Coordonator:SL.Ing..

PETRUȚ
A MIHAI
STUDENT:PINTILIE
(BOURI)LILIANA,
MOE,ANUL II

LEADERSHIP
Studiu comparativ dintre
FINLANDA si ROMANIA
in ceea ce priveste cultura
organizationala
Conceptul de cultură organizațională ?

• Conceptul de cultură organizaţională se referă la tot ceea ce înseamnă

standarde colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme şi
obiceiuri care există într-o organizaţie. În componenta culturală putem
distinge unele elemente vizibile cum ar fi comportamente şi limbaj comun,
ritualuri şi simboluri, dar preponderent avem componente mai puţin
vizibile: percepţii şi reprezentări despre ce este de valoare în organizaţie,
mituri, standarde empirice despre ce înseamnă a munci bine şi a te
comporta corect, despre cum se fac lucrurile .
Sintagma •A fost introdusă în literatura de specialitate Pettigrew
“cultura A. în 1979 în lucrarea sa “ On studying organizaţional
culture” .
organizaţională” •Studiul lui Pettigrew se referă la o şcoală englezească
şi la evoluţia acestei organizaţii în perioada 1934 când a
fost infiinţată până în 1975 când autorul a cules ultimele
date, sub influenţa unor evenimente care au fost percepute
de membrii organizaţiei ca evenimente critice.
• Pettigrew definea cultura organizaţională ca fiind un
sistem de semnificaţii publice şi colective acceptate de un
anumit grup la un moment dat.
 • Cultura organizationala - reprezinta suma
credintelor, valorilor si ipotezelor impartasite de
oamenii care exista intr-o organizatie.
Ce este cultura • Cultura organizaţională se naşte odată cu organi
zaţia. Încă din momentele în care fondatorii,
organizațională? crezând în ideile şi puterile lor, definesc
misiunea, viziunea, strategia prin care speră să
atingă succesul şi îşi aleg oamenii cu care vor
porni la drum.
Geert • Geert Hofstede defineşte cultura
organizaţională prin analogie cu cea
Hofstede si „naţională”. Despre cea de a doua acesta
afirmă că poate fi înţeleasă drept
cele 6 „programarea mentală colectivă, prin care
membrii unui grup sau unei categorii de
dimensiuni oameni se deosebesc de alţii”; prin
analogie, cultura organizaţiei reflectă
culturale „programarea mentală colectivă care
deosebeşte pe membrii unei organizaţii de
membrii altei organizaţii” (1996, p. 208).
Geert Distanța față de putere

Hofstede si Individualism

cele 6 Masculinitate

dimensiuni Evitarea incertidudinii

culturale Orientarea pe termen lung

Indulgenta
 Geert Hofstede si cele 6 dimensiuni culturale

100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
DIstanta fata de putere individualism Masculinitate Evitarea incertitudinii Orientarea pe termen Indulgenta
lung

FINLANDA ROMANIA
 •1.Distanta față de putere
•FINLANDA 33
 Drepturi egale, superiori accesibili, liderul este
antrenor, managementul facilitează și împuternicește.
Geert  Puterea este descentralizată, iar managerii se bazează
pe experiența membrilor echipei lor.

Hofstede si  Angajații se așteaptă să fie consultați.Nu le place

controlul, iar atitudinea față de manageri este
informală adresandu-se cu numele lor.
cele 6  Comunicarea este directă și participativă.
•ROMÂNIA 90
dimensiuni  Oamenii acceptă o ordine ierarhică în care toată
lumea are un loc și care nu are nevoie de nicio
culturale justificare suplimentară.
 Ierarhia într-o organizație este văzută ca reflectând
inegalități inerente, centralizarea este populară,
subordonații se așteaptă să li se spună ce să facă, iar
șeful ideal este un autocrat binevoitor.
 •2.Individualism
• FINLANDA 63
 Vorbim despre Finlanda ca o societate individualistă.

Geert
 Se așteaptă ca indivizii să aibă grijă de ei, de familiile lor și de apropiați.
 În societățile individualiste, infracțiunea provoacă vinovăție și pierderea stimei
de sine, relația angajator / angajat este un contract bazat pe avantaj reciproc,

Hofstede si
deciziile de angajare și promovare ar trebui să se bazeze numai pe merit,
managementul este managementul persoanelor.
• ROMÂNIA 30

cele 6 

Este considerată o societate colectivistă.
Oamenii iși doresc să aparțină unor grupuri, fie că e vorba de familie, prieteni

dimensiuni
sau colegi.
 Loialitatea într-o cultură colectivistă este primordială și înlocuiește
majoritatea celorlalte reguli și reglementări societale.

