CURS

Impozite
 Conţinutul si rolul impozitelor

 Elementele impozitului

 Principiile impunerii

 Presiunea fiscala

 Tipologia impozitelor

 Evaziunea fiscala
 Impozitul pe fereastră
 Anglia şi Scoţia Secolelor XVII şi XVIII
 viza oamenii avuţi, posesorii unor case mari şi cu ferestre multe.
 desfiinţat abia la 24 iulie 1851, printr-o lege specială.

 Impozitul pe pălărie
 Marea Britanie, 1784-1811, un impozit pentru dreptul de a purta
pălărie.
 Evaziunea era aproape imposibilă, întrucît la plata impozitului,
contribuabilul primea un ecuson care se fixa chiar pe pălărie.

 Impozitul pe ureche
 Tibet, 1920, dar se pare că originile sale sînt mult mai vechi, fiind
răspîndit în mai toată China.
 Pentru fiecare din urechile sale, omul trebuia să plătească un liang
de argint, în schimbul căruia primea un cercel cu care făcea
dovada contribuţiei. Pedeapsa pentru evazionişti: tăierea
urechilor.
 Impozitul pe barbă
 Pentru a europeniza societatea rusă, Petru cel Mare a hotărît să taie bărbile.
 Măsura nefiind acceptată de cler, a trebuit să renunţe la interzicerea bărbii,
înlocuind-o cu impozitul pe barbă, stabilit prin Ucazul din 1689. Bineînţeles,
preoţii erau scutiţi de impozit.

 Impozit pe umbră
 Veneţia, 1993.
 Toţi proprietarii de localuri sau alte imobile, prevăzute cu copertine,
umbrele, umbrare sau orice amenajare care face umbră au fost obligaţi la
plata unei sume fixe.

 Impozitul pe viaţă
 Anglia secolului XIV
 orice persoană aflată în viaţă este obligată la plata unei sume fixe, pentru
faptul că trăieşte.
 Impozitul se plătea chiar din momentul naşterii unui copil, iar legea făcea o
interesantă precizare: persoanele decedate nu mai datorează impozit pe
viaţă.
 Continutul si rolul impozitelor
• Vt 17.610,5 mil.lei
ian.2014 • Vf 10.496,2 mil.lei
86,6%
• C 4.748,6 mil.lei

• Vt 15,980.9 mil.lei
Ian.2013 • Vf 9,517.3 mil.lei 88,9%
• C 4,694.1 mil.lei

• Vt 200,045.7 mil.lei
2013 • Vf 119,109.7 mil.lei 86,7%
• C 54,378.9 mil.lei

Sursa: Executia bugetului general consolidat

http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=buletin
 Venituri Averi Consum

IMPOZITE

 forma de prelevare
 persoane fizice şi juridice
 finantare a cheltuielilor bugetare

 obligatoriu

 definitiv

 fara echivalent
 Rolul impozitelor:

 Rolul pe plan financiar:

 Rolul pe plan economic

 Rolul pe plan social

Elementele impozitului
 Subiectul (plătitorul/contribuabilul):
 persoana fizică sau juridică obligată prin lege la
plata impozitului

 Suportatorul (destinatarul):
 persoana care suportă efectiv impozitul

 Obiectul impunerii:
 materia supusă impunerii

 Sursa impozitului:
 din ce anume se plăteşte impozitul
 Unitatea de impunere

 Cota impozitului

 Asietă:
 totalitatea măsurilor permise de lege pe care le iau organele fiscale în legătură cu
fiecare subiect impozabil, pentru identificarea obiectului impozabil, stabilirea
mărimii materiei impozabile şi determinarea impozitului datorat statului

