Universitatea din Oradea

Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţe ale

Comunicării

Uniunea Europeană şi Rusia în sistemul de Relaţii Internaţionale

Leadership-ul colectiv al UE vs leadership-ul individual al preşedinţilor rusi.

Lector Univ. Dr. Dogot Cristina Studentă Verlan Virginia

Oradea 2020
 Introducere

Pornind de la ideea că Uniunea Europeană este o comunitate de 28 de naţiuni şi popoare

europene, reunite în jurul unor valori politice, economice, culturale şi sociale commune, această
“structură” are nevoie de instituţii de conducere şi managiment care să stabilească obiectivele de
activitate, să urmărească procedura de implentare a acestora şi să evalueze efortul depus. Din
punct de vedere istoric este arhicunoscut faptul că orice cumunitete fie ea de state, organizaţii sau
indivizi are nevoie de un lider. Încă din antichitate s-a dezvoltat o preocupare pentru crearea
imaginei de lider. De ce? Chiar şi în antichitate imaginea liderului era atribuită polisului pe care-l
conducea ori prestigiul acestui polis era în concordanţă directă cu imaginea liderului său. De
fapt, prima şi probabil principala contribuţie a Lumii Vechi în spaţiul comunicării instituţionale
este construcţia imeginii liderului, liderul lumii antice a fost construit în aşa fel încât
nesupunerea faţă de el să devină fapta negativă cea mai consistentă, mai reprobabilă şi mai
periculoasă din societatea respectivă.1 Crearea imaginii de lider şi-a menţinut continuitatea până
în zilele noastre, excepţie nu a făcut nici perioada regimurilor totalitare. Dacă e să facem o
referire la imaginea liderului României totalitate- Ceauşescu, atunci acesta este inclus în şirul
glorios al voievozilor celor trei principate, iar crearea acestei imagini a fost posibilă datorită
poeţilor de partid:”Cu el sunt toţi strămoşii ce au ctitorit o ţară/Alăturea-i stau Mircea şi Ştefan
şi Mihai/Martirii traşi pe roată, coroanele de pară/Pe frunţile durerii şi a robilor alai”2 sau
“Chipul României de astăzi/Este chipul marelui Întemeietor Ceauşescu,/Demiurgul a toate
gânditor/Şi-a toate visător, apărător, vizionar, constructor,/Eroul cel dintâi/Alcelei dintâi
revoluţii/Care întemeiază o patrie liberă/Cu însuşi poporul ei liber”3. Astăzi am ajuns să avem un
asemnea Ceauşescu a Rusie, un Putin, un lider asupra căruia stă concentrat tot PR-ul rusesc.
Privitor la imaginea liderului, diferenţa dintre Uniounea Europeană şi Rusia este dată de
compoziţia propriu-zisă a acestora: Uniunea Europeană nu are un lider absolul în contextul în
care parte componentă a acesteia sunt 28 de state şi nu există o instituţie-cheie unică care să
exercite funcţia supremă, pe când Rusia, şi partidul lui Putin - Rusia Unită controlează duma de
stat, preşedenţia şi guvernul, controlează în totalitate sistemul rusesc. De aceea ideea oferită de
1
Bogdan Teodorescu, “Cinci milenii de manipulare”, Editura Tritonic, Bucureşti, 2010, pp.138-139.
2
C. Sturzu, “Prin fapte mari în timpul legendar”, în E. Negrici, Poezia unei religii politice, Editura Pro, Bucureşti,
p.345.
3
B. Teodorescu, “Cinci milenii de manipulare”, în E.Negrici
Bogdan Teodorescu pentru societatea românescă este viabilă întru totul pentru Rusia: “Am trăit
cu ilizia, probabil confortabilă, a victoriei spiritului asupra sistemului, a ideii asupra cenzurii, a
individului asupra birocraţiei. Victoria a venit, însă în general foarte târziu pentru acel spirit,
acea idee şi mai ales acel individ, şi nu a servit decât la progresul sistemului, la triumful
birocraţiei şi la perpetuarea cenzurii.”

Pentru a putea efectua o anliză obiectivă şi corectă, mai întâi de toate este necesar să
oferim un contrasT exact asupra termenilor cheie ce se regăsesc în subiectul respectivei lucrări.
Prin urmare, termenul de leadership reprezintă conceptul cheie al acestei lucrări, iar odată definit
va oferi claritate asupra problematicii abordate. Putem considera leadershipul un atribut necesar
şi dorit de către o organizaţie pentru managerii lor sau este poate unul dintre cele mai importante
elemente care poate contribui la succesul sau inscuccesul unei organizaţii, în cazul nostru
organizaţiile având semnificaţia de stat sau de o asociaţie de state.

