MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA.

IP ,,INSTITUTUL DE TIINE PENALE I

CRIMINOLOGIE APLICAT,,

Catedra de psihologie i tiine socio-umane.

Referat la disciplina

Evaluarea i consilierea
persoanelor neglijate, abuzate.
( frecvena la zi ).

Efectuat :
R.Vacarenco ,studenta al anului III,
Facultatea Psihologie
COORDONAT:
S.Cheianu,dr.,conf.univers.

CHIINU -2015
PARTICULARITATI ALE CONSILIERII
VASTNICILOR
"In locul zidului gol de care ma temeam,
privirilor mele li s-a dezvaluit o noua priveliste... un nou inceput: dincolo de
oglinda,
intr-o lume minunata, in care amintiri prafuite au prins din nou viata."
Sue Limb, din "Love Forty"
Pe masura avansarii n vrsta, schimbarile n starea sanatatii si schimbarile de
roluri si statute sociale precipita n mod considerabil modificarea n timp a mecanismelor
de adaptare ale oamenilor. Marjorie Lowenthal caracterizeaza persoanele de vrsta
mijlocie si persoanele vrstnice ca autolimitate si aparent mai preocupate de
minimalizarea frustratiilor, prin a face fata problemelor vietii, dect prin a-si fixa
obiective prea nalte.
Studiile care au ncercat sa determine schimbari precise ale personalitatii care
apar la oamenii n vrsta au fost oarecum neconcludente (Cox): unele rezultate obtinute
indica o schimbare considerabila a personalitatii, n anii trzii ai vietii, altele nu au gasit
nsa schimbari semnificative.
Riley, Foner si asociatii (1968) au analizat mai multe studii referitoare la
schimbarea personalitatii la persoane mai n vrsta si au ajuns la concluzia ca acestea sunt
mai rigide, adaptndu-se mai putin la nou fata de tineri. Ca atitudine, vrstnicii au
evidentiat un mare grad de dogmatism, o mai mare intoleranta fata de ambiguitate
dovedindu-se mai putin grijulii fata de presiunea sociala exercitata asupra lor pentru a se
conforma. Mai mult ei s-au aratat mai pasivi, mai conformisti si mai preocupati de
propriile emotii si de propria persoana. Bernice Neugarten, Robert Havighurst, si Sheldon
Tobin (1968 ) arata ca subiectii batrni adopta mai frecvent un stil pasiv n adaptarea la
mediu, comparativ cu stilul de nfruntare evidentiat la subiectii tineri.
Cine sunt de fapt batranii? Momentul de inceput al varstei a treia este considerat
in mod conventional varsta de 65 ani, deoarece pentru majoritatea indivizilor ea coincide
cu pensionarea. Aceasta varsta este insa doar aproximativa. Dezvoltarea umana continua
si dupa varsta de 65 ani, intrucat adultii trebuie si in aceasta perioada din urma a vietii sa
se confrunte cu o serie de probleme, unele vechi, altele noi, care se cer rezolvate. In
cultura occidentala varsta a treia este valorizata preponderent negativ, in mare parte
datorita prejudecatilor.
In contextul zilelor noastre, varsta a treia este tot mai frecvent considerata o
perioada a vietii in care experienta, cunostintele, capacitatea de creatie pot si trebuie sa
fie folosite din plin. Un varstnic activ nu imbatraneste intelectual, fizic, social si nu are
timp sa se gandeasca la batranete. Sedentarismul, renuntarea si izolarea psihica si fizica
sunt factori de risc major in accelerarea imbatranirii somatice si sociale.
Tarile cu populatie de varsta a treia in crestere au o serioasa problema, desemnata
ca prioritara chiar si de catre Natiunile Unite, in ce priveste integrarea sociala a batranilor.
2

