Abrudan Iulia,RU anul I

Tema 3: Prejudecățile și discriminarea față de persoanele în vârstă la locul de muncă

Subiecte:
1. Analizați atitudinea socială față de îmbătrânire în societățile tradiționale Analizați
satul românesc tradițional sau alte forme de organizare socială de tip tradițional și raportarea
acestora la procesul de îmbătrânire. Prezentați statusul persoanelor în vârstă în societatea
tradițională și faceți o analiză a factorilor ce determină acest status.

În societățile tradiționale, îmbătrânirea este de obicei percepută pozitiv. Îmbătrânirea

demografică și provocările ei reprezintă un subiect cu importanță deosebită, întrucât populația
vârstnică în România este inevitabil un segment în creștere, iar această tendință este comună
tuturor țărilor Europene. Aceasta impune abordarea complexă a segmentului respectiv al
populației ca o importantă resursă umană, fiind esențial să i se asigure prosperitatea alături de
celelalte vârste.
Scăderea semnificativă a ratei totale de fertilitate, migrația în masă a tinerilor și creșterea
relativă a speranței de viață la naștere, au stat în România la baza procesul de îmbătrânire
demografică rapidă. Persoanele în vârstă sunt respectate și considerate a fi deținătoarele unui
nivel de înțelepciune și experiență care le permit să îndeplinească roluri importante în cadrul
comunității. În satul românesc tradițional, de exemplu, bătrânii erau considerați ca fiind
"stăpânii satului", datorită experienței și înțelepciunii lor.
Persoanele în vârstă erau respectate și ascultate în probleme legate de organizarea și
administrarea comunității, precum și în soluționarea conflictelor interpersonale. În plus, ei
jucau un rol important în transmiterea tradițiilor, obiceiurilor și valorilor comunității mai
tinerei generații.
În ceea ce privește statusul persoanelor în vârstă în societatea tradițională, acesta era
determinat de mai mulți factori. Unul dintre acești factori era legat de rolul pe care aceste
persoane îl dețineau în cadrul comunității. Persoanele în vârstă care aveau un rol important în
organizarea și administrarea satului erau respectate și apreciate mai mult decât cele care nu
aveau un astfel de rol. În plus, statutul social al persoanelor în vârstă era influențat de factori
precum sexul, situația materială, apartenența la o anumită familie sau clan și legăturile
sociale. Persoanele în vârstă care aveau o situație materială bună și care făceau parte din
familii respectate aveau un status mai ridicat decât cele care nu aveau aceste avantaje.
Persoanele în vârstă, în societățile tradiționale erau considerate o resursă valoroasă și
respectate pentru experiența și înțelepciunea lor. Statusul social al acestor persoane era
determinat de rolul pe care îl dețineau în cadrul comunității, dar și de factori precum sexul,
situația materială, apartenența la o anumită familie sau clan și legăturile sociale.
2. Analizați atitudinea socială față de îmbătrânire și față de generația în vârstă în
societățile dezvoltate. Realizați o analiză la alegere între SUA, Europa de Vest și Japonia.
Subliniați statusul persoanelor în vârstă și faceți o analiză a factorilor ce determină acest
status.

În general, atitudinea socială față de îmbătrânire și față de generația în vârstă variază în

funcție de țară și cultură. În general, societățile dezvoltate acordă o atenție sporită îngrijirii
persoanelor în vârstă și le acordă un anumit statut social.
SUA:
În SUA, bătrânii sunt considerați o resursă prețioasă a societății. Cu toate acestea, există unele
probleme cu îngrijirea acestora în sistemul de sănătate și de asistență socială. În general,
familiile americane sunt mai puțin implicate în îngrijirea părinților lor în vârstă, decât în alte
țări. În plus, SUA are o cultură de productivitate și eficiență, ceea ce face ca vârsta înaintată
să fie asociată cu pierderea productivității. Cu toate acestea, mulți americani își respectă
bătrânii și îi consideră o sursă de înțelepciune și experiență.
Europa de Vest:
În Europa de Vest, respectul și îngrijirea pentru persoanele în vârstă sunt valorile sociale
fundamentale. În multe țări europene, există sisteme bine dezvoltate de îngrijire pentru
persoanele în vârstă și de asistență socială. În plus, în multe dintre aceste țări există o cultură
de pensionare timpurie și de a petrece timpul cu familia și prietenii. Persoanele în vârstă sunt
adesea percepute ca fiind înțelepte și respectate pentru contribuțiile lor la societate.
Japonia:
În Japonia, respectul față de vârstnici este o valoare culturală importantă. Persoanele în vârstă
sunt adesea percepute ca fiind înțelepte și respectate pentru experiența lor. Japonia are, de
asemenea, un sistem bine dezvoltat de îngrijire a persoanelor în vârstă. Cu toate acestea,
există și unele probleme cu privire la izolarea socială a persoanelor în vârstă, datorită tendinței
tot mai mari de urbanizare și a creșterii numărului de tineri care își părăsesc orașele natale.
Factorii care determină statusul persoanelor în vârstă includ: cultura și valorile sociale ale
unei țări, nivelul de dezvoltare economică și socială, sistemul de sănătate și de asistență
socială, nivelul de urbanizare, tendințele demografice și familiale, și nivelul de educație și de
acces la informații. Toți acești factori pot afecta modul în care persoanele în vârstă sunt
percepute și tratate într-o anumită societate.

