21.01.

2019

Influenţele culturii asupra MRU

Conf. univ. dr. Cristian Marinaş

http://www.youtube.co
m/watch?v=oJDOh3VS
oxQ
1

“Optimistul proclamă că trăim în cea mai

bună lume posibilă; pesimistul se teme
că acesta este adevărul”
J.B. Cabell

1
 21.01.2019

Ce este cultura?
• American Heritage Dictionary: totalitatea credinţelor,
valorilor, comportamentelor, instituţiilor şi alte rezultate
ale gândirii şi muncii umane ce sunt transmise la nivelul
social sau la nivelul unei colectivităţi;

• Gert Hofstede: o programare colectivă a spiritului

uman, care permite distingerea membrilor unei categorii
de oamenii de alte entităţi grupuri;

• Clifford Geertz: un sistem de concepţii moştenite

istoric, exprimate simbolic, prin care oamenii comunică,
perpetuează şi îşi dezvoltă cunoştinţele şi atitudinile faţă
de viaţă.

Reprezentarea stratificată a culturii

• Stratul exterior (simboluri şi produse) – elemente
tangibile sau observabile: limba vorbită, hrana,
construcţiile, monumentele, agricultura, moda,
arta;

• Stratul de mijloc (norme şi valori) – legi, reguli,

proceduri, regulamente (Cum să muncim),
performanţă, participare, excelenta, respect (Cum
ar trebui sau la ce nivel dorim să muncim?)

• Stratul interior (concepţiile despre viaţă, despre

existenţa umană) – seturi logice de presupuneri
despre viaţă (africanii – căldură, elveţienii –
avalanşe, locuitorii din Siberia – frigul)

2
 21.01.2019

Probleme MRU în context multicultural

• Internaţionalizarea practicilor de resurse umane;

• Contextul multicultural;

• Forţă de muncă eterogenă;

• Utilizarea unor criterii echivalente;

• Integrare globală -“Think global, act local”

• Adaptare locală - “Think local, act global”

Abilitatea de a-i înţelege pe străini folosind standardele acestora

(Hofstede G.)

Opţiuni în context multicultural

• Abordarea etnocentrică (Mc’Donalds)
Avantaje:
- Control asupra filialei;
- Implementarea strategiei companiei mamă la
nivelul filialelor;
- Comunicare bună companie mamă – filiale

Dezavantaje:
- Promovare redusă a personalului din ţările
gazdă;
- Adaptarea expatriaţilor;
- Diferenţele salariale.

3
 21.01.2019

Opţiuni în context multicultural

• Abordarea policentrică (Erste Bank - BCR )
Avantaje:
- eliminarea barierelor culturale;
- costuri reduse;
- motivarea personalului din ţara gazdă

Dezavantaje:
- conflictele intercultural;
- control redus asupra filialelor;
- divergenţe în orientarea strategică a filialelor

Opţiuni în context multicultural

• Abordarea geocentrică (Coca-Cola)

Avantaje:
- angajaţi competenţi disponibili în compania mamă
şi filiale;
- mobilitatea sporită a angajaţilor;
- adaptabilitatea la situaţii diverse.

Dezavantaje:
- Intervenţia autorităţilor
- Justificarea necesitatii angajarii unor expati;
- Costuri ridicate.

4
 21.01.2019

Opţiuni în context multicultural

• Abordarea regiocentrică (P&G)
Avantaje:
- coordonare la nivel regional;
- forţa de muncă asigurată din ţara gazdă;
- manageri expatriaţi.

Dezavantaje:
- oportunităţi reduse de carieră pentru
angajaţii din ţara gazdă;
- diferenţe culturale între ţările dintr-o
anumită regiune

Dimensiunile culturii
(abordarea lui Geert Hofstede)

- Distanţa faţă de putere;

- Controlul incertitudinii;
- Individualism/colectivism;
- Masculinitate/feminitate;
- Orientare pe termen scurt/lung

10

5
 21.01.2019

Distanţa faţă de putere

Indexul distanţei faţă de putere (PDI) – reflectă gradul în care oamenii din cultura
respectivă percep inegalitatea socială

Mică Distanţa faţă de putere Mare

Austria Danema Elveţia Norvegi Italia Olanda SUA Spania Grecia Franţa Brazilia Mexic Malaezi
rca a a