 Termenul de plată
 Lunar
 termenul de plată a impozitului pe venit la bugetul de stat: până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei pentru care se plătesc aceste venituri
 Trimestrial
 Termenul de plată a impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de
25 inclusiv a primei luni următoare încheierii trimestrelor I - III. Definitivarea şi
plata impozitului pe profit aferent anului fiscal respectiv se efectuează până la
data de 25 martie inclusiv a anului următor, care este ermenul de depunere a
declaraţiei privind impozitul pe profit
 Impunerea ????
Principiile impunerii
 Principiile formulate de A.Smith, 1776:
 principiul echităţii:
 contribuţii în funcţie de veniturile pe care le obţin contribuabilii

 principiul certitudinii:
 mărimea impozitelor datorate de fiecare persoană să fie certă şi nu
arbitrară, iar termenele, modalitatea şi locul de plată să fie stablite fără
echivoc, pentru a fi cunoscute şi respectate de fiecare plătitor

 principiul comodităţii:
 impozitele să fie percepute la termenele şi la modul cel mai convenabil
pentru contribuabil

 principiul randamanetului:
 sistemul fiscal să asigure încasarea impozitelor cu un minim de
cheltuieli şi să fie cît mai puţin apăsător pentru plătitori
 PRINCIPIUL DE ECHITATE FISCALA

 Echitate fiscala ????

 Conditii:
 stabilirea minimului neimpozabil (poate fi stabilit numai in
cazul impozitelor directe, neavând aplicabilitatea în cazul
impozitelor indirecte)
 impunerea să fie generală
 echitate fiscală orizontală (R. Aronson, 1985): tratament
fiscal egal pentru contribuabili cu situaţii similare
 echitate fiscală verticală (R. Aronson, 1985): sarcina fiscală
să fie stabilită în funcţie de puterea contributivă a fiecăruia

 Echitate – in functie de sistemul cotelor

 Proportionale
 Progresive simple
 Progresive compuse
 PRINCIPII DE POLITICĂ FINANCIARĂ
 randament fiscal ridicat
 impozitulsă aibă un caracter universal
 să nu existe posibilităţi de sustragere de la impunere
 volumul cheltuielilor privind stabilirea materiei impozabile,
calcularea şi perceperea impozitelor să fie cât mai redus
posibil
 stabilitate
 randamentul impozitului rămâne constant de-a lungul
întregului ciclu economic; randamentul unui impozit nu
trebuie neapărat să sporească odată cu creşterea
volumului producţiei şi a veniturilor şi nici să scadă în
perioadele de criză

 elasticitatea
 impozitul să fie adaptat în permanenţă necesităţilor
conjuncturale de venituri ale statului
PRINCIPII DE POLITICĂ ECONOMICĂ

 folosirea impozitelor ca instrument de

impulsionare a dezvoltării unor ramuri sau
subramuri economice, de stimulare ori de
reducere a consumului unor mărfuri, de
extindere/restrângere a exportului/importului
unor bunuri
 Studiu individual (I)
Codul fiscal al României

 neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu

forma de proprietate, asigurând condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin;

 certitudinea impunerii:
 prin elaborarea de norme juridice clare, care să nu conducă la interpretări arbitrare
 termenele, modalitatea şi sumele de plată să fie precis stabilite pentru fiecare plătitor,
respectiv aceştia să poată urmări şi înţelege sarcina fiscală ce le revine
 contribuabilii să poată determina influenţa deciziilor lor de management financiar asupra
sarcinii lor fiscale

 echitatea fiscală la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferită a veniturilor, în funcţie de
mărimea acestora;

 eficienţa impunerii prin asigurarea stabilităţii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal,
astfel încât aceste prevederi să nu conducă la efecte retroactive defavorabile pentru
persoane fizice şi juridice, în raport cu impozitarea în vigoare la data adoptării de către
acestea a unor decizii investiţionale majore.

Studiu individual (II)
Carta contribuabilului (https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/CARTA_CONTRIBUABILULUI_10032010.pdf)

 Administraţie
 care vă simplifică viaţa, un contribuabil cetăţean;
 care respectă persoana şi drepturile sale, un contribuabil cooperant;
 echitabilă, un contribuabil loial.

