Proiect: Îmbunătățirea calității vieții și promovarea traiului

activ al vârstnicilor din mediul rural.

Studentă: Ardeleanu A.F Georgina

Profil: Asistență social

Grupa:16LF211

Anul:III
 Evaluare Metodologia elaborarii proiectului

Realizati un proiect de interventie pentru un grup in risc la alegerea voastra, din domeniul social
si sa parcurgeti urmatorii pasi:

Titlul proiectului

1. Definirea problemei
- Realizati arborele problemei
- Dati date despre problema din cercetari cantitative, calitattive, strategii din domeniul
abordat, interviuri cu specialist – sa reiasa dimensiunile problemei sociale si nevoile
grupului tinta
2. Populatia tinta si grupul sau grupurile tinta ale proiectului
- Clarificati grupurile tinta si criteriile de selectie, mentionati beneficiarii directi si cei
indirecti ai proiectului
3. Scopul si obiectivele proiectului
- Realizati arborele obiectivelor prin pozitivarea arborelui problemelor, astfel problema
principala devine scop
- Definiti obiectivele pe care le propuneti, minim trei obiective din care sa aveti
obiective de impact si obiective de implementare, sub forma SMART.( specific,
masurabil, posibil de atins, realist, intr-o perioada de timp)
- Pentru unul din obiective mentionati indicatorii cantitativi si calitativi pentru a
masura atingerea obiectivului
4. Locul de desfasurare, perioada si partenerii proiectului, organizatia care ar putea sa il
implementeze
5. Activitatile pentru atingerea fiecarui obiectiv
- Cel putin trei activitati pentru fiecare obiectiv in parte
- Realizati diagram Gantt
6. Analiza resurselor si construirea bugetului
7. Modalitati de evaluare, rezultate asteptate
8. Cum ar putea sa fie continuat proiectul (durabilitate, sustenabiliate)?
Proiect: Îmbunătățirea calității vieții și promovarea traiului activ al
vârstnicilor din mediul rural.

Definirea problemei:
Ritmul dinamic al progresului societății, ilustrat prin fenomenul globalizării economiei
și creșterea evidentă a informatizării populației, alături de dezvoltarea complexă a vieții
economice, sociale, politice și culturale, reprezintă trăsături semnificative care conturează
societatea contemporană. În trecut, vârstnicii beneficiau de grijă și protecție în cadrul unei
societăți, familii și comunități mai atente. Totuși, în prezent, mulți dintre aceștia rămân activi,
integrându-se nu doar în sfera muncii, ci și în viața comunitară.
Prejudecățile și atitudinile negative față de vârstnici au devenit tot mai pronunțate în
evoluția societății umane, atribuindu-se în mod predominant tinerilor și adulților roluri
active, în timp ce seniorilor li se rezervau roluri pasive de păstrare a tradițiilor și valorilor.
Pentru a permite vârstnicilor să-și mențină un stil de viață activ și să păstreze statutul
profesional, societatea trebuie să fie deschisă și pregătită să îi accepte. În prezent, problema
pensionării forțate contribuie la discriminarea vârstnicilor, marginalizându-i și impunându-le
un statut de pensionar, ceea ce împiedică exprimarea activismului lor.1
Teoria activității, bazată pe conceptele de activitate, echilibru, adaptare la pierderea
rolurilor și satisfacția vieții, sugerează că persoanele vârstnice pot aduce o contribuție
valoroasă la schimbarea percepției asupra procesului de pensionare. În această optică,
îmbătrânirea devine o problemă socială care poate fi abordată prin eforturile de păstrare a
statutului, rolurilor și comportamentelor similare desfășurate în etapele anterioare ale vieții
seniorului. Astfel, oamenii care rămân activi în diverse activități, fie ele informale (alături de
familie, vecini, prieteni), formale (participare la evenimente organizate) sau solitare (lectură,