O solutie pare a fi aceea a grupelor de suport; in Cuba de exemplu exista asa-numitele

circulos de abuelos (cercurile bunicilor). Astfel de proiecte bazate pe gerontologia
educationala au cateva obiective principale:
- contributia la crearea unei noi culturi a imbatranirii, considerand varsta a treia
un stadiu al dezvoltarii umane, in care se pot dezvolta numeroase potentiale de invatare si
contributie la societate;
-obtinerea cunoasterii culturale, stiintifice si tehnice in randul celor varstnici prin
informarea referitoare la progresele tehnologiei, artei, culturii si gandirii moderne;
-cooperarea intre grupe de suport pentru varsta a treia din diverse tari ale lumii;
-realizarea unei programe care sa satisfaca necesitatile varstnicilor din diferite
medii sociale si cu diverse nivele de educatie;
-identificarea proiectelor viabile de petrecere a timpului liber;
-intelegerea caracteristicilor procesului de imbatranire, pentru a facilita relatiile
armonioase cu familia si comunitatea si pentru a crea spatii de experienta si suport social.
Acestea sunt directive trasate pentru grupele de suport din afara institutiilor.
Pentru batranii institutionalizati insa problemele sunt de natura mai complexa. O
problema comuna in general pentru varstnicii din casele de batrani este depresia si
sentimentul izolarii. Acestea se asociaza cu retragerea sociala si, de multe ori, cu
comportamente stereotipe. Institutionalizarea de orice tip devine astfel o problema majora
a serviciilor de sanatate. De aceea, consilierea persoanelor de varsta a treia se impune in
mai mare masura in aceste situatii.
Pentru a se evita instituionalizarea persoanelor vrstnice, un rol important l are i
consilierea membrilor familiilor vrstnicilor care se afl n riscul de a fi instituionalizai.
De cele mai multe ori, unul din motivele instituionalizrii btrnilor l reprezint i
teama de responsabiliti a familiei, lipsa de putere pentru a face fa situaiei de a-i ajuta
vrstnicul. Consilierea este un pas important n determinarea abandonului
instituionalizrii.
Consilierea este o relaie de ajutare, o ncercare i un efort din partea consilierului
la care este cooptat i clientul pentru a mbuntii confortul existenial al celui din urm
pentru a-i ameliora stilul de via. Nu este preocupat n general de ajutorarea oamenilor
ca ei s ia decizii, ci de a-i ajuta s ia decizii nelepte. Beneficiarii edinelor de
consiliere sunt persoane cu personaliti diferite care doresc s depeasc problemele pe
care le au, s-i cunoasc aptitudinile i s le dezvolte.
Activitatea de consiliere se poate suprapune la un moment dat cu cea a altor
profesioniti din domeniul social, dar scopul ei este de identificare a adevratelor
probleme i nevoi. Spre deosebire de ali actori sociali, consilierul pune accent pe
subiectivitate i independen, beneficiarul fiind cel ce identific i depete problemele.
Consilierea are scopul de a media ntlnirea dintre ceea ce este beneficiarul i ceea ce ar
fi bine s fie i vrea s fie acesta.
Pornind de la obiectivul acceptat de majoritatea autorilor n domeniu cel de a-i
ajuta pe oameni s se ajute singuri- rezultatele dorite i solicitate de ctre beneficiari
sunt: creterea nelegerii de sine i a situaiilor din jur, creterea capacitii proprii de
decizie, oferirea unui sprijin n luarea unei decizii i confirmarea acesteia, dezvoltarea
capacitii de a schimba o situaie, eliberarea de sentimente, examinarea opiunilor i
alegerea uneia, facilitarea capacitilor de relaionare i comunicare, linite i armonie
intrafamilial i comunitar.

Rezultatele consilierii depind de urmtorii factori:

