.Unii autori
afirma ca natura umana prezinta o tendinta catre conducere, autodisciplina , autonomie, pe acesta tendinta
numindu-o maturizare.
Buhler crede ca in viata exista patru tendinte de baza
1) Catre satisfacerea trebuintei
2) Catre autolimitarea de adaptare
3) Catre exprimarea creatoare
4) Catre sustinerea ordinei interioare

7.Experienta adultului
Adultii au o mai multa experienta
Adultii au o experienta diversa
Experienta adultului este organizata in mod diferit.
Adultii au o capacitate superioara tinerilor in ceea ce priveste invatarea relationala.Cel mai
important aspect al experientei si invataturii este modul in care cel ce invata isi percepe propria sa
experienta ca unica si particulara.

Adultii au interese mai stabile si o perceptie diferita a timpului. Ei sunt capabili sa interiorizeze
telurile pe termen lung si sa tinda catre ele dupa o perioada de timp. Pentru un adult mai mult decat pentru
un copil, investitia de timp intr-o activitate poate constitui o decizie tot atat de importanta ca investirea de
bani ori de efort.
Timpul de reactie: Pe masura ce imbatranesc, oamenii devin mai lenti. Ritmul de invatare poate sa ii
scada, dar nu in mod necesar si numarul raspunsurilor corecte si de aici, eficienta sa in procesul invatarii.

8.Vocabularul
In studiul Jones si Conrad se precizeaza ca adultii de orice varsta continuau sa-si utilizeze bine
vocabularul, desi in alte directii rezultatele erau slabe. Acest fapt era explicat prin afirmatia ca vocabularul
nu este un test de inteligenta demn de incredere.Daca, insa , capacitatea de utilizare a vocabularului este
un aspect important al aptitudinilor mentale, persistenta acestei capacitati de-a lungul intregii vieti este de
o extrema importanta.

9.Atitudinea adultilor fata de invatare


Atitudinea unui adult la un test poate sa difere mult de cea a unui adolescent.Ea poate fi mai mult
sau mai putin marcata. El poate lua testul in serios, poate manifesta indiferenta sau chiar ostilitate.
Constientizarea scopului unei activitati face posibila cresterea eficientei.Acolo unde munca se desfasoara
fara scop, productia este mai mica, iar oboseala pare a fi mai mare.
Directia si intensitatea motivatiei adultului va influenta in mod deosebit succesul sau.
In mod invariabil , adultii tind sa obtina rezultate mai bune la literatura, filozofie si istorie si au
mai putin success la matematica si fizica.Rezultatele mai putin favorabuile ar putea fi influentate de lipsa
de practica, lipsa de interes sau chiar acceptarea resemnata din partea oamenilor mai varstnici a ideii ca ei
nu pot invata matematica. Invatarea activ are loc,de obicei, in domenii dictate de interese. Motivatia
adultului care se supune unui test constituie un factor major in obtinerea performantei. De asemenea sunt
importante stabilirea unor scopuri bine definite pentru orice program de studii.
Dintre toate capacitatile umane, capacitatile de judecata si rationament par sa atinga punctual
culminant cel mai tarziu in cursul vietii.Exersarea mintii pare sa intarzie deteriorarea. Adultii mai in varsta
pot continua sa invete lucruri importante si dificile, desi se manifesta un declin in capacitatea de a-si
aminti fapte izolate.

10.Afectivitatea si invatarea
Interesele , trebuintele si motivatiile oricarui om care invata, copil sau adult,sunt in primul rand o
problema de afectivitate,nu de intelect, Orice om care invata,intr-o sala de clasa ori in alta parte aduce in
procesul invatarii asemenea stari afective cum ar fi: autoaprecierea, teama, invidie,respect fata de
autoritate, nevoia unui statut si a unui prestigiu.
Adultul resimte o culpa sau un stigmat pentru fapte de care copilul nu este afectat. Adultul poate
purta o povara in plus, aceea a insuccesului ori a neplacerii asociate invatarii in timpul copilariei.Daca
invatarea este asociata cu infrangerile si esecurile din trecut, va sta deoparte ori va fi prea ocupat.