1
SCHOLZ, R. The encyclopedia of aging. Springer Publishing Company, 2006. 720 p.
vizionare, practicare de hobby-uri), pot experimenta procesul de îmbătrânire într-un mod
mai plin, individualizat și adesea neobservat de ei înșiși.
Procesul de dificultate în adaptarea la îmbătrânire este influențat de trăsăturile
individuale, precum refuzul de a adopta strategii pentru rezolvarea problemelor imediate,
adoptarea unui comportament stagnant și respingerea noilor oportunități. Această situație
este caracteristică vârstnicilor care nu au dezvoltat inițiativa și încrederea în propria
persoană. La momentul pensionării, aceștia se simt neputincioși, dezorientați și adoptă rapid
stereotipurile negative despre procesul de îmbătrânire. Comportamentul seniorilor se
remarcă prin opoziție față de procesul de îmbătrânire și prin eforturile inutile de a recăpăta
maturitatea pierdută.
Sărăcia reprezintă principalul factor de izolare și disperare în rândul vârstnicilor.
Pensii și beneficii de stat constituie principala sursă de venit, asigurându-le independență
financiară, indiferent de starea lor de sănătate. Astfel, dezechilibrul dintre veniturile și
cheltuielile vârstnicilor contribuie la instalarea unui nivel ridicat de sărăcie, izolare și
disperare în rândul celor defavorizați.2
Promovarea îmbătrânirii active pentru seniori generează provocări semnificative,
accentuând problema "muncitorilor în vârstă" și oferindu-le o șansă limitată de îmbunătățire
a situației lor. Cu toate acestea, în diverse domenii precum pedagogia, medicina, agricultura
etc., vârstnicii continuă să lucreze, deoarece incapabilitatea de a face față costurilor
serviciilor comunale și creșterea necontrolată a prețurilor la alimente îi determină să rămână
activi în mod permanent.
Este important să subliniem că incapacitatea seniorilor de a gestiona provocările
legate de costurile serviciilor comunale, prețurile ridicate ale produselor alimentare, precum
și vulnerabilitatea sistemului de pensii și a indexării acestuia îi determină să accepte înjosiri
constante din partea altor categorii de vârstă.
Perioada de îmbătrânire vine la pachet cu numeroase transformări semnificative în
modul în care individul se percepe și interacționează cu lumea din jur, afectând atât aspecte

2
MIFTODE, V. (coord.) (2004). Sociologia populaţiilor vulnerabile, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.
profesionale, cât și relațiile cu familia și prietenii. Această etapă aduce cu sine, de asemenea,
o serie de probleme de sănătate, cu vârstnicii manifestând adesea o varietate de plângeri
legate de sănătate. Procesul de îmbătrânire implică schimbări fiziologice, biochimice și
comportamentale, iar declinul psihic este influențat de factori subiectivi, fiziologici și de
mediu, manifestându-se treptat și variind de la o persoană la alta.
Senectutea reprezintă nu doar o provocare personală, ci și o problemă socială,
necesitând pregătire, anticipare și sprijin atât în plan material, cât și uman. În această
perioadă, depresia poate apărea sub forma unor episoade scurte de tristețe, melancolie sau
pierdere bruscă de energie, evoluând către stări depresive serioase și prelungite.
Caracteristicile acestei depresii includ durere persistentă, lipsa de interes, speranța
diminuată, scăderea încrederii în sine și o evaluare distorsionată a prezentului și viitorului.
Persoanele vârstnice depresive se confruntă adesea cu dificultăți în luarea deciziilor,
devenind mai încete în gândire, vorbire și mișcare. În această etapă, oboseala și uzura internă
se acumulează, afectând funcționalitatea psihică și reducând productivitatea.3
Pe plan social, ieșirea din câmpul muncii și plecarea copiilor din casa părintească
generează modificări complexe în preocupări, interese și stilul de viață. Expresia verbală
devine adesea dificilă, lentă și incoerentă. Bătrânețea este definită ca o "etapă terminală a
vieții, inclusiv a rutinei profesionale active".

3
APAHIDEANU, OCTAVIAN (2001). Asistenţa socială a persoanelor de vârsta a treia, Resiţa, Editura Eftimie Murgu.
Îmbătrânirea activă- Factori influențatori

