Copilul contemporan si provocarile educatie nvarea este o activitate fundamental, alturi de joc, munc i creaie, specific fiecrei etape

de vrst, care se manifest cu preponderen n mod organizat, programat, instituionalizat n perioada colaritii.
Din perspectiv pedagogic, invatarea scolara este procesul de asimilare a cunotinelor i formare a priceperilor i deprinderilor, precum i proiectarea i dezvoltarea unor funcii psihice, nsuiri, trsturi, capaciti de formare a personalitii. Procesul de invatare conduce la o modificare in cunoastere,in conduita,in ela orarea unui nou comportament.De asemenea este rezultatul unor e!periente individuale si al unui e!ercitiu,este finalizarea unei adaptari psihice si psihofiziologice. Desi invatarea este conditionata de actele innascute,de maturizare,de motivatie,nu se confunda cu nici una dintre acestea,respectiv se face distinctie intre psihismul senzorial,tendinte native,intre tendintele de crestere si maturizare intre o isnuinta,intre modificarile conduitei ca efect al ingerarii unor su stante"drog,alcool,medicamente etc si invatare. #nvatarea scolara angajeaza activitate psihica a individului,implica si determina restructurari ale functiilor,capacitatilor,atitudinilor si aptitudinilor acestuia,ergument ce sustine e!istenta unei laturi informationale si a unei laturi operationale ale acestui proces comple!.$ste in acelasi timp si un proces socila si un proces individual. %runer afirma ca omul nu se poate izui pe un proces intamplator de invatare,el tre uie dirijat si implicat sa participe activ si constient,stimulat independent sa &descopere',sa controleze prin strategii sistematice de comportament mediul sau si cel inconjurator.(m ianta culturala,societatea ii ofera omului mijloace de actiune,de reprezentare imaginativa,de sim olizare si de comunicare. J. Bruner formuleaz urmtoarele principii: ) dezvoltarea nseamn desprinderea rspunsului de natura imediat a stimulului, datorit unor *procese mediatoare'+ ) dezvoltarea este determinat de interiorizarea evenimentelor ntr"un *sistem de stocare'+ ) dezvoltarea intelectual implic capacitatea individului de a contientiza aciuni efectuate, de a"i autoe!plica, de a trece de la comportamentul simplu la cel logic+ ) dezvoltarea intelectual presupune interaciunea ntre ndrumtor i cel care nva+ ) dezvoltarea intelectual se caracterizeaz prin creterea capacitii de a opera simultan cu mai multe alternative. $ducatia are un rol important in dezvoltarea personalitatii fiecarui individ in parte.#n mod o isnuit,prin personalitate se intelege su iectul uman considerat integral ca unitate io"psiho"socio"culturala.Personalitatea individuala este rezultatul unui lung proces de evolutie,in care educatia are un rol determinant indeose i in ceea ce priveste dezvoltarea aptitudinilor si a caracterului. Gradul de dezvoltare a structurii personalitti i se refer, la faptul c, fiecare personalitate integreaz, mai multe componente -su structuri. psihice/ componente motivationale, componente emotional-afective si de control, componente cognitive. #n procesul dezvolt,rii personalit,tii se realizeaz, o progresiv, diferentiere si specializare a acestor su structuri, astfel nct se poate vor i de mai multe grade de dezvoltarea a personalitatii su aspect structural. & 0. 1e2in a delimitat trei grade de dezvoltare a structurii/ 3. structura global, putin

