Facultatea de Drept și Științe Administrative

- Universitatea Ovidius Constanța -

MASTER
„MANAGEMENTUL INSTITUȚIILOR PUBLICE“
ANUL I

DISCIPLINA: MODELE DE MANAGEMENT

Prof. Univ. Dr. Cornel Grigoruț

TEMA NR. 3:
Dimensiunile culturale specifice -Danemarca

MASTERAND,

- 25.10.2022 –
 Toate societățile, tradiționale și moderne, se confruntă cu un șir de probleme sociale,
economice și politice, unele fiind specifice unor societăți, iar altele sunt fundamentale, cu care se
confruntă toate culturile, încă modalitățile de a răspunde la problemele fundamentale variază de la
o cultură la alta.
Aceste problene fundamentale și modalitatea de a răspunde la ele au fost denumite
„dimensiuni culturale”. În fața problemelor oamenii au modalități diferite de a reacționa și de a se
comporta, în funcție de tiparele de lor de a gândi, simți și acționa.
Acest studiu reprezintă o etapă în încercarea de a întelege diferențele și similitudinile între
valorile și comportamentul danez și o modalitate de a oferi explicații pentru comportamentul și
preferințele acestei națiuni.
Principalul beneficiu al studiului este formarea unei teorii pe baza cercetării sociologice
pentru a analiza care sunt acele practici manageriale, de resurse umane și impactul acestora asupra
calității vieții, care se potrivesc sau nu în mediul danez.
Studiul cuprinde o scurtă prezentare a celor 6 probleme fundamentale comune tuturor
societățile, în sensul de comportament și valori ale unei națiuni și o scurtă explicație a sensului
acestora. Cele 6 probleme fundamentale, comune tuturor societăților sunt:
1. Inegalitatea socială, inclusiv relația cu autoritatea.
2. Percepția de sine, din care rezulta tipul de relaționare dintre individ și grup.
3. Felul în care percepe individul masculinitatea și feminitatea, consecințele sociale și
emoționale ale faptului de a fi născut: băiat sau fată.
4. Căile de tratare ale incertitudinii și ambiguității, care s-au dovedit a fi legate de controlul
agresivității și exprimării trăirilor.
5. Felul în care oamenii se raportează la timp, orientarea către trecut și prezent sau orientarea
către viitor.
6. Gradul de libertate sau austeritate de care au parte membri unui grup, în privința unor
acțiuni, manifestări și comportamente.
Aceste șase domenii ale problemelor fundamentale au fost definite ca „dimensiuni culturale”,
ele fiind un aspect al culturii. Ele au fost prelucrate într-un tot coerent și au fost denumite în felul
următor:
1. Distanța față de putere – variind de la distanța mică la distanța mare, ceea ce presupune
o inegalitate socială mai mare.
2. Colectivism – individualism – raportul dintre individ și grup.
3. Masculinitate – feminitate.
4. Evitarea incertitidinii – variind de la evitare slabă spre evitare puternică.
5. Orientare pe termen lung – la polul opus fiind orientarea pe termenu scurt.
6. Permisivitate – austeritate.
Dacă analizăm cultura daneză prin prisma celor șase dimensiuni culturale putem observa o
imagine bună în comparație cu alte culturi.
Distanța față de putere este definită ca măsura în care membrii mai puțin puternici ai
instituțiilor și organizațiilor dintr-o țară așteaptă și acceptă distribuirea inegală a puterii.
Cu un scor de 18 puncte, Danemarca se află într-o poziție foarte scăzută în comparație alte
state. Acest lucru ne arată că danezii nu conduc, antrenorii și autonomia angajaților este necesară.
Damezii au o mentalitate foarte egalitară, cred în independență, drepturi egale, superiori accesibili
și cred ca managementul facilitează și împuternicește. Puterea este descentralizată, managerii se
bazează pe experiența angajaților, iar respectul în rândul danezilor este ceva ce se câștigă
dovedindu-și experiența practică. Comunicarea directă la locul de muncă crează o atmosferă foarte
informală, angajații se așteaptă să fie consultați cu privire la activitățile desfășurate.

