Dimensiunile lui Hofststede

Lucrarea de faţă prezintă o analiză a dimensiunilor lui Hofstede. Domeniile culturale pe

care le evidenţiază Hofstede diferă de la stat la stat. Ţara de referinţă pentru acestă lucrare va fi
Republica Moldova.
Distanţa de putere (IDP) sau măsura în care inegalităţile de putere sunt percepute şi
acceptate într-o societate sau într-o organizaţie are funcţia de a stabili garadul de inegalitate dinte
indivizi, fie că aceştia fac parte dintr-o societate, fie că sunt angajaţi într-o organizaţie. Acest
criteriu este definit prin doua calificative: distanţă de putere mare sau distanţă de putere
mică, iar fiecărui tip de IDP îi sunt atribuite o serie de caracteristici. Datorită acestor
caracteristici voi încerca să stabilesc care este diferenţa de putere din Republica Moldova, iar
pentru a fi căt mai concis voi oferi pentru fiecare trăsătură câte un exemplu real. În perioada
iunie - iulie 2017, în raionul Străşeni din Republica Moldova a fost iniţiat un studiu cu denumire:
“Percepţia clasei de mijloc în unităţile administrativ-teritoriale ale raionului Străşeni”.Eşantionul
cercetării a fost compus din trei focus-grupuri dintre care unul din mediul urban şi două din
mediul rural, mai exact: oraşul Străşeni şi satele Cojuşna(sat mare) şi Căpriana(sat mic). Cea mai
mare parte a celor intervievaţi au constatat faptul că există doar două extrimităţi ale ale piramidei
structurii sociale: cei bogaţi şi cei săraci. În urma acestui studio s-a constatat că clasa de mijloc
este nesemnificativă şi într-un continuu process de diminuare.1Această opinie se regăseşte în
toate unităţile administrative-teritoriale din Republica Moldova. Absenţa parţială sau toatală a
clasei de mijloc denotă faptul că dependenţa faţă de putere în Republica Moldova este mare.
În ceea ce priveşte diferenţa mare a subordonaţilor faţă de şef acest lucru este foarte vizibil în
Republica Moldova. Mama mea, fiind director de spital raional, are în subordinea mai bine de
400 de angajaţi. Dacă pentru o distanţă faţă de putere mică angajaţii şi conducerea se considera
ca fiind egali, atunci în cadrul spitalului unde lucrează mama mea nu putem vorbi despre acest
lucru. Cu toate că există relaţie de colegialitate, nivelele ierarhice sunt bine distincte, puterea
fiind centralizată într-un numar minim posibil de oameni, iar autoritatea şefului nu este
contestată. Deşi poate fi contestată, se atestă un stereotip ce împiedică acest proces. În ceea ce
priveşte imposibilitatea de contestare a şefului sau a persoanei poziţionată la un nivel ierarhic
superior, acest fapt se atestă în toate statele membre URSS, iar despre acest lucru vorbeşte şi
sociologul Anton Nikolski. În contextul celor expuse mai sus, ajungem la concluzia că în
Republica Moldova este o descrepanţă accentuată între clasele sociale, cea de mijloc aproape
inexistentă sau diminuată până la proporţii considerabile pentru a fi vizibilă, iar aceste fac
trimitere la o distanţă de putere mare.
Un alt criteriu care permite evaluarea societăţii dintr-un stat cât şi bunăstarea acesteia este
individualismul. Individualismul exprimă măsura în care societatea avantajează individul sau
colectivul, relaţiile dintre indivizi. Rolul individului raportat la rolul grupului reprezintă diferenţa
dintre state. Individualismul, la fel ca şi dependenţa faţă de putere poate fi de două tipuri: mare şi
mic. Republica Moldova se caracterizează printr-un individualism de tip mic deoarece tipul
familiei extinse prevaleză comparativ cu tipul de familie nucleu. Între indivizi se atestă o relaţie