diferentiat, si sla saturat, n cone!iuni interne+ ea se reduce la configuratia tre uintelor, a mijloacelor de satisfacere a lor, si a ctorva caracteristici functionale azale.+ 4. structura semidezvoltat, caracterizat, prin -.... diversificarea functionala in interiorul structurilor initiale si prin cresterea coeficientului de interdependent, corelativ, -dar si prin aparitia elementelor noi.+ 5.structura dezvoltat sau maturizat,, n cadrul c,rora apar individualizate su structurile motivationale, emotional"afective si cognitive si conexiunile de tip reglator ntre ele' - 6olu, 7., Dicu, (., 3894, pag. 4:;. unoa!terea de sine este unul dintre aspectele care e!prim cel mai ine gradul de dezvoltare a personalittii unui copil si reprezint o directie important a dinamicii acesteia de"a lungul vrstelor. Gradul de integrare a substructurilor personalittii se refer, la faptul c, diferitele componente -su structuri. se pot ec"ilibra dinamic ntre ele n diferite modalitti, deose ite de la un su iect la altul. #n consecint,, este posi il ca unele dintre componente s prevaleze asupra celorlalte, ori ntre toate s, e!iste un ec"ilibru si o interactiune optim,. (lteori, aceste componente -su structuri. pot s, se afle n conflict . <u iectul devine contradictoriu cu sine nsusi, ncetnd s, se identifice cu o imagine clara despre sine,despre propria unitate,devenind apatic si lipsit de vointa. =n alt grad de integrare il reprezinta activismul,tendinta su iectului de a se integra in am ianta prin asimilare si transformare si de a se z ate pentru a se autorealiza ca personalitate.#ncrederea in sine reprezinta o conditie importanta a acestui activism si totodata o alta directie complementara a dinamicii personalitatii.>olul educatiei este acela de a ajuta fiinta umana sa"si conserve coerenta si sta ilitatea,ceea ce inseamna ca eventualele conflicte intre su structuri sa nu afecteze unitatea dinamica a structurii de ansam lu. =nii pedagogi apreciaza ca acest deziderat educativ poate fi finalizat in masura in care su iectul este ajutat prin educatie sa sta ileasca in interiorul sau o anumita ordine e prioritati,anumite ierarhii valorice,ceea ce ar fi semnul formarii caracterului sau. ?opilul mic,prin urmare,nu poate fi socotit inca o pesonalitate.$l este mai degra a un candidat la personalitate,care se va constitui treptat,de"a lungul unei perioade de timp,la un nivel mai inalt sau mai scazut,pe masura ce isi va interioriza instrumentatia sociala/e!perienta cunoasterii predecesorilor,sistemul de valori al unei epoci,roluri sociale pe care va fi capa il sa le indeplineasca.<coala va e!ercita o actiune educativa comple!a si de durata,pentru a"l ajuta pe copil sa isi interiorizeze aceasta instrumentatie sociala,de natura sa"i permita sa se afirme ca personalitate in trei ipostaze/ "su iect epistemic,in stare sa ajunga la constiinta de sine si de lume "su iect a!iologic,fiinta capa ila sa se conduca dupa valori "su iect pragmatic,capa il sa actioneze eficient,sa transforme lumea si sa creeze unuri. (ptitudinile do andite de copilul mic pe parcursul anilor de scoala,precum scris,citit,socializare cu colegii de clasa,relatiile profesor"elev,sunt esentiale in dezoltarea acestuia si este urmatorul pas spre dezvoltarea personalitatii pe parcursul pu ertatii. De asemenea intre copilarie si inceputul adolescentei s"a format o punte de legatura. @u putem trece cu vederea importanta familiei in educatia copilului mic.Aamilia este a doua sursa de educatie,pe langa scoala,a copilului.$ste important ca atentia familiei asupra studiilor pe care copilul le are de implinit,sa fie nelipsita.Daca am face o mica comparatie intre o familie organizata si una dezorganizata vom o serva perseverenta si o crestere intelectuala dintre copii. ?itirea povestilor de seara,pe care parintii le spun copiilor inainte de culcare,pot duce la o dezvoltarea a imaginatiei si o crestere a capacitatii de memorare. Pe parcursul adolescentei lucrurile iau o intorsatura diferita,de la adolescent la adolescent.(par schim ari privind locul sau in familie,la scoala si in societate.?alitatea,cantitatea si conditionarea invatarii se modifica,la fel si numarul