3. Analizați raporturile inter-generaționale pe piața forței de muncă în România.

Pornind de la caracterizarea actuală a pieţei forţei de muncă din România și a culturii sociale
evaluați efectele acestora asupra raporturilor inter-generaționale.

Piața forței de muncă din România este una complexă și dinamică, influențată de o serie de
factori economici, sociali și culturali. În ultimii ani, România a experimentat o creștere
economică semnificativă, cu o rată a șomajului în scădere și un nivel de angajare în creștere.
Cu toate acestea, raporturile inter-generaționale în ceea ce privește piața forței de muncă
rămân o problemă importantă.
În România, cultura socială a jucat un rol semnificativ în raporturile inter-generaționale pe
piața forței de muncă. În trecut, exista o tradiție a muncii în familie, unde membrii familiei, în
special copiii, erau implicați în afaceri sau în munca la fermă. Această tradiție a fost
influențată de aspectele culturale precum valorile și normele comunității, iar acestea au
continuat să se manifeste în societatea românească.
În prezent, există încă un nivel ridicat de dependență inter-generațională pe piața forței de
muncă din România. În special, tinerii sunt foarte afectați de situația pieței forței de muncă și
sunt adesea nevoiți să depindă de sprijinul financiar al părinților sau al altor membri ai
familiei. Acest lucru poate duce la tensiuni în cadrul familiei, în special atunci când tinerii își
doresc să fie independenți și să își construiască propriile vieți.
Pe de altă parte, există și un fenomen de discriminare a persoanelor în vârstă de pe piața forței
de muncă. Această discriminare este adesea asociată cu o percepție negativă a persoanelor în
vârstă, considerate a fi lipsite de energie și de abilități necesare pe piața forței de muncă.
Acest tip de discriminare poate duce la excluderea unor persoane în vârstă de pe piața forței
de muncă, ceea ce poate agrava problemele inter-generaționale.
În concluzie, raporturile inter-generaționale pe piața forței de muncă din România sunt încă
afectate de o serie de factori culturali și sociali. Există încă o tradiție a dependenței inter-
generaționale, iar discriminarea persoanelor în vârstă poate agrava această problemă. Este
important ca societatea să se concentreze asupra soluțiilor pentru a reduce dependența inter-
generațională și a combate discriminarea, astfel încât toți membrii societății să poată beneficia
de oportunitățile oferite de piața forței de muncă.

4. Analizați efectele procesului de îmbătrânire asupra performanței în muncă în funcție

de tipul de activitate. Prezentați efectele îmbătrânirii asupra performanței în activitate în
diverse tipuri de activități subliniind aspecte uzura psihică și fizică sau dificultatea adaptării la
schimbarea tehnologică.

Îmbătrânirea poate avea efecte semnificative asupra performanței în muncă, în funcție de tipul
de activitate desfășurată. În general, îmbătrânirea este asociată cu o scădere a performanței
cognitive și fizice, dar impactul său variază în funcție de tipul de muncă.
În activitățile care necesită o bună performanță cognitivă, cum ar fi munca în domeniul
academic, cercetarea sau managementul, îmbătrânirea poate duce la o scădere a performanței
cognitive, cum ar fi scăderea vitezei de procesare a informațiilor, reducerea atenției și
diminuarea memoriei de lucru. De asemenea, uzura psihică, cum ar fi stresul și oboseala,
poate afecta performanța în astfel de activități.
În activitățile care necesită o performanță fizică bună, cum ar fi construcția sau munca în
fabrici, îmbătrânirea poate duce la o scădere a capacității fizice și a forței. Persoanele în vârstă
pot fi mai susceptibile la răniri și pot avea nevoie de mai mult timp pentru a se recupera. În
plus, uzura fizică, cum ar fi oboseala și durerea, poate afecta performanța în astfel de
activități.
În activitățile care implică utilizarea tehnologiei, cum ar fi programarea sau IT, îmbătrânirea
poate duce la dificultăți în adaptarea la schimbările tehnologice rapide. Persoanele în vârstă
pot avea probleme în învățarea noilor tehnologii sau în a face față noilor proceduri de lucru.
De asemenea, uzura psihică, cum ar fi stresul asociat cu învățarea tehnologiilor noi, poate
afecta performanța în astfel de activități.
În general, o bună pregătire și o abordare proactivă poate ajuta persoanele în vârstă să își
mențină performanța în muncă. Aceasta poate include participarea la programe de formare
continuă pentru a-și îmbunătăți competențele și adaptarea la schimbările tehnologice și
organizatorice, precum și îngrijirea sănătății fizice și mentale pentru a minimiza efectele
uzurii psihice și fizice.