a)
Cunoaterea obiectivelor i limitelor consilierii (referitoare la sferele
de activitate, independena beneficiarului i colaborarea acestuia)
b)
Sinceritatea i deschiderea la comunicare a beneficiarului
c)
Competena i profesionalismul consilierului
d)
Stabilirea unei relaii de consiliere bazat pe ncredere, sinceritate,
comportament non-discriminatoriu, empatie, confidenialitate i respect.
Astfel sunt evideniate urmtoarele obiective specifice consilierii: autoacceptarearecunoaterea att a calitilor, ct i a defectelor i acceptarea criticilor i a respingerilor,
dezvoltarea contiinei de sine-perceperea de sine prin autoevaluare i comparare,
perspicacitatea-control raional asupra tririlor i aciunilor, rezolvarea de problemenvarea cutrii soluiilor i gsirea unei soluii adecvate, educaia psihologicachiziionarea de tehnici pentru nelegerea i controlarea comportamentului, dezvoltarea
abilitilor sociale-cele de comunicare, conducerea conversaiilor, asertivitate i controlul
furiei, schimbarea cognitiv-identificarea, recunoaterea i modificarea sau nlturarea
credinelor iraionale, modificarea comportamental-schimbarea sau nlocuirea modelelor
comportamentale neadaptive sau distructive, restituire sau compensare-ajutorarea
clientului s ndrepte comportamentele distructive anterioare.
Consilierea poate fi vzut de ctre unii lucrtori sociali n sfera comunitar, ca o
perspectiv interesant de triri particulare, n timp ce originea acestor sentimente de
suprare, regret i neputin, se afl n problemele publicede genul srciei, omajului,
discriminrii i bolii.
In afara de suportul de care au nevoie persoanele varstnice, se impune si reeducarea societatii, in sensul combaterii asa-numitelor mituri referitoare la varstnici:
batranii nu se mai indragostesc, sunt o povara, sunt neproductivi, au intotdeauna
probleme medicale, nu pot invata, uita mereu si nu se pot bucura de viata. Mai ales
familiile varstnicilor au nevoie sa fie educate si consiliate in aceasta privinta, pentru restructurarea perceptiilor si cognitiilor referitoare la ceea ce inseamna varsta a treia
n special, asisteni sociali care fac consiliere cu familiile btrnilor aflai n risc
de abandon evideniaz rolul ambelor perspective. Consilierii concentrai asupra
dezvoltrii comunitare accentueaz abilittea de a construi o relaia bazat pe ncredere,
n timp ce alii focalizai pe o intervenie individual pot vedea cum este influenat
munca lor de unele sisteme sociale, economice i politice.
Orientat spre ajutorarea clienilor n nelegerea i clarificarea punctelor lor de
vedere asupra spaiului de via, asupra mediului i a dimensiunii morale a existenei,
consilierea susine i rolul nvrii gsirii scopurilor determinate pentru nelegerea n
sine i a celor din jur pentru o mai bun informare asupra posibilitilor pentru
soluionarea problemelor de natur emoional i interpersonal.
Consilierea: Relaia de consiliere are scopul de a permite persoanei de vrsta a
III-a s-i exprime liber problemele, situaia, relaiile i chiar ntregul trecut, orict ar fi
de confuz i s se gndeasc la acestea mpreun cu interlocutorul su. Sarcina
specialistului const, printr-un joc de ntrebri i rspunsuri, n a-l ajuta pe btrn s-i
neleag situaia, cauza dificultilor sale i posibilitile de a le rezolva.
Principii ale dialogului de sprijin:
- ntotdeauna trebuie plecat de la momentul n care se afl subiectul.
- S se orienteze spre nevoile altuia.

- S se cunoasc bine sentimentele pe care fiecare le produce celuilalt.