Conform Dicționarului Larousse de psihologie, îmbunătățirile nivelului de trai,

revoluția medicală, igiena preventivă și viața activă au dus la creșterea duratei vieții active în
diferite țări, transformând bătrânețea într-o etapă mai activă și social implicată decât acum
50-60 de ani. În ciuda involuției și deteriorării inegale, bătrânețea este o perioadă progresivă
de adaptare, caracterizată de scăderea capacităților vitale și psihice, care se desfășoară
sinuos de-a lungul decadelor. Etapa de adaptare este întâlnită între 65-70 de ani, bătrânețea
propriu-zisă se instalează treptat între 70-80 de ani, urmată de bătrânețea avansată până la
90 de ani, iar ulterior, se intră în marea bătrânețe. Pentru a evita îmbătrânirea precoce, este
esențial să se adopte o abordare proactivă și preventivă.
Pensionarea reprezintă o fază semnificativă în viața socială a individului, iar
semnificația ei poate fi copleșitoare pentru cei obișnuiți să-și definească utilitatea în termeni
profesionali. În general, bărbații trec mai dificil peste perioada de ajustare dacă nu au avut
un hobby. În contrast, femeile se adaptează mai rapid, așteptând cu bucurie această perioadă
pentru a se dedica diverselor activități casnice și gospodărești. Femeile gestionează mai bine
tranziția către pensionare și datorită nevoii lor de mai mult timp liber pentru a se implica în
viața familială.
În România, multor femei le revine, după pensionare, rolul de bunică; ele se implică
în amenajarea casei sau în îngrijirea rudelor bolnave. Conform unor autori, (Enache Zamfir,
Mirabela Stoian – sociologi) femeile experimentează o tranziție afectivă normală la vârsta
pensionării, după o posibilă criză anterioară determinată de îmbătrânire. La bărbați, această
"criză" poate dura mai mult de doi ani, în funcție de adaptarea la noile roluri și statuturi.
Imbatranirea activă este un proces intricat influentat de o diversitate de factori, fie ei
individuali sau sociali. Privind factorii individuali, varsta joaca un rol semnificativ, afectand
probabilitatea ca o persoana sa se confrunte cu probleme de sanatate si mobilitate care pot
limita participarea la activitati sociale si economice. De exemplu, o persoana in varsta de 80
de ani este mai expusa la probleme de vedere, auz sau mobilitate comparativ cu o persoana
de 60 de ani, ceea ce poate ingreuna participarea la activitati precum mersul pe jos, condusul
sau interactiunile sociale.
Starea de sanatate fizica si mentala constituie un alt factor cheie pentru imbatranirea
activa. Persoanele cu o stare de sanatate buna sunt mai inclinate sa se implice in activitati
fizice si sociale, aducand beneficii semnificative sanatatii si calitatii vietii. Studiile au
evidentiat ca persoanele active fizic au un risc mai mic de a dezvolta boli cronice precum
bolile de inima, cancerul si diabetul, reducand, de asemenea, riscul de depresie si anxietate.
Nivelul de educatie influenteaza, de asemenea, imbatranirea activa, oferind
persoanelor mai multe oportunitati pentru angajare in activitati productive si dezvoltarea
abilitatilor. Educatia superioara predispune persoanele sa aiba locuri de munca sau sa se
implice in voluntariat, contribuind astfel la bunastarea lor. Conform unui studiu, persoanele
cu un nivel inalt de educatie prezinta un risc mai mic de mortalitate prematura comparativ
cu cele cu educatie scazuta. 4
Resursele financiare reprezinta un alt aspect esential, oferind persoanelor cu venituri
mai mari mai multe posibilitati de participare la activitati sociale si economice. Persoanele cu
resurse financiare ridicate isi permit sa-si asigure locuinte in apropierea serviciilor esentiale,
precum centre medicale sau sociale, si sa participe la activitati costisitoare, cum ar fi
calatoriile sau evenimentele culturale.
Personalitatea pozitiva si atitudinea optimista sunt caracteristici care favorizeaza
imbatranirea activa. Persoanele cu astfel de trasaturi sunt mai predispuse sa se simta bine
cu ele insele si sa se angajeze in activitati care le aduc bucurie și satisfactie. Aceste aspecte
subliniaza complexitatea imbatranirii active si importanta abordarii holistice a factorilor care
o influenteaza.
Influentarea imbatranirii active implica si factori sociali semnificativi, care joaca un rol
esential in directia dezvoltarii individuale. Politica sociala reprezinta un pilon esential, iar
politicile care sustin imbatranirea activa, cum ar fi programele de invatamant permanent sau