cadrelor didactice si e!igentele acestora.?opilul viseaza cu ochii deschisi,dar se si joaca+el rationeaza,dar nu e!celeaza prin su tilitati de logica,manifesta o e!u eranta motorie,dar stie sa si"o canalizeze si s"o controleze+dispune de multa autonomie,dar ramane sensi il la sugestiile grupului,incepe sa formeze o anumita distanta intre el si parinti,dar este departe de a se inchide in sine.(dolescentii manifesta o imensa curiozitate fata de tot ce ii inconjoara,o puternica nevoie de a sti,de a cunoaste,de a intelege,ceea ce ii anima in toate actiunile pe care le intreprinde.B Piaget considera ca in pu ertate gandirea se afla in stadiu desavarsirii relatiilor concrete,a aparitiei lor in cat mai multe domenii.( ia in jurul varstei de 34 ani gandirea formala se suprapune peste gandirea concreta.7emoria devine tot mai pregnant logica fata de memoria mecanica.(cum aceasta se azeaza pe selectia elementelor esentiale,pe scheme logice,pe intelegerea celor memorate.?unoasterea particularitatilor si stimularea compensatorie,pot reduce diferentele dintre aieti si fete.Aetele atrag un sistem hiperprotectiv din partea parintilor pentru ca au tendinta de a se identifica cu persoanele care le dirijeaza-mama,invatatoare.,de aceea se constata ca au dificultati mai mari in a"si dezvolta autonomia si independenta cognitiva.%aietii sunt inclinati sa faca erori de rezolvare,pe cand fetele cad in capcana erorilor de interpretare,dincolo de te!tul pro lemei. <ocietatea contemporana este definita ca fiind o societate educativa.(nalizele comparative ale sistemelor educationale actuale evidentiaza convergenta e!istenta intre graddul de dezvoltarea sociala,economica si culturala al unei societati si via ilitatea sistemului de invatamant pe care aceasta il promoveaza.(cest fapt impune necesitatea unei cat mai une reflectari la nivelul fenomenului educational. C pro lema importanta a studiilor de prospectiva a educatiei o constituie cea a factorilor si influenteaza cursul educatiei de maine.-evolutiile demografice,schim arile economice,social"politice,mutatiile culturale si progresele stiintifice,pro lematica lumii contemporane..Draim intr"o epoca in care resursele umane-inteligenta,creativitatea, capa ilitatea.au trecut pe prim plan.De aceea copilul contemporan este &o ligat' sa asimileze cat mai multe informatii.Prinvind in ansam lu resursele informationale s"au dezvoltat de la an la an.>esursele educationale multiplicandu"se.Putem mentiona si faptul li rariile si i liotecile din trecut au fost inlocuite cu cartile in format electronic. =nii cred ca acest lucru nu este foarte enefic deoarece uitam sa apreciem cartile valoroase si educatia esentiala dezvoltarii lor.Din perspectiva copiilor contemporani,aceasta afirmatie este falsa deoarece ei cred ca isi multiplica cunostintele in acest fel iar accesul la informatie este mult mai usor.@u putem trece cu vederea faptul ca formele educationale nu s"au schim at ci doar au fost im unatatite si accesi ile fiecarui copil in parte.<ingurul lucru care s"a schim at pe parcursul timpului au fost relatiile copil" profesor,familie"scoala.Aamilia astfel,acorda mai putin timp educarii copilului,acestia avad schim ari de comportament pe parcursul anilor de crestere.$ducatia nu inseamna doar scoala ci educatia cuprinde mai toate sfere unei societati.(ceasta are rol in integrarea copilului in societatea moderna,ajutand la dezvoltarea relatiilor inter" umane,socializare.<colarizarea este precum prefata unei carti,ajutand copilul sa faca diferenta dintre ine si rau,dezvoltarea psihologic educationala,initierea lor in societate,in relatiile politico"economice.Putem spune ca educatia a devenit mai usor accesi ila. Dotusi singurul lucru care din pacate se pierde incetul cu incetul in ceea ce priveste educatia copilului contemporan este stimularea imaginatiei,tinand cont de personalitatea fiecaruia,punandu"se mai mult accentul pe multitudinea de informatii. Cdata cu dezvoltarea societatii e!igentele educatiei fiind din ce in ce mai multe.