- A avea ncredere n dinamismul celuilalt.
- S se respecte autonomia persoanei n vrst.
- S nu se manifeste exigent fa de btrn.
- A recunoate c orice ajutor are o limit.
Munca cu grupul de persoane de vrsta a III-a: ntr-un grup btrnul se simte n
siguran i poate, deci, s acioneze cu mai mult libertate i, deci, dup iniiativa
proprie. Graie sentimentului de apartenen la grup el poate deveni pe deplin contient de
propria valoare i de resursele sale. Exist, de obicei, dou motive pentru ca o persoan s
adere la un grup: nevoia de a fi n relaii cu alii i nevoia de a face ceva.
Calitile necesare animatorului de grup:
- s favorizeze autonomia membrilor grupului;
- s ntreasc cooperarea n interesul grupului;
- s neleag fiecare persoan din grup;
- s manifeste ncredere i stim fa de membrii grupului;
- s in cont de dinamismul membrilor grupului;
- s reacioneze spontan i corect cu membrii grupului;
- s discute mpreun problemele ce apar n grup;
- s caute, att ct este posibil, s devin din ce n ce mai puin necesar grupului i
lucrului n echip.
Fazele caracteristice evoluiei grupului:
- nceputul, caracterizat printr-o tatonare prudent a celorlali. Membrii grupului se
observ i ncearc s se familiarizeze unul cu cellalt;
- faza de orientare, n care ia progresiv cunotin de faptul c se afl integrat ntr-un grup
i c se poate simi bine;
- faza de ncredere, n care fiecare se privete pe sine aa cum este real;
- faza de conformitate, n care toi se simt unii, avnd perspective comune;
- faza de discuie, care trebuie pregatit i acceptat de comun acord.
n cadrul relaiilor btrn consilier se manifest dou caracteristici
semnificative:
- consilierul este mai tnar dect interlocutorul su;
- consilierul apare ca cel care d, iar btrnul cel care primete.
Aceste diferene pot fi resimite puternic de ctre persoana ajutat.
Sculptura familial: Aceasta tehnic cu valoare terapeutic este desemnat s
ajute subiectul individual sau familia n evaluarea comportamentului propriu sau al celui
specific altor membri ai familiei. Consilierul va stimula un membru al familiei s preia
rolul de sculptor, ncurajnd, totodat, pe ceilali participani. Sculptorul va realiza o
distribuire spaiala a membrilor familiei, operaie care exprim perceperea acestora, att a
relaiilor dintre ei (atracie, respingere, conflict, indiferen), ct i dimensiunea apropierii
i puterii n familie. Flexibilitatea tehnicii permite exteriorizarea tririlor, sentimentelor
subiecilor considerai material uman modelat.
Sculptura familial reprezint o parte a ntlnirilor terapeutice de grup.
ntlnirea cu familia: Asociat cu consilierea individual ntlnirea cu familia
garanteaz un mijloc natural de a obine echilibrul psihic al persoanelor vrstnice. Nu
trebuie omis ipoteza conform careia pensionarea echivaleaz, uneori, cu acutizarea unor
boli, ceea ce implic efort fizic i material din partea familiei pacientului vstnic.

n aceste cazuri scopul ntlnirii este de a egaliza nivelul de informare al familiei

ntregi cu cel al ngrijitorului btrnului, de a rspunde la ntrebri, de a identifica
necesitile celui care ngrijete, de a rezolva problemele din interiorul familiei i de a
dezvolta un sistem de sprijin familial.
Este necesar ca batrnul s cunoasc faptul c familia sa ncearc s-i neleag
noua form de triri, trebuine, aspiraii, constituind principalul sprijin n caz de urgen.
Asistentul social va avea grij ca aceast idee s nu se transforme ntr-o alta, degenerat,
conform creia, odat cu pensionarea, btrnul este total dependent de familie, pierde din
consideraia celor din jur, idealurile sale se rotesc n jurul ideii de supravieuire. La
ntlnirile cu familia pot participa i vecinii mai apropiai atingndu-se, astfel, obiectivul
interaciunii dintre diferitele subsisteme ale sistemului principal al clientului.
Conferina de caz familial: La aceste ntlniri tip conferin particip alturi de
membrii familiei i profesioniti care contribuie la rezolvarea cazului: asistent social,
medic, psiholog, jurist, ofier de poliie. Scopul acesteia const n sprijinirea clienilor
pentru a-i asuma responsabilitatea, a-i spori controlul asupra propriilor viei.
ntrebrile la care se ncearc s se rspund n cadrul acestor ntlniri sunt:
- Cine are o problem?
- De ce a aprut aceast problem?
- Ce efecte produce aceast problem asupra membrilor familiei?
- Cine poate ajuta la soluionarea problemei?
Specialitii au concluzionat importana participrii la conferin a subiecilor
vrstnici, aspect care solicit o serie de abiliti de comunicare ale asistentului social.
Consilierea individual: Reprezint unul din principalele mijloace de asigurare a
legturii dintre asistent social i client. Sarcina consilierului va consta n a stimula
pacientul s se elibereze de stress, demonstrnd abilitatea unui bun asculttor. n mod
constant va ncuraja clientul furnizndu-i informaii despre oportunitatea realizrii unor
activiti care s-i aduc satisfacie i s-i confere sentimentul de independen i putere.
Scopul consilierii este dual:
- reducerea stress-ului prin oferirea suportului emoional;
- realizarea unui bun management al resurselor deinute de pacient prin pregtirea
acestuia pentru a accepta schimbarea n propria via.
Consilierul, oferind consiliere la momentul oportun, ajunge s-l sprijine pe client
n sensul stimulrii acestuia pentru a-i exterioriza sentimentele negative i pentru a
recepta cu uurin noi percepii, experiene, opiuni.
O caracteristic esenial a consilierii, este cea de facilitare a nelegerii, a
schimbrii, a acceptrii noilor situaii, a depirii unor momente dramatice, a integrrii i
a dezvoltrii. Consilierea familiilor btrnilor cu risc de abandon, implic consilierul n
observarea, ascultarea, nelegerea, rspunsul, evaluarea i aciunea n parteneriat cu
consiliatul. Cel consiliat are posibilitatea de a-i explora i clarifica forele i slbiciunile,
de a-i mbuntii calitatea vieii i de a evolua spre o form superioar a bunstrii.
Consilierea nu presupune doar o prestaie unilateral din partea consilierului, ci
este vorba de o interaciune cu specificul ei, o relaie de ajutare. Fiecare dintre cei doi,
vine n cmpul acestei interaciuni cu particulariti de vrst, cultur, religie, clasa din
care provine, limba vorbit, etc. Sunt importante ncrederea, respectul i
confidenialitatea, astfel nct persoanele vrstnice s se poat simi n siguran pentru ai putea dezvlui i sonda propria via din perspectiva cunoaterii, afectivitii i aciunii.

