Slaidul 13

Realizatorii studiului sunt de parere ca schimbarea de atitudine se datoreaza in mare iesirii mai
tarzii la pensie si stilului de viata mai activ.
A existat o perioada cand erai considerat batran sau de domeniul trecutului de indata ce ieseai
la pensie, dar acum aceasta etapa s-a mutat mult mai tarziu, pentru ca ducem vieti mai
sanatoase si mai active chiar si la 70 de ani, a declarat purtatorul de cuvant al site-ului
PayingTooMuch.
Pensionarii nu mai sunt vazuti ca oameni care-ti petrec zilele in fotoliu crosetand sau uitanduse la filme alb-negru si dormind la pranz.
Pensionarea a devenit, pentru multi, inceputul unui alt capitol. Pensionarii calatoresc, isi
descopera hobby-uri noi si, in unele cazuri, incep un stil de viata mai activ si mai incitant decat
cel al tineretii lor.
Cand vine vorba de pensionare, doar 11% dintre intervievatii angajati au spus, in 1991, ca vor
lucra si dupa varsta de 65 de ani. In 2013, procentajul a ajuns la 36%.
Noul sondaj a scos in evidenta si faptul ca unu din cinci britanici poate ajunge la varsta de 90
ani, fara sa se gandeasca cum ca ar fi batran. 93% declara ca esti pe atat de batran pe cat te simti,
iar 82% spunand ca se simt mai tineri decat varsta lor. 61% dintre respodnenti sunt de parere ca
batranetea este inca departe de ei.
Exista insa si alte studii care releva perceptii diferite in privinta varstei. De exemplu, conform
unui studiu din 2010, oamenii obisnuiti apreciaza ca tineretea se sfarseste la 35 de ani si
batranetea incepe la 58. Ceea ce inseamna ca toti anii dintre toti 23 sunt varsta mijlocie.

Slaidul 28
Cele doua forme de solidaritate se intersecteaza si se completeaza, situatiile fiind diferite,
unele persoane varstnice in cadrul realizarii rolurilor lor sprijina familia prin preluarea
activitatilor de gospodarire a locuintei sau indeplinirea sarcinilor de bunic, ceea ce face posibil ca
adultii sa-si desfasoare activitatile din campul muncii, sprijina financiar familia prin contributia
pe care o are, dar sunt si situatii in care familia este obligata sa-si reorganizeze modul obisnuit de
viata ca urmare a faptului ca varstnicul din familie si-a pierdutautonomia si este dependent de
ajutorul lor, situatie in care pot pastra varstnicul in famile sau pot apela la serviciile oferite de
societate.
Familia se implica in servicii de sprijin informal acordate varstnicilor prin activitati
curente de gatit, spalat, suport emotional, etc, fiind evidentiat faptul ca serviciile informale
oferite de familie, prieteni, voluntari sunt asigurate in proportii diferite si depind de existenta si
de gradul de utilizare al serviciilor formale, de catre varstnici. Numarul persoanelor
institutionalizate, care au domiciliul in localitatea in care se afla institutia de asistenta sociala,
este mult mai mare comparativ cu alte localitati. In acelasi timp insa, aparitia si dezvoltarea
serviciilor comunitare sunt determinate de situatia economica care impreuna cu situatia sociala si
politica influenteaza modalitatea de interpretare si interventie in problemele persoanelor
varstnice. Este recunoscut faptul ca nu procesul de imbatranire reprezinta problema si fac
persoanele varstnice vulnerabile, ci capacitatea acestor persoane de a face fata cu veniturile pe
care le au conditiilor din societate.