4
Janusz Abramczyk, J. (s.a.) apud Spyrka-Chlipala, R. (2019) Modificarea activitatilor civice ca mediu de prevenire
a marginalizarii sociale. Acta Et Commentationes Sciences of Education,
sprijinul pentru intreprinzatori, pot exercita un impact benefic asupra implicarii persoanelor
varstnice in viata sociala si economica. De exemplu, programele de invatamant permanent
pot furniza un sprijin important pentru imbunatatirea abilitatilor persoanelor varstnice si
recalificarea lor pentru noi oportunitati de munca.
Mediul social, intr-un context mai larg, reprezinta o componenta vitala. Un mediu
social pozitiv si incluziv contribuie semnificativ la imbunatatirea sanatatii si calitatii vietii
persoanelor varstnice. Daca mediul social este prietenos cu aceasta categorie de varsta,
oferind acces la locuri de recreere si servicii de transport in comun, se creeaza o atmosfera
care faciliteaza participarea lor la activitati sociale.
Atitudinile sociale joaca, de asemenea, un rol semnificativ in incurajarea imbatranirii
active. O societate cu atitudini pozitive fata de persoanele varstnice creeaza un cadru propice
pentru implicarea acestora in viata sociala si economica. Daca persoanele varstnice sunt
percepute ca resurse valoroase, societatea va oferi mai multe oportunitati pentru
participarea lor activa, contribuind astfel la promovarea unei imbatraniri active si
sustenabile.
Inflația constituie un factor economic deosebit de important, având un impact direct
asupra persoanelor varstnice și influențând în mod semnificativ participarea acestora la
activități sociale și economice. Atunci când rata inflației este în creștere, veniturile
persoanelor varstnice pot fi afectate, ceea ce generează o serie de consecințe negative
asupra posibilității lor de a participa activ în societate.
De exemplu, dacă inflația înregistrează o creștere, persoanele varstnice vor resimți
nevoia de a dispune de sume mai mari de bani pentru a-și acoperi cheltuielile cotidiene.
Această situație poate conduce la o limitare a capacității lor de a se implica în activități care
presupun costuri semnificative, precum călătoriile sau participarea la evenimente culturale.
Astfel, această categorie de persoane se poate vedea restricționată în accesul la experiențe
care aduc satisfacții personale și care contribuie la un mod de viață activ și împlinit.
În plus față de inflație, o altă provocare economică care afectează participarea
persoanelor varstnice la viața socială și economică este reprezentată de creșterea ratei
șomajului. O creștere a numărului de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă poate
avea consecințe directe asupra activității și implicațiilor sociale ale persoanelor varstnice.5
Acest fenomen poate determina o creștere a numărului de persoane varstnice care
rămân inactive din punct de vedere economic, fiind dificil pentru acestea să găsească
oportunități de angajare sau să rămână active pe piața muncii. Astfel, creșterea șomajului
poate contribui la izolarea socială și la scăderea nivelului de participare activă în comunitatea
lor, generând o serie de provocări legate de integrarea lor în diverse activități sociale și
economice.

Arborele problemei:

5
Zamfir, E., Zamfir, C. (1995) Politici sociale, România în context european. București
Cauzele sunt reprezentatea în partea de jos a arborelui fiind indicate cu săgeți negre.
Efectele sunt reprezentate în partea de sus a arborelui prin sageți roșii.

Explicare arbore:
1. Starea precară de sănătate: Accesul limitat la serviciile de sănătate și lipsa
facilităților medicale în mediul rural pot contribui la deteriorarea stării de
sănătate a vârstnicilor, afectându-le calitatea vieții și capacitatea de a se implica
în activități active.

2. Izolarea socială: Lipsa serviciilor sociale și culturale, împreună cu migrația

tinerilor, poate duce la izolarea socială a vârstnicilor în mediul rural. Aceasta
poate afecta starea lor mentală și emoțională.
3. Dependența financiară: Sărăcia și accesul redus la resurse financiare pot face
vârstnicii din mediul rural dependenți de ajutoare sociale, afectându-le
independența și participarea activă în comunitate.
4. Scăderea calității vieții: Lipsa oportunităților economice și a activităților
recreative în mediul rural poate contribui la o scădere a calității vieții pentru
vârstnici, generând sentimente de neîmplinire și lipsă de scop.
5. Impactul asupra sănătății mintale: Izolarea geografică și socială poate avea un
impact negativ asupra sănătății mentale a vârstnicilor din mediul rural,
contribuind la apariția unor probleme precum depresia și anxietatea.
6. Dependența de îngrijire familială: Odată cu migrația tinerilor, vârstnicii din
mediul rural pot deveni mai dependenți de membrii rămași ai familiei pentru
îngrijire și suport, creând o povară suplimentară pentru aceștia.
7. Limitarea participării sociale: Infrastructura de transport precară și lipsa
serviciilor comunitare pot limita participarea vârstnicilor la evenimente sociale și
culturale, afectându-le implicarea în viața comunității.
 2. Populația țintă