Varstnicul trebuie sa cunoasca faptul ca in aceasta perioada gndirea creatoare

diminueaza, concomitent cu capacitatea de nvatare. Motivatiile devin monotone. Dispare
capacitatea de concentrare de lunga durata asupra unui subiect. Emotivitatea si
afectivitatea ncep sa slabeasca. Apar o stare de apatie, labilitatea emotionala si ngustarea
egocentrica a preocuparilor individuale. n prezenta unor situatii noi de viata, persoana va
actiona ntr-o maniera rigida si stereotipa. Se accentueaza particularitatile de caracter,
prin aparitia unor aspecte noi care s-au aflat pna atunci n stare latenta.
Consilierea este necesara pentru a preveni disfunciile persoanelor aflate n
dificultate i a le reintegra social. n procesul de oferire a serviciilor necesare
varstnicului, consilierul sprijin clientul n depirea unor situaii problematice de via;
ajut clientul n vederea satisfacerii nevoilor psihosociale i creaz o atmosfer n care
clientul s se simt liber s comunice i s colaboreze n condiii de securitate psihoemoional. Pentru aceasta consilierul utilizeaz att cunotine teoretice, ct i anumite
deprinderi practice selectate i adaptate n funcie de caracteristicile, nevoile i contextul
fiecrei situaii.
Consilierii i ofer serviciile unor persoane vrstnice. Acetia pot avea condiii
sociale diferite, o educaie diferit, probleme i nevoi diferite, moduri de a reaciona
diferite; de aceea, consilierii n fiecare tip de intervenie pe care o realizeaz ncep cu
stabilirea relaiei de comunicare.
Deprinderile de comunicare eseniale de care un consilier are nevoie n activitatea
cu clientii, in general, dar in special cu persoanele de varsta a treia sunt deprinderile de
recepionare, interpretare i redare a mesajelor. Exemplificnd, consilierul ascult cu
atenie i nelegere, se autoanalizeaz, este contient de perturbaiile din comunicare i le
reduce, este interactiv cu clientul, ofer feedback; contientizeaz limbajul corporal
propriu i al celorlali, manifest empatie, transmite cldur uman, analizeaz i
sintetizeaz informaia; explic cu rbdare i claritate, are deprinderi n redactarea scris
i oral a mesajelor.
In literatura de specialitate se opereaza distinctia intre cele doua categorii de
batrani (65-75 ani batranii tineri si peste 75 ani batranii-batrani), deoarece anumite
caracteristici ale fiecarui grup creeaza diferite probleme pentru care trebuie utilizate
modelele de ajutor si interventie adecvate, dar mai ales solutiile pertinente.
Principalele criterii folosite pentru realizarea clasificarii :
a) sexul varstnicele traiesc adesea fara un nou partener de viata, uneori
impreuna membrii familiei (la unul dintre copii), alteori singure, mentinand legatura prin
vizite.
b) viata de familie transformarea familiei traditionale in familie nucleara si
familie extinsa modificata (prin care se inteleg familiile nucleare care traiesc separat dar
comunica si intercationeaza).
c) locuinta multi varstnici ramasi singuri nu au resurse materiale pentru a-si
intretine locuinta (curatenie, instalatii sanitare sau de incalzire, reparatii diverse). In
consecinta, fie raman in propria casa (in cele mai multe cazuri preferand sa reziste
dificultatilor si sa nu reprezinte o povara pentru cei tineri), fie locuiesc la unul dintre
membrii familiei, fie opteaza pentru camin sau spital.
d) sanatatea - se deterioreaza si limiteaza atat mobilitatea, cat si relatiile sociale.