 Contribuabil
 Dvs. recunoaşteţi legitimitatea principiului de impozitare
 Dvs. respectaţi legea şi normele de drept.
 Dvs. sunteţi conştient de obligaţiile dvs.
 Dvs. participaţi la interesul general prin impozite.
 Dvs. nu vă sustrageţi obligaţiilor fiscale.
 Dvs. depuneţi declaraţiile în termenul legal
 Dvs. faceţi dovada civismului fiscal.
 Dvs. îndepliniţi voluntar şi spontan obligaţiile dvs. fiscale.
 Plătiţi impozitele la termenele legale
 Dvs. respectaţi termenele scadente care vă sunt comunicate astfel încât
 impozitele să fie plătite în termenul legal.
 Sunteţi reactiv
 Modificările care influenţează situaţia dvs. fiscală le comunicaţi fără întârziere Administraţiei fiscale.

 Contribuiţi la modernizarea procedurilor care privesc relaţia cu contribuabilii

 Recunoaşteţi fundamentul actului de control
 Dvs. acceptaţi controlul ca pe un mijloc de a asigura egalitatea tuturor în faţa impozitului şi ca pe un
„feed-back” la sistemul declarativ. Dvs. nu vă opuneţi actului de control.
Presiunea fiscala

-Povara pe care o genereaza diferitele forme de impozitare

-Raport intre volumul prelevarilor fiscale si baza de impozitare

-Se calculeaza la nivel macroeconomice (rata fiscalitatii) sau microeconomic

Rata fiscalităţii
 Rata fiscalităţii: se calculează ca raport între
totalul veniturilor fiscale şi produsul intern brut

Vf
R f Macroeconomic  100
PIB

R f contribuabil 
 impozite
100
venituritotale
 Taxation trends in the European Union,
2009
 Presiunea fiscala globala (incluzand si contributiile sociale), anul 2007

Taxation trends in the European Union

Graph II-1.1 Distribution of the total tax burden by economic function
Taxes on labour (employed and non-employed), consumption and capital (capital and
business income and stocks) 2007, in % of GDP
 Pf salariat pentru 2/3 din media
veniturilor, 2007 clasament Pf globala clasament
CY 11.9 1 41.6 19
IE 15 2 31.2 3
MT 18.6 3
UK 30.8 4
LU 31.4 5
BG 32.3 6
PT 32.6 7
EA 35.3 38.2
ES 35.6 8
SK 35.6 9 29.4 1
EL 36.7 10
EU 37.1 37.5
FI 38.2 11
EE 38.7 12
DK 39.3 13 48.7 26
NL 40.2 14
CZ 40.5 15
SI 40.9 16
LV 41.2 17
LT 41.3 18 29.4 1
PL 41.6 19
RO 41.8 20 29.4 1
IT 42 21
SE 43.3 22 48.3 25
AT 44.1 23
FR 44.4 24 43.3 23
HU 45.9 25 39.8 18
DE 47.4 26 39.5 17
BE 49.6 27
C
o
t
e

d
e

i
m
p
u
n
e
r
e

p
t

v
e
n
i
t
u
r
i

m
a
r
i
Eficienta colectarii impozitelor

Gradul de colectare:

Raport intre veniturile fiscale incasate si veniturile fiscale stabilite

Gradul de realizare:

Raport intre veniturile fiscale incasate si veniturile fiscale programate

 Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Raport_trimI_2013.pdf

Studiu individual: PwC: Mediul fiscal din România ar arăta diferit dacă gradul de
colectare al impozitelor ar ajunge la 90% (http://www.capital.ro/177458.html)
Aşezarea şi perceperea impozitelor

 Stabilirea obiectului impozabil

 Determinarea cuantumului impozitului

Stabilirea obiectului impozabil
Metoda evaluării indirecte
a)evaluarea pe baza semnelor exterioare
b)evaluarea forfetară
c)evaluarea administrativă
Metoda evaluării directe
a)evaluarea pe baza declaraţiei unui terţ
b)evaluarea pe baza declaraţiei -se realizează cu participarea directă a contribuabilului
contribuabilului
Conţinut
-permite stabilirea cu aproximaţie a mărimii obiectului
impozabil, fără să se ia în considerare situaţia persoanei
care deţine obiectul respectiv
-organele fiscale, cu acordul subiectului impozabil, atribuie
o anumită valoarea obiectului impozabil
-organele fiscale stabilesc valoarea materiei impozabile pe
baza datelor pe care le au la dispoziţie
-mărimea obiectului impozabil se stabileşte pe baza
declaraţiei scrise de către o terţă persoană care cunoaşte
acestă mărime şi care este obligată prin lege să o depună
organelor fiscale
Determinarea cuantumului -calcularea impozitului propriu-zis
impozitului
Perceperea impozitelor