Beneficiari direcți:
1. Persoanele vârstnice din mediul rural ( comuna Soveja, Vrancea): Acestea ar fi
persoanele cu vârste înaintate 65+, care se confruntă cu dificultăți în adaptarea la
îmbătrânire și care pot avea nevoie de sprijin în gestionarea schimbărilor fizice,
comportamentale și psihologice asociate cu procesul de îmbătrânire.
2. Vârstnicii defavorizați financiar: Persoanele cu venituri reduse, dependente de
pensii și beneficii de stat, care se află într-o situație de sărăcie și izolare socială.
Proiectul ar putea viza îmbunătățirea independenței financiare și accesul la resursele
necesare pentru o viață activă și sănătoasă.
3. Vârstnicii care au părăsit câmpul muncii: Persoanele care au ieșit din câmpul
muncii și care se confruntă cu dificultăți de adaptare la noua etapă a vieții lor. Proiectul
ar putea oferi resurse și oportunități pentru a-i ajuta să-și redefinească scopul și să
găsească activități semnificative în mediul rural.
Beneficiari indirecti:
1. Familia și prietenii persoanelor vârstnice: Îmbătrânirea activă poate aduce
schimbări semnificative în relațiile cu familia și prietenii. Proiectul ar putea oferi
sprijin și resurse pentru acești membri ai comunității care sunt implicați în îngrijirea și
susținerea persoanelor vârstnice.
2. Comunitatea locală: Dezvoltarea unui program de îmbătrânire activă în mediul rural
poate avea beneficii extinse pentru comunitatea locală în ansamblu. Aceasta ar putea
contribui la întărirea coeziunii sociale, la reducerea izolării și la promovarea unei
comunități mai incluzive.
3. Profesioniștii din domeniul îngrijirii sănătății și al serviciilor sociale: Persoanele
și organizațiile implicate în furnizarea de servicii de sănătate și sociale ar putea
beneficia indirect prin implicarea în proiect și prin sprijinirea persoanelor vârstnice din
comunitatea rurală.
 3.Scopul și obiectivele proiectului

Scop: Proiectul își propune să prelungească și îmbunătățească calitatea vieții persoane

vârstnice aflate în dificultate, din județul Vrancea comuna Soveja , prin furnizarea de
servicii psiho-socio-medicale integrate și prin promovarea inovării sociale și a vieții
active. Proiectul oferă un răspuns integrat și cuprinzător la problematica vârstnicilor
aflați în dificultate cuprinzând servicii sociale, psihologice, medicale, juridice, de
sănătate mintală, de petrecere a timpului liber și de educație pentru promovarea
bătrâneții active.

Conform Info Soveja, comuna are în prezent 2.007 locuitori, dintre care 151 de
locuitori cu vârsta cuprinsă între 65-69 de ani , reprezentând cea mai întâlnită vârstă a
locuitorilor, urmând apoi persoanele 60-64 de ani, cele de 70-74 de ani și 80-85 de
ani, 75-79 de ani. Cea mai putin întâlnită în rândul vârstnicilor fiind cea de de 85+. Din
calculele prezentate de aceștia, reiese că din 2.007 de locuitori, 848 de locuitori au
vârsta cuprinsă între 60-85+ ani, reprezentând aproape jumâtate din populația totală a
comunei.