Asistenta sociala oferita persoanelor din categoria de varsta 65-75 ani trebuie sa
se centreze pe resursele detinute de acesti subiecti:
- disponibilitatea fizica si intelectuala pentru voluntariat ;
- disponibilitatea fizica si emotionala pentru a ingriji persoanele din categoria
batranilor-batrani (old-old) ;
- rezerva afectiva utilizata pentru organizarea propriei vieti conform preferintelor,
proiectelor, prin articularea independentei cu interactiunea socio-comunicativa cu familia
si prietenii.
Interventia consilierului asupra acestei categorii de batrani trebuie sa ofere o
intelegere a semnificatiilor multiple ale pensionarii si o ocazie care sa-i stimuleze pe
batranii-tineri sa-si utilizeze energia si indemanarea.
Pentru persoanele din categoria de varsta 65-75, prin intermediul unor modalitati
de interventie precum consilierea individuala, intalniri cu familia, grupul de ajutorare se
pot efectua clarificari si evaluari corecte ale situatiilor clientilor, ierarhizari ale
necesitatilor si prioritatilor, pot fi sprijiniti clientii sa-si exprime sentimentele si emotiile.
Consilierea individuala are un dublu scop :
- reducerea stressului prin oferirea suportului emotional ;
- realizarea unui bun management al resurselor detinute de pacient prin pregatirea
acestuia pentru a accepta schimbarea in propria viata.
Scopul intalnirii cu familia este de a raspunde la intrebari, de a rezolva
problemele din interiorul familiei si de a dezvolta un sistem de sprijin familial. O
abordare mai noua a acestei modalitati de interventie o reprezinta conferinta de caz
familial, prin participarea alaturi de membrii familiei si a unor specialisti.
Se poate afirma ca intalnirea subiectilor in diferite centre de zi contribuie la
sporirea oportunitatilor lor de a descrie experiente si a initia contacte sociale. Este evitata
astfel dezvoltarea negativa a sentimentelor de izolare, stimuland procesul de dezvoltare
intelectuala si emotionala prin abordari de subiecte diferite, preferate.
Lucrul cu persoanele din categoria de varsta 75-100 ani presupune o serie de
deprinderi specifice, de abilitate :
a) Comunicarea
Doua principii stau la baza comunicarii cu batranii peste 75 ani :
- intotdeauna relatia trebuie inceputa din punctul unde se afla clientul ; pozitia
clientului reflecta modul personal de a intelege realitatea ;
- clientii nu trebuie judecati.
Important in comunicarea cu batranii-batrani este ritmul discutiei care difera
de cel al comunicarii cu categoria batranilor-tineri , precum si cel legat de semnificatia
amintirilor. De asemenea, in cadrul convorbirii trebuie completata comunicarea verbala
cu cea non-verbala.
b) Aprecierea situatiei clientului
Intrebarile ce sunt adresate batranului pentru a-i identifica nevoile pot conduce la
anumite riscuri precum declansarea anxietatii. Interviul nu trebuie sa inceapa cu o
avalansa de intrebari. Un bun inceput il constituie conversatia despre sanatate, despre
vizitele prietenilor si mai ales despre interpretarea fotografiilor, toate acestea nu mai mult
de o ora.