a) direct de către organele fiscale -impozit portabil, impozit cherabil

b) stopaj la sursă -impozitul se reţine şi se varsă de către o terţă

persoană

c) aplicarea de timbre fiscale -în cazul taxelor datorate statului pentru

acţiunile în justiţie, pentru actele eliberate
de notariatele publice etc.
Tipologia impozitelor

LEGEA bugetului de stat pe anul 2014 – studiu individual

http://www.mfinante.ro/buget2014.html?pagina=domenii
Impozitele directe
Impozitele directe - caracterizare generală
 sunt impozitele care se datoreazã pentru venitul obţinut sau
pentru averea deţinutã.

 Impozitele directe se clasificã astfel:

 impozite reale;

 impozite personale:
 impozitele pe venit;
 impozitele pe avere.

 Impozitele personale sunt impozitele aplicate asupra venitului

sau averii contribuabilului.

 Impozitul pe venit se aplicã asupra veniturilor realizate de

persoanele fizice sau juridice.
Curba Laffer

 indica legatura dintre incasarile de venituri

fiscale si cotele de impunere
 Curba Laffer
 Sursa: Pădurean, E.; Cataramă, D. (2004), Evaluarea curbei Laffer în România,
Revista Finanţe Publice şi Contabilitate, nr.10, octombrie
Impozitele Impozitele directe Contribuţiile Presiune
indirecte sociale fiscală

Suedia (S) 16.2 22.8 15.1 54.1

Danemarca (DK) 19.2 32.2 1.7 53.1
Finlanda (FIN) 14.7 19.6 13.2 47.5
Belgia (B) 12.8 18.8 15 46.6
Franţa (F) 15.8 11.3 19.2 46.3
Olanda (NL) 13.6 13.4 18.9 45.9
Luxembourg (L) 17.2 16.6 11.8 45.6
Austria (A) 16 13.6 15.3 44.9
Italia (I) 12.8 16.6 15.1 44.5
Germania (D) 12.6 10.1 18.9 41.6
Portugalia (P) 15.3 10.6 12 37.90
Spania (E) 11.1 12.1 13 36.2
Marea Britanie 14.2 15 6.7 35.9
(UK)
Irlanda (IRL) 14.8 14.7 4.6 34.1
Grecia (EL) 15.1 9 9.8 33.9

Sursa: “La politique fiscale dans L’Union européenne”, Communautés européennes, Belgium, 2000; www.europa.eu.int
 Venituri buget general VBGC_real
Anul P_fisc (%) consolidat (mld.lei) (mld.lei)
1993 31.3 6700 6700
1999 30.1 173858 6520.21
2000 29.2 251095 6525.87
1995 28.8 22642 6999.02

2003 28.2 554724.2 7375

1994 28.2 15537 6498

1997 26.5 72386 6227.12
1996 26.9 31597 6722.07
2002 27.6 447521.1 6845.25

1998 27.8 111000 6153

2001 28 351742 6653.31

Moşteanu, T.; Stoian, A., (2005), Considerente teoretice privind construcţia unui sistem fiscal optim în România,
volum dedicat Conferinţei Economice Internaţionale „25 Years of Higher Economic Education in Braşov”, Facultatea
de Ştiinţe Economice din cadrul Universitatea Transilvania, Braşov, 2005
Impactul fiscalitatii:

-Alegere munca sau timp liber

-Impactul asupra consumului, investitiilor

Studiu individual: Stoian, A; Dragotă, V., Ţâţu, L. (2005), Presiunea fiscală marginală şi rolul ei
în comportamentul economic, lucrare susţinută în cadrul Sesiunii Ştiinţifice „Gestionarea
riscurilor financiare ale deficitelor economice”, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare –
Victor Slăvescu, Bucureşti, 2005
 Impozitele reale