1. Obiectiv Specific:
• Dezvoltarea unui program de sprijin pentru vârstnicii din mediul rural.
În cadrul proiectului va fi realizat un „ghid de bune practici” care își propune
să identifice modele de bună practică în serviciile acordate vârstnicilor și va
propune soluții pentru reducerea gradului de vulnerabilitate a vârstnicilor.
Toate aceste informații relevante pentru tema proiectului vor fi transmise către
instituții publice și private cu atribuții în îngrijirea vârstnicilor, vor putea ghida
activitățile altor specialiști și vor putea deveni argumente importante în
realizarea altor proiecte cu finanțare nerambursabilă pentru vârstnicii aflați în
dificultate.
2. Obiectiv Măsurabil:
 • Creșterea gradului de participare a persoanelor vârstnice la activități
comunitare cu 25% în decursul primului an de implementare a
proiectului.
Se va implementa un centru de zi pentru vârstnici unde vor fi realizate activități
și vor fi dezvoltate servicii menite să contribuie la promovarea bătrâneții active
și a participării sociale active a vârstnicilor la viața comunității. Pentru
realizarea acestui obiectiv, proiectul prevede servicii directe pentru vârstnici
(115 vârstnici vor participa la workshop-uri motivaționale, 90 de vârstnici vor
fi implicați în activități de petrecere a timpului liber și voluntariat), dar și
acțiuni de sensibilizare și implicare a comunității (realizarea unei campanii
pentru promovarea conceptului de comunitate prietenoasă vârstnicilor și
îmbătrânirea activă).
3. Obiectiv Atingibil:
• Asigurarea accesului la resurse financiare și logistice necesare pentru
implementarea programului, în colaborare cu organizațiile locale și
autoritățile publice.
În cadrul proiectului vor fi acordate servicii complexe și complementare care
vor contribui la reducerea gradului de vulnerabilitate a vârstnicilor aflați în
dificultate. Vor fi acordate servicii cu impact direct asupra acestor beneficiari:
servicii de asistență socială pentru 215 vârstnici din mediul rural, servicii de
consiliere psihologică pentru 215 vârstnici din mediul rural, servicii medicale
pentru 215 vârstnici din mediul rural, servicii de îngrijire la domiciliu pentru
50 de vârstnici, servicii de consiliere și asistență juridică pentru 35 de vârstnici,
activități de educație pentru sănătate mintală pentru 90 de vârstnici din mediul
rural (formarea de comportamente specifice menținerii echilibrului emoțional).

4. Obiectiv Relevant:
• Promovarea sănătății fizice și mentale, oferind sesiuni de exerciții fizice,
consiliere și activități recreative, adaptate la nevoile și interesele specifice
ale vârstnicilor din mediul rural.
5. Obiectiv cu Termen Limită:
 • Implementarea completă a programului în decursul a 18 luni, cu o
evaluare periodică la fiecare 6 luni pentru a se asigura că obiectivele sunt
îndeplinite și pentru a face ajustări în funcție de nevoile identificate în
timpul implementării.

Să luăm obiectivul măsurabil menționat anterior: "Creșterea gradului de participare

a persoanelor vârstnice la activități comunitare cu 25% în decursul primului an
de implementare a proiectului." Vom defini indicatori cantitativi și calitativi pentru
a măsura atingerea acestui obiectiv.
1. Indicatori Cantitativi:
• Procentul de participare la activități comunitare: Măsurarea procentuală a
vârstnicilor implicați în activitățile comunitare comparativ cu numărul total de
vârstnici din mediul rural. Obiectivul este de a atinge o creștere de 25% în
prima etapă a proiectului.
• Numărul de participanți la sesiuni regulate: Înregistrarea numărului efectiv
de persoane vârstnice care participă la sesiuni, evenimente sau activități
planificate în cadrul programului.
• Frecvența participării: Măsurarea de câte ori participă fiecare persoană
vârstnică la activități pe lună, oferind o perspectivă asupra implicării lor pe
termen lung.
2. Indicatori Calitativi:
• Feedback-ul participantilor: Colectarea de feedback direct de la participanți
cu privire la experiența lor, nivelul de satisfacție și impactul programului
asupra calității vieții lor.
• Percepția comunității despre schimbare: Interviuri sau sondaje cu membrii
comunității pentru a evalua dacă observă o creștere a implicării și a participării
vârstnicilor la activitățile comunitare.
• Schimbări în starea de bine: Evaluarea calitativă a stării de bine a
participanților prin monitorizarea aspectelor precum nivelul de energie,
relațiile sociale, sentimentul de apartenență și optimismul.
 Prin monitorizarea și evaluarea constantă a acestor indicatori, proiectul poate obține o
înțelegere cuprinzătoare a impactului asupra participării vârstnicilor la activități
comunitare și poate ajusta strategiile pentru a maximiza beneficiile în cadrul
comunității rurale.