2/4
 Colectivism-individualism- Gradul de interdependență pe care o societate îl menține între
membri săi. În societățile colectiviste oamenii aparțin de grupuri care au grijă de ei în schimbul
loialității, iar în societățile individualiste, oamenii au grija de ei insiși și de familia lor directă.
Danemarca este o societate individualistă, cu un scor de 74 puncte. Danezii sunt persoane
foarte directe, discuțiile cu ei sunt menținute la un nivel minim, fără a crea imediat relații, indivizii
au grijă de ei insiși și de familia directăa, implicarea lor în afaceri fiind facilă atâta timp cât
beneficiul este garantat.
Masculinitate-feminitate- problema fundamentală – dorința de a fi cel mai bun
(masculinitate) sau să-ți placă ceea ce faci (feminitate). Un scor mare (masculin) indică faptul că
societatea ca să fie condusă de competiție, realizare și succes. Un scor scăzut (feminin) înseamnă
că valorile dominante în societate sunt grija de ceilalți și calitatea vieții, acesta fiind un semn al
succesului.
Damenarca este considerată o societate feminină. Având un scor de 16 puncte, danezii
aderă la principiul că este important să păstrezi echilibrul între viața și muncă. Un manager eficint
sprijină oamenii săi, se străduiesc să obțina un consens, iar luarea deciziilor se realizează prin
implicarea oamenilor, deasemenea sunt favorizare stimulentele precum timpul liber și orele și
locurile de muncă flexibile. Conflictele sunt rezolvate prin compromis și negociere, iar danezii
sunt cunoscuți pentru dezbaterile lungi, până se ajunge la un consens.
Evitarea incertitudinii – măsura în care membri unei culturi se simt amenințați de situații
ambigue sau necunoscute și au creat credințe și instituții care încearcă să le evite. Are legatură cu
modul în care o societate se ocupă de faptul că viitorul nu poate fi niciodată cunoscut.
Cu un scor de 23 puncte, danezii nu au nevoie de multă structură și predictibilitate în viața
lor profesională. Dacă planurile se schimbă peste noapte sau apar lucruri noi, danezii sunt în
regulă, este o parte naturală a vieții lor profesionale. Curiozitatea este firească și este încurajată de
la o vârstă fragedă, danezii fiind o națiune individualistă și curioasă, înclinată spre tot ce e nou și
inovator, spre industriile noi și creative. La locul de muncă, danezii spun dacă au dubii sau nu știu
ceva, este de înțeles să spui „nu știu”, iar danezii se simt confortabil în situații ambigue la locul de
muncă.
Orientare pe termen lung – fiecare societate trebuie să mențină o legătură cu trecutul în
timp ce se ocupă de prezent și viitor. Societățile care au un scor scăzut pe acestă dimensiune
preferă să respecte tradițiile în timp ce privesc schimbările sociale cu suspiciune, iar societățile
care au un scor mare adoptă o abordare mai pragmatică, încurajază economisirea și eforturile în
educația modernă ca o abordare de a se pregătii pentru viitor.
Un scor de 35 de puncte indică faptul că cultura daneza este una tradițională, oamenii au
un respect mare pentru tradiții, o tendință relativ mica de a economisii și un accent pe obținerea de
rezultate și beneficii imediate.
Indulgența – măsura în care oamenii încearcă să-și controlze dorințele și impulsurile, pe
baza modului în care sunt crescuți. Controlul relativ slab se numește „indulgență”, iar controlul
relativ peternic se numește „reținere”, prin urmare culturile pot fi indulgente sau reținute.
Cu un scor de 70 de puncte, Danemarca este o țară indulgentă. Oamenii au o mare
disponibilitate de a-și realiza impulsurile și dorințele în ceea ce privește bucuria de a-și trăi viața și
de a se distra, au o atitudine pozitivă și o tendință spre optimism, acordă o mare importanță
timpului liber, acționează după bunul plac și cheltuiesc veniturile cum consideră necesar.

Din analiza efectuată de către G. Hofstede asupra caracteristicilor culturale ale diferitelor
țări a condus la concluzia că în Europa, exceptând fostele țări socialiste, pot fi identificate câteva
grupe de țări care se aseamană prin prisma dimensiunilor individualism/colectivism, distanța față
de putere mare/mică, controlul incertitudinii intens/redus și masculinitate/feminitate.

3/4
Grupa țărilor anglo-saxone (Marea Britanie și Irlanda) se caracterizează printr-un individualism
puternic, o distanță față de putere mica, un control al incertitudinii redus și un coeficient ridicat de
masculinitate.
Grupa țărilor germanice (Austria, Germania și Elveția) prezintă un coeficient mediu de
individualism, o distanță față de putere redusă.
Grupa țărilo nordice (Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia și Suedia) se caracterizează printr-
un coeficient mai ridicat de individualism, o distanță față de putere mică, un control al
incertitudinii redus și prin feminitate.
Grupa țărilor aproape estice (Grecia si Turcia) se caracterizează prin colectivism, o distanță față
de putere mare, un control intens al incertitudinii și un coeficient mediu de masculinitate.
Grupa țărilor latine (Belgia, Franta, Italia, Portugalia și Spania) prezintă un coeficient mai mare
de individualism, o distanță față de putere mare, un control intens al incertitudinii și un coeficient
mediu de masculinitate.
În opinia lui G. Hofstede, aceste caracteristici culturale, care au la baza sistemele de valori din
țările respective, sunt rezultatul influenței a numeroși factori și variabile regionale între care:
clima, evenimentele istorice, gradul de urbanizare, mobilitate socială, bogățiile naturale, sistemul
politic, numărul și densitatea populației, necesitatea intervenției omului asupra naturii pentru
supraviețuire etc.

Bibliografie:
https://www.hofstede-insights.com/country-comparison/denmark
https://www.researchgate.net/publication

4/4