Remarcm c vrstnicii se bucur, n cadrul societilor arhaice i tradiionale, de

maximum de autoritate i respect, dar mai ales de protecie. n societile tradiionale,
caracterizate printr-o mortalitate ridicat i printr-o speran redus de via, vrsta constituia un
obiect de veneraie i de respect, btrneea fiind considerat adevrat izvor de cunoatere,
experien i nelepciune, capacitate de a gsi soluii echilibrate i ingenioase problemelor sau
conflictelor din cadrul comunitii (Rdulescu, S., 1994, p. 7, 123). Btrnii erau cei crora li se
acordau poziii sociale prestigioase, iar contribuia lor cu caracter spiritual era de o importan
deosebit.
n anumite triburi aflate nc n stadiul comunitii arhaice exista obiceiul prsirii rituale
a btrnilor. Aceste triburi aveau ca principal argument pentru ritualul lor, situaia economic
(sunt o povar pentru comunitate i nu mai pot fi hrnii fr a pune n pericol resursele
comunitii). Se tie ns c media de vrst a comunitilor arhaice i chiar tradiionale era
foarte sczut, ceea ce nseamn c numrul de btrni (peste 60-70 de ani) era foarte mic. n
secolul al XIV-lea i al XV-lea prezena vrstnicilor se face simit mai ales n popor i n mica
burghezie, unde proporia atinge i depete 11%, i e mai discret n mediile bogate, unde
ajunge la 3-4%(Venera Bucur, Adina Maciovan, 2003, p. 909), nu avem nici un motiv s
credem c n urm cu cteva mii de ani n urm numrul lor ar fi fost mai mare de 1-2%. Astfel,
ntr-o comunitate care numr cteva sute de indivizi, acetia erau tocmai conductorii, vracii,
sfatul btrnilor, fr al cror aviz comunitatea nu ntreprindea mai nimic important. Unii autori
susin c durata medie de via a crescut considerabil dat fiind faptul c, n epoca de piatr
aceasta era de 19 ani, n antichitatea european 25-30 de ani, crescnd spre 30-35 de ani n
secolele XVI-XVIII, ajungnd pn la 40 de ani n secolul XIX, (Bocsa va, 2003). n ara
noastr n 1932 durata medie de via era de 42 de ani, iar n prezent este de 70 de ani. Azi, n
Europa Occidental durata medie de via este mult ridicat, 75-78 de ani, fa de Somalia sau
Etiopia, 46 de ani.
Relaiile dintre generaii s-au modificat considerabil n zilele noastre. Astfel tinerii i vad pe
vrstnici ca pe nite persoane depite, iar vrstnicii i vd pe tineri dintr-o perspectiv autoritar.
Toate acestea datorit evoluiei omului n societate i a poziiilor sociale tot mai variate. S.
Rdulescu ne d o explicaie pentru acest fenomen la care suntem martori, socializarea i
integrarea social a fiecrei generaii are loc n diferite perioade de timp i n circumstane
sociale care nu seamn ntre ele, motiv pentru care experiena i aspiraiile lor sunt, de cele mai
multe ori, disjunctive i chiar divergente ntre ele (Rdulescu, S., 1994, p. 9). Astfel conflictul
dintre generaii, nu se rezum doar la conflictul ntre tineri-vrstnici, ci trece la norme, valori i
experiene fundamentale diferite. Cu toate acestea majoritatea autorilor sunt de prere c poziia
btrnului n familie trebuie ncadrat n complexul drepturilor i datoriilor, ea fiind
condiionat de puterea economic a familiei, pstrtoarea tradiiilor i a culturii. Btrnului i
revine sarcina de ntreinere a tradiiilor i de educare, iar descendenii i datoreaz respect,
ocrotire i afeciune
4.2. Profilul psihologic al persoanei de vrsta a treia
n sfera funciilor psihice elementare ale vrstnicului pot fi observate anumite
particulariti. Funciile intelectuale sufer unele modificri, cum ar fi scderea memoriei pentru
datele recente.