1
http://aap.gov.md/files/publicatii/revista/articole/96/ro/Spataru.pdf
strânsă iar fiecare membru al grupului îşi asumă responsabilitatea pentru întreg grupul. Familiile
sunt mai mult cu caracter patriarhal ceea ce denotă faptul că există o corelaţie negativă prin
existenţa unei diferenţe mari între individualismul mare şi cel mic. Acest lucru l-am evidenţiat
datorită unui studiu desfăşurat în cadrul Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS)
“Viitorul”, cu sprijinul UNICEF-Moldova în anul 2008.2
Masulinitatea reprezintă modul în care societatea susţine rolul clasic al bărbatului şi
diferenţierea în funcţie de sex. Masculinitatea se caracterizează prin două tipuri: mare şi mică.
Masculinitate mare presupune însăşi termenul de masculinitate, unde bărbatul trebuie să întreţină
familia iar femeia devine casnică. Masculinitatea de tip mic reprezintă feminitatea. Este redusă
considerabil diferenţa între genuri, în cazul unor dispute conflictul este soluţionat pe cale
amiabilă, prin negociere şi compromis, iar remunerarea este efectuată pe criterii de egalitate. În
Republica Moldova se atestă un grad mare în funcţie de gen, rolurile sociale ale sexelor sunt bine
evidenţiate, bărbatul fiind asociat drept “cap al familiei“, fiind cel ce se preocupă de asigurarea
părţii material iar femeia are rolul de “gospodină”, fiind cea care se orientează spre calitatea
vieţii. De cele mai multe ori conflitele se rezolvă printr-o confruntare direct, acest aspect
deţinând cote maxime în mediul rural şi cote moderate în mediul urban, remunerarea fiind
neuniformă. Bărbaţii care muncesc în domeniul industrial sau al construcţiilor sunt remuneraţi
mai bine decât femeile care muncesc în domeniul serviciilor. Diferenţele de gen îşi fac prezenţa
prin anumiţi indicatori cum ar fi: ratat de ocupare a femeilor este redusă comparative cu cea a
bărbaţilor; bărbaţii deţin o pondere mai mare în rândul conducătorilor de toate tipurile şi
nivelurile. Principa ramură de dezvoltare a Republicii Moldova- agricultura, este condusă
aproape în întregime de bărbaţi. Toate aspectele evidenţiate mai sus confirm idea că în Republica
Modlova se atestă o masculinitate mare.3
Evitarea incertitudinii exprimă nivelul de toleranţă a incertitudinii şi nesiguranţei în societate,
măsura în care membrii unei culture sau unui grup se simt ameninţaţi de situaţii incerte sau
necunoscute. Dacă mai simplu, am putea spune că evitarea incertitudinii reprezintă
comportament pe care îl are individual referitor la o situaţiei necunoscută. Deseori evitarea
incertitudinii este confundată cu evitarea stresului dar de fapt este cu totul altceva. Republica
Moldova înregistrază e evitare a incertitudinii mare, fapt ce se datorează concepţiei că statul
trebuie să elaboreze un plan de regul fixe după care să se ghideze indivizii şi organizaţiile. Dacă
pentru o evitare a incertitudinii mica oamenii sunt de idea că ei sunt principalii actori în
momentul elaborării deciziilor politice, sunt gata să protesteze instant faţă de o decizie
guvernamentală cu care nu sunt deacord, atunci în Republica Moldova acest lucru nu este
evident. Ţările care au o evitare a incertitudinii redusă adoptă ideologii tolerante, religia în aceste
ţări admite idea că nu există doar un singur adevăr şi că nimeni nu poate fi criticat pentru
credinţa pe care o are, iar în Republica Moldova toleranţa este minima, spre exemplu
comunităţile LGBD sunt criticate, mitropolia încearcă să inducă idea unicii credinţe, iar indivizii
de religie ortodoxă sunt împotriva altor religii cum ar fi cea baptistă.4

2
https://www.unicef.org/moldova/2007_005_Rom_Family_in_transition.pdf
3
http://www.statistica.md/public/files/publicatii_electronice/femei_si_barbati/Portret_statistic_femei.pdf
4
http://usch.md/wp-content/uploads/2015/11/VOLUMUL-2_2011.pdf , pp. 61 – 62. Inclusiv Tabelul 2.
Orientarea pe termen lung face referire la măsura în car e societatea acceptă şi păstrează
valorile tradiţionale. Această dimensiune culturală a fost sesizată şi evidenţiată de către Michel
Bond. Acest specialist a folosit un chestionar care a fost aplicat pentru 23 de studenţi din diferite
ţări, iar într-un final s-a ajuns la această dimensiune culturală care Bond initial a numit-o
“dinamism confucianist”, adică ceea ce face diferenţa dinte orientarea pe termen lung şi
orientarea pe termen scurt. La fel cum există şi pentru celelalte dimensiuni culturale diferenţe,
orientarea pe termen lung este diferită de cea pe termen scurt.
Tabelul 1.5
Diferenţele majore între orientarea pe termen scurt şi orientarea pe termen lung
Orientare pe termen scurt Orientare pe termen lung
- Respect pentru tradiţii; - Adaptarea tradiţiilor la un context
- Respect pentru obligaţii sociale şi modern;
status indifferent de preţ; - Respect pentru obligaţiile sociale şi
- Presiune social pentru a “ţine pasul cu status în anumite limite;
tinereţea” chiar dacă aceasta înseamnă - Rezevare în chetuielile resurselor;
costuri mari; - Cotă mare de economisire, fonduri
- Cotă mica de economisire, bani puţini disponibile investiţiilor;
pentru investiţii; - Perseverenţa pentru rezultate pe
- Se aşteaptă rezultate rapide; termen lung;
- Preocupare pentru posesia adevărului. - Înclinaţie spre autosubordonare spre
atingerea unui anumit scop;
- Preocupare pentru respectarea
cerinţelor Virtuţii.

Republica Moldova se caracterizeză printr-o valoare scăzută a coeficientului de orientare pe

termen lung. Indivizii sunt preocupaţi de trecut şi present, fără a admite investiţia în viitor şi
pentru viitor, iar în ceea ce priveşte economisirea pentru viitor aceasta este redusă. Societatea
moldovenească se confruntă cu dificultăţi în planificarea de viitor şi deseori se recurge la
experienţele anterioare pentru rezolvarea unei problem actuale.
În concluzie pot afirma că Republica Moldova rămâne într-un regres accentuat
comparative cu statele europene în ceea ce priveşte dimensiunile culturale. Acest lucru este
datorat mai multor factor ice ţin de trecut şi prezent. Influenţe comuniste şi apartenenţa la URSS
se fac resimţite şi în domeniul sociologiei şi managimentului iar economia slab dezvoltată
frânează procesul de “modernizare” a societăţii moldoveneşti. Salalriile destul de mici nu permit
indivizilor să se orienteze pe termen lung, spre viitor; lipsa locurilor de muncă, sau remunerarea
diferenţiată accentuează discrepanţele de gen, astfel favorizând masculinitatea. În domeniul nu se
atestă un grad foarte mare de dependenţă a angajaţilor faţă de superiori, pe când în domeniul
public, în instituţiile şi organizaţiile publice acest lucru este foarte evident, iar acest fapt prezintă
un regres pentru secolul XXI-lea.

5
http://usch.md/wp-content/uploads/2015/11/VOLUMUL-2_2011.pdf Tabelul 3.