11

Distanţa faţă de putere

Ţări cu distanţă ierarhică mică Ţări cu distanţă ierarhică mare

•Industrie şi urbanism dezvoltate; • Mobilitate socială redusă;

•Puterea politică bazată pe un sistem • Puterea este concentrată în mâna
reprezentativ; unor oligarhii sau a militarilor;

•Învăţământul se face pe baza • Copiii depind de părinţi şi de

dialogului persoanele mai în vârstă;
•În general, autoritatea este pusă în • Profesorii autoştiutori;
discuţie;
• Inegalitatea este normală, fiecare
•Inegalitatea în societate trebuie având dreptul la un loc în societate;
redusă; • Puterea stă la baza societăţii;
•Subordonaţii îşi consideră superiorii
simpli oameni ca şi ei;
• Există un conflict latent între cei
care deţin puterea şi ceilalţi;
•Există armonie între cei care deţin • Superiorii sunt inaccesibili;
puterea şi ceilalţi;
• Puterea stă la baza societăţii;
•Oamenii au drepturi egale;
•Ierarhia semnifică diferenţa de
roluri.

12

6

Distanţa faţă de putere
Influenţa asupra practicilor manageriale în ţări cu
Distanţă faţă de putere mică
•tendinţa spre descentralizare;
•structuri organizatorice aplatizate;
•personal redus ca număr;
•numărul redus al intervalelor grilei
de salarizare;
•muncitorii şi funcţionarii au acelaşi
statut;
•salariaţi situaţi pe nivelurile ierarhice
inferioare dispun de un nivel ridicat de
calificare.
Distanţa faţă de putere
21.01.2019
Distanţa faţă de putere mare
•tendinţa spre centralizare;
•structura organizatorică conţine un
număr foarte mare de niveluri ierarhice;
•personal numeros;
•număr mare al intervalelor grilei de
salarizare;
•funcţionarii deţin un statut superior
muncitorilor;
•salariaţii situaţi pe nivelurile ierarhice
inferioare au, în general, o calificare
redusă.
13
14
7
 21.01.2019

Individualism/ colectivism
Individualism (IDV) – măsura în care o cultură încurajează independenţa şi libertatea
individului faţă de grupul căruia îi aparţine

Individualism Colectivism

SUA Australia Marea Franţa Germania Spania India Japonia Grecia Mexic Coreea de Ecuador Guatemala
Britanie Sud

15

Individualism/ colectivism
Ţări caracterizate de Ţări caracterizate de
individualism colectivism

•Nivel ridicat de dezvoltare •Nivel redus de dezvoltare economică;

economică; •Agricultură tradiţională;
•Supravieţuirea depinde de •Familii cu mulţi copii;
iniţiativa individului;
•Mobilitate socială redusă;
•Pondere mare a clasei de mijloc;
•Pondere redusă a clasei de mijloc;
•Familii cu copii puţini;
•Primordială este supravieţuirea
•Industrie şi urbanism; grupului;
•Fiecare trebuie să se ocupe de •Folosirea formei “noi”;
propria persoană;
•Identitatea depinde de apartenenţa la
•Folosirea frecventă a formei “eu”; grupul social;
•A fi şef este ideal; •Grupul influenţează viaţa privată;
•Autonomia, plăcerile şi securitatea •Tratament diferit aplicat indivizilor în
financiară a indivizilor sunt întărite funcţie de grupul din care fac parte
de societate;
16

8
 21.01.2019

Individualism/ colectivism

Influenţa asupra practicilor manageriale în ţări cu

Individualism Colectivism

• predomină interesele personale; • preponderente sunt interesele de

• promovarea iniţiativelor; grup;
• deciziile au caracter unitar; • relaţiile dintre indivizi au la bază
• managerii promovează ideile raţiuni afective;
inovatoare; • promovarea in interior este
• principalul criteriu de promovare îl primordială;
reprezintă performanţa; • deciziile se iau în funcţie de
• aplicarea unor metode şi tehnici de apartenenţa salariaţilor la un anumit
management modern. grup;
•promovarea are la bază criteriul
vechimii în muncă.