O altă definiţie pe care am considerat-o adecvată este că prin leadership se intelege

capacitatea unui leader, a unui cadru de conducere de a determina un grup de persoane de a
conlucra cu acesta in realizarea unui obiectiv pe baza puternicei lor implicari afective si
operationale.4 Pentru ca conceptul de leadership să fie existen este necesar respectarea câtorva
condiţii cum ar fi existenţa unui sau unor obiective destinate îndeplinirii şi existenţa unui grup.

Este greşită ideea asocierii leadershipului cu managimentul precum şi cea a lidderului cu

cea de manager, iar pentru a oferi o claritate, mai jos, într-un tabel voi face o paralelă între
acestea:

Managiment Leadership

Generează ordine Generează schimbare

Stabileşte agende Stabileşte direcţii

Aloca resurse existente Caută noi resurse

4
Suport de curs “Leadership şi sistemul decizional al managimentului”, Material editat în cadrul Programul
Operaţional Sectorial, p. 5.
 Leadershipul este foarte important iar în susţinerea acestei idei vine afirmaţia că atunci
când o organizaţie, o instituţie sau chiar un stat suferă un dezastru, din punct de vedere politic,
economic, sau administrativ, cea mai frecventă explicaţie invocată este lipsa leadership-ului.
Deci, cel mai simplă ideie de definire a leadershipului este aasocierea leadershipului cu
conducerea, aceasta este şi definiţia pe care o oferă dicţionarul explicativ al limbii române. Însă
există autori care definesc acest termen mult mai complex. Spre exemplu, Elliot şi Stephen
definisc leadershipul ca fiind „procesul prin care o persoană stabileşte un scop sau o direcţie
pentru una sau mai multe persoane şi-i determină să acţioneze împreună cu competenţă şi deplină
dedicare în vederea realizării lor”. Alţi autori, în procesul de definire a termenului pun accent nu
pe funcţia de conducere propriu-zisă însă pe capacităţile liderului de-ai motiva pe ceilalţi pentru
îndeplinirea unui obiectiv sau atingerea unui scop comun. O altă abordare în definirea
leadership-ului pune accent pe relaţiile interumane care se stabilesc în cadrul acestuia. Astfel,
Robert Tannenbaum, Irving Wescheler şi Fred Massarik în anul 1981, definesc leadership-ul ca
fiind ”o influenţă inter-personală, exercitată într-o anumită situaţie şi direcţionată, printr-un
proces de comunicare, către atingerea unui ţel sau a unor ţeluri specifice”.

Acum o să revin la actorii acestei lucrări: Uniunea Europeană cu leadership-ul ei colectiv

pe de o parte şi Rusia care are un leadership individual prin prisma persoanei lui Vladimir Putin.
La etapa actuală, Uniunea Europeană se confruntă cu o serie de probleme de ordin politic,
economic şi social care afectează buna sa funcţionare ca comunitate şi de ce nu, afectează
imaginea acesteia privind siguranţa. De ce siguranţa? În urma unui chestionar realizat de către
Institutul de Politici şi Reforme Europene de la Chişinău se arată că majoritatea respondenţilor-
aproximativ 48% au afirmat că în momentul în care se gândesc la Uniunea Europeană se gândesc
în primul rând la siguranţă. Pentru a oferi un cadru exact asupra leadership-ului european o să fac
o trimitere la afirmaţiile lui Guy Verhofstadt, liderul ALDE din Parlamentul European. Liderul
ALDE din Parlamentul European este de părerea că “liderii UE trebuie să își asume
responsabilitatea pentru ultimul lor eșec. Pentru început, aceștia trebuie să înceteze să facă
declarații lipsite de conținut. Incapacitatea instituțională a UE este evidentă, în special pentru
inamicii săi. În prezent, aceasta se lovește de o decizie grea: un pas către unificare sau către
inevitabila dezintegrare.”5 În primă fază această afirmaţie pare să conducă către un eşec al
leadership-ului european. O tânără specialistă în probleme de relaţii internaţionale, jurisprudenţă
europeană şi de fapt, iniţiatoarea forumului http://expertforum.ro/expert-forum/finantatori/ , în
cadrul unui interviu afirma: “Mă tem că liderii europeni sunt deseori birocraţi sau populişti. Mă
uit la declaraţii şi văd cum Juncker a promis şi promite o grămadă de lucruri, pe care nici măcar
nu ştie dacă le poate livra. Apar note informale şi îţi dai seama că este haos şi că domneşte o
demagogie şi o luptă permanentă pentru imagine şi pentru prezervarea puterii în posturile cheie.
Forma prevalează fondului prea mult, asta este opinia mea. Sunt puţini lideri europeni care
transmit ceva dincolo de vorbăria specifică. Polonezul Tusk este unul dintre ei; cred că Polonia
va deveni o voce din ce în ce mai puternică în UE.”6