Dup Dr. Constantin Bogdan, funcionarea normal a unei persoane vrstnice cuprinde
echilibrul fizic, psihic i social. Astfel medicul Ana Aslan susine c posibilitile de sintez ale
vrstnicului se pot menine ca urmare a experienei i antrenamentului.
Adaptabilitatea organismului scade ca urmare a defectelor de reglare, control, integrare,
transmitere i reacie a modificrilor celulare i tisulare, crete sensibilitatea la stres iar
mecanismele fiziologice se transform cu uurin n numeroase i diverse procese patologice. Pe
fondul acestei capaciti de adaptare sczut incidena bolilor crete.
mbtrnirea nu este numai o schimbare cantitativ sau calitativ a unor funcii psihice,
ci n primul rnd o restructurare a personalitii, astfel nct lipsurile sunt acoperite de maturizare
i de experien sau pot fi chiar puse n valoare ( Shleanu, V., 1971, p. 67).
4.2.1. Modificrile de tip psihologic ale vrstnicilor
Modificrile de tip psihologic constau n:
Modificarea ateniei: atenia de scurt durat este cea care sufer mai mult n detrimentul
celei de lung durat, astfel scade capacitatea de concentrare.
Modificri ale gndirii: n urma reducerii numrului de neuroni este normal o
modificare la nivelul memoriei i gndirii, de aceea caracteristic vrstei a treia este o scdere a
spontaneitii i flexibilitii.
Modificri ale instinctelor: n aceast perioada de via asistm la manifestri sexuale
difereniate la femeia vrstnic fa de cele ale brbatului vrstnic. La brbai, deficitul sexual se
instaleaz lent pe cnd la femei comportamentul sexual este net influenat de factori psihologici
si sociali. Tot la nivelul instinctelor se instaleaz o cretere a poftei de mncare sau dimpotriv
dup unii gerontopsihologi se instaleaz un instinct de conservare al vrstnicului, pe care ei l
numesc instinctul morii.
Modificri afective: sunt bine cunoscute strile depresive cu tendine de izolare si de
singurtate. Acestea pot fi influenate de numeroi factori cum ar fi tulburri somatice sau
sentimentul de izolare pe care l d pensionarea.
Modificri ale vorbirii: vorbirea vrstnicilor devine mai greoaie o data cu deteriorarea
gndirii, a memoriei i a ateniei. Se poate observa o vorbire mai greoaie ca ritm dar i ca neles,
apar exprimri incorecte, incoerente i chiar blbieli.
Ana Aslan i colaboratorii sunt de prere c personalitatea individului este rezistent la
scurgerea anilor, prnd ca nu sufer modificri. Cu toate acestea complexitatea, variabilitatea i
asincronismul funciilor psihice schieaz profilul psihologic al vrstnicului.
4.2.2. Tulburrile de sntate mental la vrstnici
Unii autori (Ileana Antohe, Mihaela Carmen Fermeanu, 2003, p. 105), sunt de prere c
aproximativ 15-20% dintre vrstnici prezint dezordini mentale i psihiatrice. Aceste dezordini
mentale constau n: dezordini funcionale preexistente mbtrnirii i dezordini organice ce
constau n afeciuni primare ale sistemului nervos central i care se ntlnesc cu o frecven de 46% la vrstnicii de 65 de ani i 20% dup 80 de ani.
4.2.3. mbtrnirea i mecanismele de adaptare la stres

Adaptarea la stres este facilitat de o personalitate flexibil i de opiunile oferite de viaa

activ. Reducerea opiunilor vrstnicului i creterea numrului de factori potenial agresivi
constituie motive ale apariiei stresului la vrstnici. Reducerea capacitii fizice, schimbarea
aspectului somatic, bolile, pierderea celor apropiai, insecuritatea i srcia, pierderea rolului
social activ i de putere reprezint cteva din factorii ce determin apariia stresului la vrstnici
dar i cauze de reducere a adaptrii acestora fa de stres.
4.2.4. Dezordini mentale funcionale la vrstnici
Depresia este una dintre dezordinile mentale prezente la vrstnici. Ea se manifest prin
stri de tristee, apatie, tulburri de memorie i concentrare, insomnie, scderea apetitului,
retragerea social, abuz de alcool. Aceste manifestri au loc datorit sentimentului vrstnicilor de
singurtate i neajutorare. Pentru combaterea acestei stri depresive medicii recomand
medicaie antidepresiv i psihoterapie. (Ileana Antohe, Mihaela Carmen Fermeanu, 2003, p.
106).
Ipohondria reprezint o alt dezordine mental prezent la vrstnici. Ea se manifest
printr-o preocupare excesiv fa de starea propriului corp, de asemenea se manifest prin
plngeri exagerate i nejustificate.
Paranoia reprezentnd o dezordine mental se manifest prin sentimente nejustificate de
ameninare i nencredere, apariia sa fiind favorizat de izolarea, singurtatea i deficitul
senzorial al btrnilor.
Delirul se manifest prin confuzie, cu dezorientare i tulburarea strii de contiin.
Aceste perturbri de contiin au durat scurt, de la cteva zile la o sptmn. Apar
halucinaiile, iluziile, teama, anxietatea. Printre cauze ale apariiei acestei dezordini mentale se
pot enumera: afeciuni organice, toxicitatea medicamentoas, alcoolul, deshidratarea, malnutriia,
diverse infecii, traumatisme craniene, constipaia. Pentru combaterea acestei stri se recomand
comunicarea verbal i meninerea contactului fizic cu bolnavul, chiar atingerea btrnului de
ctre persoanele apropiate. (Ileana Antohe, Mihaela Carmen Fermeanu, 2003, p. 107).
Demena senil const n pierderea progresiv a capacitii cognitive, cu alterarea
memoriei, raionamentului abstract, a judecii i modificri ale personalitii. Printre formele
clinice ale acestei dezordini mentale se numr i boala alzheimer.
Alzheimer apare n jurul vrstei de 65-70 de ani. Aceast boal mai este numit demen
degenerativ sau demen senil primar i reprezint dup unii autori 50% din demenele
vrstnicilor (Ileana Antohe, Mihaela Carmen Fermeanu, 2003, p. 108), iar dup alii 60%
(Hurjui I.. 2004, p. 165), din totalul demenelor ce apar la vrstnici. Durata supravieuirii acestei
bolii din momentul diagnosticului variaz ntre 6-20 de ani.
4.3. Dimensiunea medical a mbtrnirii
Medical vorbind, btrneea const n creterea frecvenei indispoziiilor i a
mbolnvirilor, creterea gravitii acestora, asocierea mai multor boli, ngreunarea nsntoirii,
frecventele complicaii i cronicizri, frecventarea mai deas a cabinetelor medicale, consum
crescut de medicamente. Atitudinea fa de boal i fa de sntate se schimb treptat. Grija
pentru propria sntate i pentru propriul trup ajunge progresiv o preocupare important. Tihna,
odihna, contemplaia sunt preferate tensiunii, eforturilor, activitii (Shleanu, V., 1971). Astfel
definim mbtrnirea ca o perioad de perturbri i deviaii funcionale i numeroase alterri