17

Individualism/ colectivism

18

9
 21.01.2019

Masculinitate/feminitate
Masculinitatea (MAS) – importanţa faptului de a te fi născut femeie sau bărbat, preferinţa
pentru competitivitate şi promovare în detrimentul cooperării şi armoniei sau invers

Masculinitate Feminitate

Japonia Austria Italia German SUA Belgia Canada Franţa Coreea Finland Danema Norvegi Suedia
ia de Sud a rca a

Rolul Masculin Rolul Feminin

Câştiguri: mari.
Recunoaştere: Obţine aprecierea pe care o
meriţi atunci când faci o treabă bună.
Avansare: Să ai ocazia unei avansări către un
serviciu mai bun.
Provocare la întrecere: Să ai o îndeletnicire
care să te stimuleze – o ocupaţie pe baza căreia
să te realizezi.
Manager: Să ai relaţii bune cu superiorul tău
direct la locul de muncă.
Cooperare: Să lucrezi cu oameni care
cooperează bine unii cu alţii.
Sferă de viaţă: Să trăieşti într-o sferă pe care
o doreşti pentru tine şi familia ta.
Siguranţa locului de muncă: să ai garanţia că
vei fi capabil să munceşti la compania ta atâta
vreme cât vei dori.
19

Masculinitate/feminitate
Ţări caracterizate de Ţări caracterizate de
masculinitate feminitate
•Poziţia femeii este slabă în cadrul •Egalitatea dintre roluri;
familiei; •Poziţia mamei este mai importantă în
•Tatăl este model pentru proprii familie;
copii; •Ambii părinţi sunt consideraţi modele
•Inegalitatea dintre roluri, acestea pentru proprii copii;
fiind foarte clar diferenţiate; •Rolurile bărbaţilor şi femeilor se
•Bărbatul domină în majoritatea suprapun;
situaţiilor; •Se munceşte pentru a trăi;
•Reuşita este singurul lucru care •Este apreciată solidaritatea;
contează; •Idealul este de a face un serviciu;
•Idealul este de a-ţi realiza ambiţia; •Omul şi mediul sunt importante;
•Banii şi bunurile materiale sunt •Calitatea vieţii este foarte importantă
importante;
•Se apreciază independenţa;
•Sunt admiraţii oamenii care obţin
succesul

20

10
 21.01.2019

Masculinitate/feminitate

Influenţa asupra practicilor manageriale în ţări cu

Masculinitate Feminitate

• confruntarea directă ca metodă de • negocierea, principala metodă de

soluţionare a conflictelor;
• reuşita, competitivitatea
• şi performanţa sunt valori
esenţiale;
• se apreciază independenţa;
• se trăieşte pentru a munci.
soluţionare a conflictelor;
• solidaritatea şi modestia sunt
valori esenţiale;
• sprijin pentru cei neajutoraţi;
• se munceşte pentru a trăi.

21

Masculinitate/feminitate

22

11
 21.01.2019

Evitarea incertitudinii
Indexul de evitare a incertitudinii (UAI)- uşurinţa cu care cultura face faţă noului şi îşi
asumă riscuri, gradul anxietate al naţiunii respective

Redusă Evitarea incertitudinii Puternică

Singapo Suedia SUA Norvegi Olanda German Italia Spania Franţa Japonia Belgia Portuga Grecia
re a ia lia

23

Evitarea incertitudinii
Ţări cu un grad redus de Ţări cu un grad mare de evitare a
evitare a incertitudinii incertitudinii

•Ţări în curs de modernizare cu mare

pondere a schimbărilor;
•Modernizare foarte avansată;
•Tinere democraţii;
• Vechi democraţii;
•Moştenirea unui sistem legislativ
•Legislaţie mai puţin dezvoltată, bogat;
reglementări prin negocieri;
•Populaţie redusă în ţările sărace şi
•Organizaţii de dimensiuni mici; numeroasă în cele bogate;

•Schimbările nu creează emoţii; •Religii intolerante

•Speranţă de reuşită; •Organizaţii de dimensiuni mari;

•Se preferă directivele generale; •Mare îngrijorare pentru viitor;

•Indivizii sunt capabili de •Nu se tolerează ambiguitatea;
iniţiative
•Schimbările creează probleme;
•Iniţiativele nu sunt foarte bine
receptate

24

12
 21.01.2019

Evitarea incertitudinii
Influenţa asupra practicilor manageriale în ţări cu
Grad de evitare a Grad de evitare a
incertitudinii mic incertitudinii mare
•salariaţii preferă companiile •salariaţii preferă companiile
mari; de dimensiuni mici;
•criteriul de promovare este •flexibilitate şi mobilitate
vechimea în muncă; sporită a forţei de muncă;
•nivelurile ierarhice trebuie •fidelitatea angajaţilor este
respectate; considerată o virtute;
•conflictele între salariaţi •toleranţă mai mare faţă de
sunt evitate. erori.