Iulian Chifu, analist de politică externă şi fost consilier prezidenţial roman este de părere
că “leadershipul european se confruntă astăzi cu o realitate inedită în care este asaltat de
probleme administrative şi politice, cât şi de crize în cascadă şi din ce în ce mai acute, crize cu
rădăcini profunde în probleme structurale ale constructului european sau al construcţiilor statale
ale membrilor”.7 În opinia lui, Europa are nevoie de o expertiză reală în ceea ce priiveşte
siguranţa acesteia, criza refugiaţilor, războiae şi conflictele de la frontier acesteia. Europa trebuie
să depăşească acel “leadership de pace”: cert este că, în faţa afluxului de crize în domino,
succesive, suprapuse, interdependente, cu impact major şi costuri mari în soluţionarea lor, cu
impact asupra miezului de valori european, „leadeshipul de pace“ al instituţiilor europene, dar şi
al statelor membre ale UE nu face faţă şi are nevoie de un suport solid de expertiză şi experienţă
în crize, conflicte, războaie la frontieră şi agresiuni hibride în chiar sânul Europei.8

În ceea ce priveşte Rusia, lucrurile stau cu totul altfel. Pentru Rusia ideea de leadership
colectiv este practic inexistentă în contextul în care liderul suprem este Vladimir Putin,
preşedintele Rusiei. Deci, atunci când discutăm depre leadership şi facem referire la Rusia atunci
vom discuta despre un leadership individul, un leadership la care lucrează mii de oameni,
începând cu marketologi şi până la serviciile secrete ruseşti. Pentru a înţelege personalitatea
5
http://www.caleaeuropeana.ro/guy-verhofstadt-liderul-alde-din-pe-despre-leadershipul-european-oficialii-ue-
trebuie-sa-inceteze-sa-faca-declaratii-lipsite-de-continut-si-sa-arate-unitate/ consultat la data de 05.02.2018.
6
http://gratieluimihailescu.ro/ue-leadership-ul-european-si-criza-refugiatilor-o-viziune-integrata/ consultat la data
de 04.02.2018.
7
http://adevarul.ro/international/europa/leaderishipul-european-fata-crizele-esec-nesiguranta-lipsa-aplomb-
1_56fcd0d55ab6550cb86b4ec4/index.html consultat la data de 05.02.2018.
8
Ibidem.
liderului rus de la Kremlin este necesar să urmărim declaraţiile pe care le fac oponeţii acestui în
ideea în care mass-media rusească, începând de la Prime 1 sau canalul 1 şi până la Russia 24 sunt
controlate şi trecute prin sita cenzurii. Boris Nemţov unul dintre cei mai mari oponenţi a lui
Putin, cel care se presupune că a fost asasinat la comanda directă a lui Putin, vorebeşte în cadrul
unui interviu despre imaginea de lider a lui Putin, despre implicarea Rusiei în Siria şi Crimeea,
despre Maidan şi despre cum Putin a reuşit pe parcursul madatelor sale să-şi impună imaginea de
lider suprem. În opinia lui Nemţov, Putin nu este un om atât de puternic cum îl crede societatea,
de fapt, este un oligarh care a reuşit să supună sub controlul să toate instituţiile Rusiei. În ceea
ce priveşte leadership-ul liderului de la Kremlin, Boris Nemţov afirmă că în Rusia există un
leadership fals, acestă noţiune fiind una de faţadă, în realitate este un fel de monarhie
absolutistă.9 Important este că în cadrul acestui interviu, Nemţov ajunge la concluzia că
leadership-ul rusesc fals prevalează asupra leadership-ului european, iar dacă oficialii europeni
cred că restricţiile impuse Rusiei pot afecta imaginea lui Putin pentru societatea rusească, atunci
comit o eroare, o eroare de proporţii.

În concluzie pot să afirm că atât în Rusia cât şi la nivel european există spaţiu pentru un
alt model de leadership, unul real, concentrat pe schimbare şi nu unul creat pentru manipulare şi
pentru atragere de partea unei sau altei tabere. Trăim într-o societate în care de câte ori
deschidem radioul sau televizorul, de fiecare dată când deschidem o carte, un săptămânal sau un
cotidian, cineva încearcă să ne educe, să ne convingă să cumpărăm un produs, să ne determine să
votăm un candidat sau să fim deacord cu o anumită versiune a ceea ce este drept, adevărat sau
frumos.

9
https://www.svoboda.org/a/25368133.html consultat la data de 05.02.2018.