4.Locul de desfășurare, durata, parteneri și organizații implicate:

Locul de desfășurare: -Comuna Soveja, Județul Vrancea

Perioada: 18 luni
Parteneri ai proiectului:
- Autoritățile locale,
-ONG-uri cu experiență pe tema îmbâtrânirii active.
-Instituții de învâțământ
-Biserica

1. Organizarea de evenimente de lansare și conștientizare:

• Planificarea și implementarea unui eveniment de lansare pentru a prezenta
programul comunității și a genera interes (Campanii de
informare/conștientizare a fenomenului)
• Organizarea unor sesiuni de conștientizare pentru a informa vârstnicii despre
beneficiile și oportunitățile oferite de program. (Discuții împreunî cu primarul,
Discuții cu preotul la biserică)
2. Implementarea unui Centru de zi -pentru socializare și activități recreative și
educaționale:
• Organizarea regulată a sesiunilor de exerciții fizice, ateliere artistice (croșetat,
pictură pe sticlă, cursuri de educație continuă (de ex: utilizarea telefonului) ,
excursii și alte activități recreative.
• Implicarea voluntarilor și a membrilor comunității în organizarea și facilitarea
acestor activități. ( Motivarea elevilor la ore lede dirigenție pentru a se implica
ca și voluntari)
3. Monitorizarea și feedback continuu:
• Dezvoltarea unui sistem de monitorizare pentru a urmări participarea și
implicarea vârstnicilor la activități. (Vizite periodice efectuate de către
asistentul social/ monitorizarea de către locuitorii comunei/voluntari)
• Colectarea feedback-ului prin intermediul sondajelor și întâlnirilor regulate cu
participanții pentru a ajusta programul în funcție de nevoile și preferințele lor.
(Focus-grup, vizite ocazionale ale conducătorului local/asistent
social/voluntari).
 5.Grantt

Obiectiv 1 Obiectiv 2 Obiectiv 3

Activitate Analiza nevoilor Organizarea Design și
comunității evenimente și planificarea
activități programului
Perioada Februarie-Martie Martie-August Septembrie-
Decembrie
Responsabil Primar/Preot/ Primar/ ONG-uri/ Primar/ ONG-
Echipa de Echipa de cercetare uri/ voluntary/
cercetare locuitorii din
comună
Dependențe Analiza nevoilor Găsire sponsori Fonduri
comunității Preg]tire spațiu europene/ Co-
oferit de primar finanțări ONG-
uri/ surse locale
Durată 2 luni 6 luni 4-10 luni
Organizarea de Implementarea de Colaborare cu
evenimente de activități parteneri
lansare
Monitorizare și Sondaje de opinie Întâlniri cu Vizite periodice
feedback participanții
6.Analiza Resurselor și construirea bugetului:

Resurse Financiare:
1. ONG-uri:
• Identificarea ONG-urilor interesate de îmbătrânirea activă și care ar putea oferi
finanțare sau resurse suplimentare.
• Colaborarea cu ONG-uri pentru a obține expertiză și sprijin în domenii precum
sănătatea, educația și dezvoltarea comunității.
2. Sustinere Locala:
• Angajarea autorităților locale și a organizațiilor locale în proiect pentru a asigura
sprijin financiar și logistic.
• Organizarea de evenimente locale cu participarea comunității pentru a genera
fonduri și susținere financiară.
3. Cetățeni:
• Lansarea unei campanii de strângere de fonduri la nivel local, implicând cetățenii
în donații și contribuții voluntare.
• Organizarea de evenimente de conștientizare și de strângere de fonduri pentru a
implica comunitatea în proiect.
 Resurse Materiale:
1. Sprijinul Preotului:
• Colaborarea cu preotul satului pentru a utiliza spațiile bisericii sau alte facilități
pentru evenimente și activități.
• Obținerea sprijinului logistic și moral din partea bisericii pentru a întări
participarea comunității.