25

Evitarea incertitudinii

26

13
 21.01.2019

Orientarea pe termen scurt/lung

Orientarea pe termen lung (LTO) – este legată de perioada de timp pentru care oamenii îşi
fac planuri şi aşteaptă rezultate şi măsura în care au tendinţa de a sacrifica recompensele
băneşti obţinute în momentul prezent pentru un rezultat viitor

Termen scurt Termen lung

Pakistan Nigeria Filipine Canada Marea USA Australi German Suedia Coreea Japonia Hong China
Britanie a ia de Sud Kong

27

Orientarea pe termen scurt/lung

Ţări caracterizate de orientarea Ţări caracterizate de o

pe termen scurt orientarea pe termen lung

•Promovarea tradiţiilor; •Adaptarea tradiţiilor la contextul

•Presiune socială pentru a ţine modern;
pasul cu “tinereţea”; •Respectarea obligaţiilor sociale;
•Cotă mică de economisire a •Înclinaţia spre economisire;
resurselor; •Subordonarea acţiunilor şi
•Obţinerea unor rezultate într-un comportamentului pentru
timp foarte scurt; atingerea scopului;
•Preocuparea excesivă pentru •Respectarea cerinţelor virtuţii
propria imagine

28

14

Orientarea pe termen scurt/lung
Influenţa asupra practicilor manageriale în ţări cu
Orientare pe termen
scurt
•Câştiguri importante într-un timp
foarte scurt;
•Asumarea riscurilor;
•Angajarea în funcţie de necesităţi;
•Recompensarea în funcţie de
rezultate;
•Promovarea din exterior
Orientarea pe termen scurt/lung
21.01.2019
Orientare pe termen lung
•Profituri importante obţinute pe termen
mediu şi lung;
•Fidelitatea principala valoarea;
•Angajarea pe viaţă;
•Recompense în funcţie de pregătire şi
vechimea în muncă;
•Sindicatele au în vedere interesele
companiei
•Restructurări masive
•Promovarea din interior
29
30
15
 21.01.2019

Indulgență/Constrângere
Gradul de toleranță față de reguli/socializarea/libertatea de
exprimare

Indulgență Constrângeri
• socializare •Pesimism
• libertatea de exprimare • reprimarea opiniilor;
• acțiune în prezent cu orientare spre • accentul pus pe trecut/prezent
viitor; • norme sociale ce trebuie respectate
• normele sociale sunt de la sine •Controlul dorințelor/impulsurilor
înețeles și respectate; •cinism
• control redus
• abordare pozitivă/constructivă

31

Indulgență/Constrângere

32

16
 21.01.2019

Cultura în România
ŢĂRI ŢĂRI ŢĂRI ŢĂRI ŢĂRI JAPONIA
BALCANICE LATINE GERMANICE SCANDINAVE ANGLO-
(România, (Franţa, (Germania, (Suedia, SAXONE
Grecia, Bulgaria, Spania, Italia) Austria, Danemarca, (Marea
Serbia) Elveţia) Norvegia, Britanie,
Finlanda) Canada, USA,
Australia)
Colectivism Individualism Individualism Individualism Individualism Colectivism

Distanţă mare Distanță mare Distanţă mică Distanţă mică Distanţă mică Distanţă medie
faţă de putere față de putere faţă de putere faţă de putere faţă de putere faţă de putere

Feminitate Feminitate Masculinitate Feminitate Masculinitate Masculinitate

Grad mare de Grad mare de Grad mare de Grad redus de Grad redus de Grad redus de
evitare a evitare a evitare a evitare a evitare a evitare a
incertitudinii incertitudinii incertitudinii incertitudinii incertitudinii incertitudinii

Orientare pe Orientare pe Orientare pe Orientare pe Orientare pe Orientare pe

termen scurt termen scurt termen scurt termen scurt termen scurt termen lung

33

România în comparație cu….

17
 21.01.2019

România în comparație cu….

România în comparație cu….