culturale 


Societatea promovează relații puternice în care toată lumea își asumă
responsabilitatea pentru colegii din grupul lor.
În societățile colectiviste, infracțiunea duce la rușine. Relațiile angajator /
angajat sunt percepute în termeni morali (cum ar fi o legătură de familie),
deciziile de angajare și promovare țin cont de grupul angajatului
 3.Masculinitate
• FINLANDA 26
• ROMÂNIA 42
Geert  Sunt considerate societăți relativ feminine
 În țările feminine accentul se pune pe „a
Hofstede si lucra pentru a trăi”, managerii se
cele 6 străduiesc să ajungă la consens, oamenii
apreciază egalitatea, solidaritatea și
dimensiuni calitatea în viața lor profesională.
 Conflictele sunt rezolvate prin
culturale compromis și negociere. Sunt favorizate
stimulentele precum timpul liber și
flexibilitatea. Accentul este pe bunăstare,
statutul nu este afișat.
 • 4.Evitarea incertitudinii
• FINLANDA 59
• ROMÂNIA 90

Geert  Țările care prezintă o evitare ridicată a

incertitudinii mențin coduri rigide de credință
Hofstede si și comportament și sunt intolerante la
comportament și idei neortodoxe.
cele 6  În aceste culturi există o nevoie emoțională de
reguli (chiar dacă regulile par să nu
dimensiuni funcționeze niciodată) timpul este bani,
oamenii au dorința interioară să fie ocupați și
culturale să lucreze din greu, precizia și punctualitatea
sunt norma, inovația poate fi rezistată,
securitatea este un element important în
motivația individual
 5.Indulgența
FINLANDA 57
 Finlanda este o țară indulgentă. Oamenii din societățile clasificate
după un scor ridicat în Indulgență manifestă, în general,

Geert disponibilitatea de a-și realiza impulsurile și dorințele în ceea ce

privește bucurarea vieții și distracția.

Hofstede si
 Ei au o atitudine pozitivă și au o tendință spre optimism.
 În plus, acordă un grad mai mare de importanță timpului liber,
acționează după bunul plac și cheltuiesc bani după cum doresc.

cele 6  
ROMÂNIA 20

dimensiuni 
 
Societățile cu un scor scăzut în această dimensiune au tendința spre

culturale cinism și pesimism.

• De asemenea, spre deosebire de societățile indulgente, societățile

restrânse nu pun prea mult accent pe timpul liber și controlează
satisfacerea dorințelor lor. Persoanele cu această orientare au
percepția că acțiunile lor sunt restricționate de normele sociale și simt
că a se
 Cap. III- Studiu de Caz -Liceul Româno-Finlandez

• Cultura organizațională are obiective clar conturate, iar profesorii sunt bine
pregătiți din punct de vedere profesional, animați de dorința de promovare a
noului și de formarea continuă.
• Modelul de predare româno-finlandez presupune un plan individualizat de
educaţie, aspect care influențează și numărul de copii de la grupă/clasă. De aceea,
numărul este unul mai mic decât cel obișnuit la școlile publice. Pentru grădiniţă,
numărul variază între 12-15 copii, în funcţie de vârstă, iar la școală clasa este
formată din 15-25 elevi.
Elevii sunt incurajati sa petreaca
cat mai mult timp in aer liber. In
fiecare pauza, parcul din curtea
scolii rasuna de glasuri de copii
de la toate clasele. Cand vremea
este buna, multi profesori prefera
sa isi desfasoare ora in aer liber.
Acest lucru, relaxandu-i pe elevi.

PETRECEM TIMP ÎN AER LIBER

Tati am nevoie de tine !

O activitate la care
tații sunt invitați să fie
alături de copiii lor.
Anul acesta au
construit împreună cu
copiii un loc de joacă.
 Corul școlii

Copiii participă la
toate serbările
susținute în cadrul
școlii,spectacole.
Bibliografiei

•1.Andrew M. Pettigrew, On studying organizaţional culture, Administrativ Science Quarterly,

24,1979, p. 570-581
•2.Costache Rusu, Managementul Schimbarii, Editura Economica, 2003, pag.170
•3.Eugen Avram si Cary L.Cooper, Psihologie organizațional-managerială, Tendințe actuale,
2008,Editura Polirom
•4.Geert Hofstede, Culture's consequences: International diffferencees in work-related values, Sage.
Beverly-Hills, 1991
•5.Geert Hofstede, Cultures and Organizations Intercultural Cooperationand Its Importance for
Survival, GeertMcGraw-Hill Companies, 1976
•6.PDI-Liceul Româno-Finlandez
• 7. Peters, T.J. si Waterman, R.H., In Search of Excellence: Lessons form America's Best Run
Companies, Harper & Row, New York, 1982
• 8. Scheîn E.H., 1990, Organizaţional culture, American Psychologist, vol.45, nr.2, pp 109-119
MULȚUMESC !