Dupa examinarea gradului de independenta al clientului (sanatate, mobilitate,

temperatura, alimentatie), urmatoarea etapa presupune stabilirea contactelor socioafective ale clientului :
- de cine este vizitat ;
- cu cine se afla in relatii apropiate ;
- care sunt sentimentele clientului varstnic fata de vechile cunostinte.
c) Crizele
Criza este o stare personala de suferinta, de durere, caracterizata prin
incapacitatea clientului de a-si rezolva propriile probleme ; criza nu trebuie definita ca
situatie, ci ca stare. Oamenii sunt vulnerabili in stare de criza si de aceea trebuie evitate
deciziile luate in aceasta circumstanta. Ajutorul practic poate atenua ingrijorarile.
Prezenta unor alte persoane poate fi un sprijin pentru persoana de varsta a 3-a.
Surse ale crizei:
a) Moartea unei rude apropiate manifestarea unei crize poate imbraca o alta
forma : incapacitatea de a percepe un mesaj auditiv, stare de confuzie.
b) Pierderea locuintei clientii varstnici accepta foarte greu aceasta schimbare de
situatie, de domiciliu.
c) Externarea din spital trecerea de la securitatea relativa din spital la
nesiguranta din comunitate.
d) Procesul de internare a batranilor in camine sau azile.
Un loc important n psihologia vrstei a treia l ocupa atitudinea subiectiva a
individului fata de propria sa situatie ca persoana n viata. In general, persoanele n vrsta
sunt deosebit de ngrijorate de perspectiva sau de prezenta infirmitatilor lor fizice, de
diminuarea fortelor fizice si a capacitatilor intelectuale, n primul rnd a functiei mnezice.
Toti acuza o schimbare" pe care o resimt ca pe o povara. Se izoleaza de lume, de
societate si se simt chiar marginalizati sau exclusi; n sensul acesta se poate spune, fara sa
comitem o eroare, ca batrnetea antreneaza un anumit complex de izolare-inferioritate"
al persoanei. De aceea consilierea acestor persoane trebuie sa se concentreze pe gasirea
unor solutii de depasire a acestor stari.
S-a demonstrat ca psihodrama poate ajuta la depasirea anxietatii, depresiei si
comportamentelor stereotipe ale varstnicilor (Altman K.P., 1983). Persoanele de varsta a
treia din casele de batrani sunt expuse tulburarilor psihiatrice si sunt vulnerabile, mai
ales, la depresie. Dar serviciile psihiatrice si/ sau psihoterapeutice sunt rar asigurate.
Carman si Nordin (1984) au condus un grup de psihodrama intr-o casa de batrani, gasind
ca aceasta este o forma de terapie eficace. Psihodrama s-a demonstrat a fi benefica mai
ales pentru ameliorarea depresiei, permitand participantilor la grup sa retraiasca si sa
poata suferi pentru pierderile nerezolvate, doliul neprelucrat, si sa-si exprime
sentimentele reprimate de manie, abandon si teama. Tehnicile psihodramatice au incurajat
spontaneitatea si creativitatea si au facilitat procesul de trecere in revista a vietii proprii.
Astfel participantii au fost incurajati sa rezolve probleme vechi si sa-si examineze si
restructureze identitatea.
Alti autori (Oguzhanoglu si Osman, 2005) au investigat in special efectul
psihodramei si psihoterapiei de grup asupra adaptarii si problemelor comportamentale ale
persoanelor dintr-o casa de batrani. Ca tehnica, fiecare sedinta de psihodrama a avut
durata de 2 si - 3 ore, la interval de o saptamana, iar pentru evaluarea nivelului

depresiei si anxietatii au fost folosite Scala de Depresie Hamilton si Scala de Depresie