18
 21.01.2019

Modelul Edward Hall

• Spaţiul redus/mare

• Comunicarea high/low context

• Timpul monocronic/policronic

• Relaţiile în cadrul societăţii încredere

redusă/sporită

37

Spaţiul
Spaţiul redus/mare

- expresia nevoii de putere;

- expresie a nevoii de proprietate;

- spaţiul personal – principala componentă

a teritoriului unei persoane

38

19
 21.01.2019

Comunicarea – culturile high context

• între membrii unei societăţi există legături de durată şi foarte apropiate;

• comunicare de tip verbal predominantă, comunicarea scrisă este prezentă

în proporţii foarte reduse;

• relaţiile dintre membrii grupului deţin un rol important în perceperea

semnificaţiei mesajelor;

• acceptarea relativ dificilă de către membrii grupului a unor persoane din

exteriorul acestuia;

• există o delimitare foarte clară între cine aparţine grupului şi cine este
outsider;

• cunoaşterea reciprocă a membrilor grupului;

• deciziile sunt adoptate în mod participativ, destul de rar sunt impuse de

către liderul grupului.

39

Comunicarea – culturile low context

• între membrii unei societăţi există legături de scurtă durată, fiind impuse de
situaţii conjuncturale;

• existenţa unor reguli foarte clare pe care toţi membrii grupului trebuie să le
respecte;

• informaţiile sunt foarte specializate şi mult mai accesibile, faţă de culturile de

tip high context;

• spaţiul, activităţile sunt foarte bine delimitate pentru fiecare dintre membrii
grupului;

• relaţiile interpersonale sunt dezvoltate pe termen scurt;

• transferul cunoştinţelor se realizează mult mai uşor;

• procesul de acceptare a outsider-ilor în cadrul grupului este mult simplificat;

• orientarea excesivă asupra sarcinilor.

40

20
 21.01.2019

Culturile high/low context

Low context High context

Germa Elveţia Austria SUA Suedia Marea Olanda India Italia Spania Franţa China Japonia
nia Britani
e

41

Timpul – culturile de tip monocronic

• activitatea indivizilor este orientată către realizarea unor sarcini precise;
• orientarea asupra sarcinilor şi rezultatelor cuantificabile;
• planificarea în cel mai mic detaliu a activităţilor;
• punctualitatea;
• organizarea activităţilor pe specializări;
• obiective clare şi foarte exacte;
• repartizarea sarcinilor pe compartimente;
• relaţiile dintre oameni sunt determinate de natura unor activităţi comune;
• în cadrul companiilor predomină organizarea activităţilor pe proiecte;
• rolurile membrilor în cadrul unei echipe sunt foarte bine delimitate;
• indivizii care aparţin unei culturi de tip monocronic sunt în general
introvertiţi;
• indivizii preferă intimitatea;
• sarcinile sunt delegate doar către oameni competenţi;
• orice activitate are la bază o documentare temeinică, principalele surse de
informare fiind bazele de date, rapoartele, informaţiile statistice, analizele,
cărţile etc.;
• comunicarea este preponderent scrisă, prin intermediul unor documente
oficiale.
42

21
 21.01.2019

Timpul – culturile de tip policronic

• indivizii sunt extrovertiţi şi foarte vorbăreţi;
• la nivelul grupurilor predomină relaţiile informale;
• lipsa de punctualitate;
• activităţile se desfăşoară în funcţie de necesităţile care apar, fără
a avea la bază o planificare pe termen lung;
• în cazul în care sunt elaborate planuri de activitate, acestea pot fi
modificate în orice moment;
• la nivelul grupului, fiecare dintre membrii acestuia poate
îndeplini mai multe roluri deodată;
• delegarea are la bază relaţiile dintre angajaţi;
• nerespectarea duratei normale a muncii, principiul de bază fiind
acela că angajaţii muncesc atât cât este necesar;
• predomină comunicarea orală, principalele sursele de
documentare şi informare fiind ceilalţi indivizi;
• indivizii se ajută reciproc şi în afara organizaţiei;
• una dintre trăsăturile definitorii ale oamenilor este sociabilitatea.