 Impozitul funciar

 Impozitul pe cladiri

 Impozitul pe activitati industriale

 Impozitul pe capitaluri banesti

 Impozitul pe exploatatiile agricole

Impozitele personale

 Impozitul pe venit

 Impozitul pe profit

 Impozitul pe avere
Impozitul pe venit

 La plata impozitului pe veniturile persoanelor fizice sunt obligate

persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenţa într-un stat, precum şi
cele nerezidente, care realizează venituri din surse aflate pe teritoriul unui
stat.

 Obiectul impozabil îl constituie veniturile, respective venitul impozabil

care se determină pornind de la venitul brut din care se fac anumite
scăzăminte.

 Sisteme de aşezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice:

 sistemul impunerii separate a fiecărui venit provenit dintr-o anumită sursă;
 sistemul impunerii globale a veniturilor indiferent de sursa de provenienţă
(SUA, Germania, Franţa, Italia, România).

 Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileşte anual pe baza

declaraţiei de impunere.
 Metode folosite pentru impunere veniturilor persoanelor
fizice:
 metoda “forfait fiscal” în Elveţia;
 metoda “foyer fiscal ” în Franţa;
 metoda “avoir fiscal” pentru veniturile din dividende.

 Metoda “foyer fiscal”: Venitul impozabil este reprezentat

de toate veniturile nete ale membrilor căminului fiscal din
anul impunerii.
 Din căminul fiscal fac parte:
 părinţii;
 copiii minori;
 copiii majori doar dacă:
 au mai puţin de 21 ani şi sunt necăsătoriţi;
 au mai puţin de 25 ani şi sunt studenţi;
 sunt militari indifferent de vârstă.
Impozitul pe profit

Modalităţi de impunere:
 se impune mai întâi profitul obţinut de societate şi separate
profitul repartizat acţionarilor sub formă de dividende
(Olanda, Belgia, România);

 se impun numai dividendele, iar partea din profit lăsată la

dispoziţia societăţii este scutită de impozit;

 se impune numai partea din profit care rămâne la dispoziţia

societăţii, iar dividendele repartizate acţionarilor nu sunt
supuse impozitării;

 impunerea separată mai întâi a dividendelor repartizate

acţionarilor şi apoi a părţii din profit rămase la dispoziţia
societăţii.
Contribuţiile de asigurari sociale

 Continut

 Cote

 Impact
 Se includ in categoria impozitelor directe:
 au caracter ogligatoriu
 sunt stabilite in sarcina angajatorilor si a salariatilor
 sunt stabilite in mod cert si cunoscute de contribuabili

 Spre deosebire de impozitele directe, contributiile de asigurari

sociale au o destinatie dinainte stabilita
 De exemplu: Romania
Angajat Angajator
Contributii de sanatate 5.50% 5.20%
contributii de asigurari sociale 10.50% 15.80%
contributii pentru somaj 0.50% 0.50%
contributii pentru fondul de garantare 0.25%
contributii pt concedii si indemnizatii 0.85%
contributii pt accidente si boli profesionale 0.15%
  Contributiile de asigurari sociale au o
pondere importanta in PIB
16

14
4.1
0.8
12

2.4 2.8
10 6.3 6.1 7.9
1.9 3.6
2.3
3.2 0
8 6
2.5 2.3 5
4.1 3.5 3
4.1
6 12.2 3.1
11.3

2.5 9.1 9
8.6 8.3
4 7.8 2.7
7.6
6.8 6.8 6.9
6.1 6.1 5.8
5.2 5.6
5 4.7 4.9 4.7 4.5
2
3.2
2.7
1
0 0.1
DK DE EE IE EL ES FR IT CY LV LT LU HU MT NL AU PL PT RO SI SK FI SE UK

Angajatori Angajati
Contributiile de asigurari sociale pentru sistemul de asigurari sociale (pensii)