structurale. Ali autori sunt de prere c dimpotriv, odat cu evoluiile medicinii i ale altor
tiine umane nu se mai poate vorbi despre btrnee ca despre o boal ci ca despre o perioad
de vrst (Apahideanu, O., 2001, p. 65) care dup 65 de ani trebuie considerat fiziologic.
mbtrnirea patologic, similar strii de boal, presupune o degradare rapid, avansat
i d un decalaj ntre vrsta calendaristic i cea biologic. (Rugina, V., 1986, p. 350)
Geriatria este disciplina medical ce se ocup cu studiul btrneii, incluznd fiziologia,
patologia, diagnosticul i terapia afeciunilor persoanei vrstnice. Gerontologia are ca obiect de
studiu procesul de mbtrnire, incluznd aspectele biologice, psihologice i sociologice.
Principiile nursing-ului gerontologic include i evaluarea necesitilor, redactarea
planului de ngrijire, implementarea obiectivelor fixate i evaluarea rezultatelor ngrijirii.
Impactul emoional al bolilor la vrstnic este perceput ca un dezastru, de aceea vrstnicul
refuz spitalizarea. Orice mbolnvire acut reprezint la vrstnic un stres suplimentar exercitat
asupra unui organism cu rezerve funcionale limitate. Spitalizarea pentru vrstnic este o povar
datorit schimbrii stilului de via i fricii de dezorientare ntr-un mediu nou, nefamiliar. (Ileana
Antohe, Mihaela Carmen Fermeanu, 2003, p. 117).
1.4. Programe de asisten comunitar destinate vrstnicilor
Serviciile i programele destinate ngrijirii vrstnicilor sunt tot mai prezente i n rile n
curs de dezvoltare. n rile dezvoltate aceste programe constau n: servicii medicale i
nemedicale oferite la domiciliul vrstnicului, centre de ngrijire de zi, care asigur socializare,
transport i hran, programe sociale organizate nafara domiciliului, cum ar fi centre pentru
btrni sau/i cluburi.
ngrijirea la domiciliu este modalitatea cea mai preferat de vrstnici deoarece le permite
pstrarea independenei personale. Dac vrstnicul este responsabil i accept riscurile de a
continua s locuiasc singur, dac prin aceasta nu pericliteaz alte persoane sau pe sine nsui,
copii nu au dreptul legal de a interveni mpotriva acestei decizii. Vrstnicul trebuie s fie
singurul care hotrte acest aspect. Programele speciale de ngrijire la domiciliu cu care se
lucreaz n rile dezvoltate, implic participarea familiei, prietenilor, vecinilor sau comunitile
religioase. Astfel vrstnicul ce este ajutat este nconjurat de persoanele apropiate.
La noi n ar se dezvolt foarte mult aceste servicii la domiciliu prin diferite organizaii
de asisten a vrstnicilor. Personalul de specialitate al acestora asigur controlul periodic al
strii persoanei asistate prin telefon i vizite. De asemenea se ocup de reparaiile casnice ce pot
aprea, asigur servirea meselor sau alte servicii de care un vrstnic poate avea nevoie.