43

Timpul – monocronic/policronic
SECVENŢIAL SINCRON

Monocronic Policronic

German Elveţia Austria SUA Marea Suedia Japonia Franţa Cehia Slovacia Spania Italia Brazilia
ia Britanie

44

22
 21.01.2019

Relaţiile în cadrul societăţii

ÎNCREDEREA – ansamblul aşteptărilor manifestate
în cadrul unei colectivităţi, care
creează un comportament onest,
cooperant şi tipic pentru toţi
membrii acesteia pe baza unor
reguli şi norme comune
CAPITAL SOCIAL – ansamblul normelor şi regulilor
scrise şi nescrise care asigură
cooperarea între doi sau mai mulţi
indivizi
DEZVOLTAREA - evoluţia şi nivelul de dezvoltare a
ORGANIZAŢIONALĂ unei societăţi
ŞI MANAGERIALĂ
45

Relaţiile în cadrul societăţii

ÎNCREDEREA
Redusă Mare

China Italia Hong Franţa Portuga Spania Canada Suedia Elveţia Austria SUA Japonia German
Kong lia ia

Statul, familia, gospodăria Proprietatea privată şi

companiile străine
Intervenţia puternică a statului
Intervenţie redusă a statului în
Grad redus de implementare a
economie
inovaţiilor
Gradul mare de absorbţie a
Birocraţie
inovaţiilor
Angajaţii = munca = factor de
Delegarea sarcinilor
producţie
Resursele umane = investiţii
Resursele umane = costuri

46

23
 21.01.2019

Modelul Trompenaars

• Universalism/particularism
• Individualism/colectivism
• Afectiv/neutru
• Specific/difuz
• Statut câștigat/statut atribuit
• Atitudinea față de timp
• Atitudinea față de natură

47

Universal/particular
Modul în care sunt analizate/judecate comportamente, acțiunile, deciziile altora

Universal Particular

Canada SUA Germani Elveția UK Austria Italia Croația Indonezia Coreea Serbia Rusia România
de Sud

Accentul pus pe reguli; Accentul pus pe relații;

Contractul – baza relațiilor Contractul poate fi foarte ușor
modificat;
Respectarea cuvântului
Respectarea înțelegerilor
Existența unui singur adevăr
mutuale;
O afacere încheiată trebuie
În afaceri primează relațiile
respectată
Existența mai multor adevăruri

48

24
 21.01.2019

Afectiv/neutru
Modul în care indivizii își manifestă trăirile/emoțiile în relațiile cu ceilalți

Neutru Afectiv

Germania Olanda Canada Elveția UK Austria SUA Serbia Mexic Brazilia România
Italia

Oamenii nu arată ceea ce simt și Exteriorizarea emoțiilor (verbal

gândesc și non-verbal)
Emoțiile se manifestă doar Comunicarea este uneori
ocazional dramatică
Comunicarea este monotonă Emoțiile sunt manifestate
natural
Conduită calmă
Lipsa autocontrolului

49

Specific/difuz
Modul în care indivizii își delimitează spațiul public/privat

Specific (tip U) Difuz (tipG)

SUA Olanda Australia Elveția UK Austria Franța Indonezia Egipt Români German China
Japonia
a ia

Scurt, concis și la obiect Istoria și contextul sunt foarte

importante in afaceri
Cunoașterea principiilor,
regulilor din organizație Lucrurile decurg de la sine
Structurarea întâlnirilor pe Respectul pentru vârsta și titlul
intervale persoanei
Nu se ține cont de titluri Răbdarea – cheia succesului
Comportament Abordarea este indirectă (pe
transparent/deschis/ferm ocolite)
50

25
 21.01.2019

Statut câștigat/atribuit
Modul în care indivizii sunt apreciați (în funcție de rezultate sau datorită poziției
moștenite)

Câștigat Atribuit

SUA German Canada Elveția Norvegi Austria Franța Suedia Coreea de România Japonia China
UK
ia a Sud

Rezultate/competență; Titlurile sunt expresie definitorie

a statutului;
Tendința de a acordare șanse
egale tuturor; Respectul este o dovadă a
loialității;
Titlurile sunt folosite doar în
situații particulare Poziția în organizație – definiță
cu ajutorul unui titlu
Respectul față de șef are la bază
perfomanța

51

Relațiile cu natura
Modul în care indivizii percep relația cu mediul înconjurător

Control redus (Armonie) Control puternic

Suedia Norvegia Japonia German Norvegia Austria Franța Suedia Coreea de România Japonia China
Brazilia
ia Sud

Control din exterior Controlul din interior

Natură = divinitate Ideile sunt mai presus de mediu
Mediul trebuie să modeleze deciziile Natura diferită de divinitate
Mediul controlează oamenii Atingerea obiectivelor
Informația este preluată din mediul Se aplică principiul unii câștigă alții
înconjurător pierd
Dezvoltarea relațiilor Atitudine agresivă față de mediu
Armonie = stabilitate Nemulțumiri când mediul scapă de sub
control
52

26