11.Motivatia
Motivatia este utilizata, de obicei ca termen general pentru a desemna tipurile active de legaturi pe
care un organism le are cu mediul sau.Motivele sunt: o stare ori o tendinta a unui individ care se decide
pentru un anumit comportament ori pentru atingerea anumitor scopuri.O alta distinctie se face intre
motivele intrinseci si extrinseci. Primele ar exista de dragul activitatii in sine, cum ar fi placerea de a juca

tennis.Celelalte ar fi urmarite pentru o anumita valoare a activitatii cum ar fi aceea de a deveni campion al
clubului de tennis.
Invatarea eficienta va avea loc atunci cand interesele si atitudinile sunt concentrate si exprimate.
Interesele si atitudinile sunt strans legate de ocupatie , clasa sociala si cultura; ele pot fi influentate mai
mult de ocupatie decat de varsta cronologica.
Atitudinile pot fi si ele modificate.Ele constituie forme complexe de raspuns si pot avea mukte functiuni in
viata emotionala a unei persoane.

12.Individualitatea
Individualitatea constituie un intreg organizat si consecvent: desi in permanenta transformare,ea
este specifica in orice moment. In plus, fata de individualitatea reala, fiecare are o individualitate
ideala,care consta in ceea ce place acelui individ sa fie .
Atunci cand exista o discrepanta importanta intre individualitatea reala si ideala, individul este
nemultumit. Aceasta lipsa de armonie poate fi o prima sursa a imboldului la invatare. Atat organismul cat
si individualitatea au tendinte puternice catre realizare si sunt supuse influentelor puternice ale mediului,in
special ale mediului social.

13. Surse de satisfactie


In abordarea obiectului de studiu, fie ca autodidact, fie ca membru al unui grup, cel ce studiaza
este un explorator, un descoperitor. Daca el constata ca nu are ce castiga , daca profesorul este plictisit de
explorare sau are intotdeauna un as in maneca pe care sa-l puna la bataie, daca studentul nu se
conformeaza unui model prestabilit, daca studentului i se respinge orice posibilitate de descoperire , mare
parte din satisfactia invatarii este risipita.
Trebuie sa existe o anumita nemultumire, neliniste, dorinta pentru ceva anume, daca este cazul sa
se produca invatarea. Relatia echilibrata a acestor trei factori asigura o invatare eficienta si de durata.

14.Invatarea cognitiva
A cunoaste inseamna a modifica, a transforma obiectul si a intelege procesul acestei transformari si
a intelege modul in care este alcatuit obiectul. Operatia constituie astfel esenta cunoasterii; ea este o
actiune interiorizata care modifica obiectul cunoasterii.
Planul de invatamant: Cei care alcatuiesc un plan de invatamant pot cauta in viata de toate zilele cheia
selectiei temelor de invaatre.Aici , in aceeasi masura ca in analizarea intereselor, cantitatea de material
este atat de vasta si de complicata incat se face apel la unele clasificari sau la alte procedee de organizare.

15.Obiectivele didactice
Obiectivele didactice trebuie sa fie formulate intr-o forma care defineste transformarile scontate la
cel care invata. In formularea obiectivelor ar trebui introduse doua elemente- tipul de modificare de
comportament scontat si materia de studiu utilizata in acest scop.
Obiectivele sun formulate in forma adecvata , daca vrem sa existe vreo forma satisfaactoare de evaluare.
Obiectivul didactic trebuie sa fie apreciat ca fiind pe masura posibilitatii de realizare de catre cel
care invata, la nivelul sau actual de experienta. Vor exista probleme daca el este prea elementar, la fel cum
vor aparea daca este prea dificil.
Pentru a rezuma: alegerea unui plan de invatamant pentru adulti inseamna cateva lucruri. Inseamna
intelegerea trebuintelor si intereselor celui care invata, intelegerea mediului in care el traieste si a
continutului de cunostinte care poate servi trebuintelor sale. Inseamna o formulare atenta a obiectivelor
intr-o forma care urmaeste schimbarile dorite, ca si obiectul de studiu. Inseamna selectarea tocmai a

experientei didactice care poate indeplini cel mai bine aceste obiective. Presupune participarea cea mai pe
deplin posibila a celui care invata la alcatuirea planului de invatamant.

16.Responsabilitatea cadrului didactic


1)
2)
3)
4)
5)
6)

Care este responsabilitatea cadrului didactic si cum se poate identifica predarea de calitate?
Capacitatea sa de a intelege scopurile cursului si sa vada ca studentul participa la stabilirea
scopurilor
Atitudinea, acceptarea si respectul sau pentru personalitate
Pregatirea de catre el a mediului
Indemnarea ,incurajarea deplinei participari a tuturor celor care invata
Multilateralitatea sa in alegerea metodelor si mijloacelor de comunicare in masa
Constiinta sa ca invatarea ar trebui sa fie satisfacatoare si libera de constrangere.