1. Cheltuieli pentru Organizare:

• Materiale promoționale și publicitare: 1,000 RON
• Costuri administrative și de logistică: 2,500 RON
• Rechizite și consumabile pentru activități: 1,000 RON
2. Cheltuieli pentru Formare:
• Costurile de formare pentru voluntari și elevi: 3,000 RON
• Materiale educaționale și manuale pentru sesiunile de îmbătrânire activă: 2,000
RON
3. Cheltuieli pentru Evenimente:
• Costurile organizării de evenimente și activități sociale: 4,000 RON
• Servicii de catering și facilități pentru evenimente comunitare: 2,500 RON
4. Cheltuieli pentru Comunicare:
• Costuri de marketing și publicitate: 1,500 RON
• Dezvoltarea și întreținerea unui site web sau a unei platforme online: 2,000 RON
5. Rezerva de Urgență:
• Alocarea unei sume pentru situații neprevăzute: 1,000 RON
6. Evaluare și Monitorizare:
• Costurile pentru evaluarea impactului proiectului și monitorizarea progresului:
2,000 RON
Buget Total Estimat: 20,000 RON

Desigur, aceste sume pot varia, spre exmplu există posibilitatea de finanțare din surse externe
precum granturi, sponsorizări/ colaborări cu agenții locale.
7. Modalități de evaluare, rezultate așteptate

Modalități de evaluare: Sondaje, chestionare, interviuri, analiza documentelor, focus-grupuri,

monitorizare continuă.

Rezultate așteptate:

1. Cresterea Participarii Vârstnicilor:

• Obiectiv: Să avem o rată inițială de participare de 25% (215 de vârstnici aprox.

Din 848) și să creștem această rată la 60% până la finalul proiectului.

2. Cresterea Calității Vieții:

• Obiectiv: Să observăm o creștere cu 30% a nivelului de satisfacție și bunăstare

raportat de către vârstnici, măsurat prin sondaje și evaluări periodice.

3. Dezvoltarea Competențelor Vârstnicilor:

• Obiectiv: Să avem o creștere cu 40% a competențelor vârstnicilor în utilizarea

tehnologiei și a noilor resurse, cu rezultate măsurabile în evaluările periodice.

4. Construirea unei Comunități Sustenabile:

• Obiectiv: Să implicăm cel puțin 50% din vârstnici în activități de voluntariat și să

stabilim parteneriate durabile cu organizații locale și școli pentru continuarea
proiectului.

5. Impactul Asupra Sănătății:

• Obiectiv: Să observăm o creștere cu 25% a participării vârstnicilor la activități

fizice regulate, cu efecte vizibile în îmbunătățirea stării lor de sănătate generală.
 6. Creșterea Conștientizării în Comunitate:

• Obiectiv: Să avem o creștere cu 50% a conștientizării membrilor comunității

privind nevoile și resursele vârstnicilor, măsurată prin sondaje și participare la
evenimente publice.

7. Feedback și Evaluare Pozitive:

• Obiectiv: Să obținem cel puțin 80% feedback-uri pozitive din partea vârstnicilor
și a comunității în general, prin intermediul sesiunilor periodice de evaluare.

8.Durabilitate/ sustenabilitate:

În vederea asigurării durabilității și continuității proiectului nostru de promovare a vieții active în

rândul vârstnicilor din mediul rural, am conturat o serie de strategii integrate menite să
consolideze impactul inițial și să transforme această inițiativă într-o prezență constantă și
benefică în comunitate. Aceste strategii includ formarea unei rețele robuste de voluntari locali,
dezvoltarea de parteneriate solide cu organizații neguvernamentale și instituții locale, crearea
unor proiecte sustenabile, implicarea activă a comunității, căutarea continuă de finanțare și
granturi, monitorizarea și evaluarea constantă a activităților, sensibilizarea continuă cu privire la
beneficiile vieții active, și integrarea obiectivelor proiectului în politicile locale. Aceste aspecte
sunt esențiale pentru a asigura că proiectul nu doar își atinge obiectivele propuse, dar devine o
forță motrice în dezvoltarea și îmbunătățirea calității vieții vârstnicilor în mediul rural pe termen
lung.

Bibliografie:

1. SCHOLZ, R. The encyclopedia of aging. Springer Publishing Company, 2006. 720 p.

2. MIFTODE, V. (coord.) (2004). Sociologia populaţiilor vulnerabile, Iaşi, Editura

Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

3.APAHIDEANU, OCTAVIAN (2001). Asistenţa socială a persoanelor de vârsta a

treia, Resiţa, Editura Eftimie Murgu

4. Zamfir, E., Zamfir, C. (1995) Politici sociale, România în context european. București