Geriatrica. Rezultatele arata ca a crescut spontaneitatea, creativitatea si empatia
participantilor, ducand astfel la imbunatatirea comunicarii si adaptarea la propriile
probleme. Articularea emotiilor si gandurilor a cunoscut de asemenea o imbunatatire
semnificativa, iar scorul la anxietate a scazut considerabil. S-a ajuns astfel la concluzia ca
psihodrama poate fi de ajutor persoanelor varstnice pentru imbunatatirea
comportamentului si bunastarea psihologica si pentru descoperirea intelesului vietii.
Pentru batranii institutionalizati sau din casele de batrani colectivul Universitatii
din Havana recomanda impartirea grupelor mari in ceea ce ei numesc grupe familiale
de baza, de 6-7 persoane, avand discutii atat in grupul extins cat si in grupele mici. Se
pleaca de la premiza ca uneori persoanele de varsta a treia absorb mai greu informatia,
asa ca grupele mici sunt necesare ca forum pentru intrebari si exprimare de sine.
Faptul ca batranii institutionalizati adesea se izoleaza este un lucru indeobste
cunoscut. In timp ce psihoterapia si medicatia traditional utilizata pentru remotivarea
pacientilor nu este atat de eficace la batrani, psihodrama da rezultate. Psihodrama este
recomandata ca substituent mai acceptabil si mai putin anxietant al psihoterapiei prin alte
metode, facilitand expresia intregii game de sentimente si oferind oportunitati pentru
resocializare. In cadrul psihodramei sunt utilizate in special pantomima de grup, cu
sarade sau fragmente de piesa de pantomima, utilizarea picturilor sau pozelor pentru a
pune in scena dispozitia si personalitatea personajelor din poze; jocul de rol al unei
persoane admirate; vizionarea de spectacole de teatru. Se foloseste de asemenea
bibliodrama, care poate satisface nevoile unor indivizi sau grupuri mai mici.
Psihoterapia de grup este utila in grupuri mixte si pentru tratamentul problemelor
emotionale si existentiale unice ale femeilor varstnice. Principalul beneficiu este acela de
a oferi o oaza de siguranta pentru explorarea problemelor curente, integrarea sinelui,
cresterea stimei de sine si depasirea izolarii si depresiei. Pe de alta parte, nu doar ca ii
putem invata pe varstnici, varstnicii ne invata pe noi. In acest context, Francisco Goya,
picta un tablou, Inca invat (Aun aprendo), infatisand un batran mergand cu ajutorul a
doua bastoane.
Sunt nsa si situatii n care batrnetea este resimtita ca o stare pozitiva si ca un
atribut valoric al personalitatii. Faptele lipsite de importanta, neesentiale, sunt date la o
parte, individul se concentreaza asupra esentialului, dezvoltndu-se capacitatea de sinteza
si vederea de ansamblu. Evocarea vechilor amintiri procura o placere interioara si o
afirmare a realitatii de sine. Desi recunoaste existenta unor fenomene negative, ca:
oboseala progresiva, scaderea concentrarii si a memoriei. C. von Monakow considera ca
individul nu trebuie sa cada prada depresiei si sentimentului de inferioritate. E.
Minkowski noteaza ca la batrni se poate vorbi nca de posibilitatea de creatie si de o
anumita capacitate de adaptare la situatiile noi ale vietii traite.
Batranetea este, incontestabil, o etapa a vietii, o schimbare a regimului psihobiologic n sens involutiv. Ea este la fel de zgomotoasa si capricioasa ca si adolescenta,
fiind brazdata de crize, drame, angoase, ntrebari, nelinisti. Dar, pe cnd adolescenta se
proiecteaza n viitor, ca o perspectiva, batrnetea se ntoarce catre trecut pe care-l
contempla. Din acest motiv, credem ca nu gresim daca afirmam ca batrnetea este o
adolescenta pe dos.

10

BIBLIOGRAFIE:
1. Birch , A. - Psihologia dezvoltrii, Ed. Tehnic, Bucuresti, 2000
2. Dumitru Mircea - Batranete activa, Editura Medicala , Bucuresti, 1984
3. Gene D. Cohen - Maturitatea: varsta perfectiunii. Puterea pozitiva a varstei a
treia, Editura Dominor, Bucuresti, 2008
4. Ivey, Allen, s. a. Abilitatile consilierului. Abordare din perspectiva
microconsilierii (trad. Popa Simona), Ed. RisoPrint, Cluj, 1999.
5. Riemann, Fritz, Kleespies, Wolfgang - Arta de a pregati pentru varsta a treia,
Editura Trei, 2007.
6. Tatu C. si Lepadatu I. - Senium si Senectum (consilierea varstnicilor),
Ed.Psihomedia, Sibiu, 2007
7. Verza, E. si Verza E, F. - Psihologia vrstelor , Ed. Pro Humanitas, Bucuresti,
2000.

11