 Germania
 Prima reglementare in anul 1889 (pensia pt. limita de varsta, pensia de
invaliditate) s-a aplicat din anul 1891; din 1911 s-a instituit si pensia de
urmas implementata din anul 1914.
 cotele aferente contributiilor
 salariati: 9.95% din venitul lunar, daca acesta este > 400 €
(contributie voluntara); venitul maxim asigurat este 66000 €, sau
81600 €, daca persoana este incadrata la sistemul german de
pensii pentru mineri si angajatii de la caile ferate si maritime;
 angajatori: 9.95% din venitul lunar; 15% din venitul lunar al
angajatilor cu un salariu de incadrare < 400 €; 16.45% pentru
angajatii sectorului minier, cailor ferate si maritime
 Varsta standard de pensionare 65
 EL
 Prima reglementare in anul 1951
 cotele aferente contributiilor
 salariati: 6.67% din venitul lunar (sau 8.87% pentru conditii
periculoase de munca);
 angajatori: 13.33% din venitul lunar (sau 14.73% pentru conditii
periculoase de munca)
 Varsta standard de pensionare 65/60

 FR
 Prima reglementare in anul 1945
 cotele aferente contributiilor
 salariati: 6.65% din venitul lunar;

 angajatori: 8.3% din venitul lunar

 Varsta standard de pensionare 60

 Ro
 Prima reglementare in anul 1912
 cotele aferente contributiilor
 salariati: 10.5% din venitul lunar;
 angajatori: 15.8% din venitul lunar

 Varsta standard de pensionare 65/60

  Pensia medie (euro/locuitor, N0=2000)
3,000.0
2,945.5

2,500.0

2,410.5
2,000.0
2,017.9

1,500.0

1,244.2
1,000.0

500.0

145.2
0.0
EU DE EL FR RO
 Sistemul de asigurari sociale – imbatranirea
populatiei

 Sursa: 2009 Ageing Report: Economic and

budgetary projections for the EU-27 Member States
(2008-2060), EUROPEAN ECONOMY 2|2009

http://ec.europa.eu/economy_finance/publications/p
ublication14992_en.pdf
 Dinamica populatiei, 2008-2060
 Rata dependentei
 http://www.ssa.gov/policy/docs/progdesc/s
sptw/2010-2011/europe/index.html

 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_
explained/index.php/Social_protection_sta
tistics
Dubla impunere juridică internaţională

 Dubla impunere juridicã internaţionalã reprezintã supunerea la impozit a

aceleiaşi materii impozabile, în aceiaşi perioadã de timp, de cãtre douã autoritãţi
fiscale din ţãri diferite.

 Criteriile pe baza cãrora se face impunerea veniturilor sau averii sunt:

criteriul rezidenţei, criteriul naţionalitãţii şi criteriul originii veniturilor.
 Criteriul rezidenţei presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea
fiscalã al cãrui rezident este contribuabilul, indiferent de locul unde sunt realizate
veniturile sau este deţinutã averea.
 Criteriul naţionalitãţii presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre autoritatea
fiscalã al cãrui naţional este contribuabilul, indiferent de locul de realizare a venitului
sau de deţinere a averii.
 Criteriul originii veniturilor presupune impunerea veniturilor sau averii de cãtre
autoritatea fiscalã pe al cãrui teritoriu se realizeazã venitul sau este deţinutã averea,
indiferent de calitatea contribuabilului.
 Convenţiile pentru evitarea dublei impuneri internaţionale sunt înţelegeri
între state, bi sau multilaterale, pe baza cãrora se încearcã evitarea impozitării
aceleiaşi materii impozabile de cãtre autoritãţi fiscale din state diferite.
 Metodele de evitare a dublei impuneri folosite pe plan mondial sunt: scutirea (exonerarea)
totalã, scutirea (exonerarea) progresivã, creditarea (imputarea) ordinarã şi creditarea
(imputarea) totalã.

 Scutirea (exenerarea) totalã presupune impozitarea în ţara de rezidenţã doar a

veniturilor realizate în ţara de rezidenţã, veniturile realizate în ţara de origine fiind
impozitate doar în acea ţarã.

 Scutirea (exonerarea) progresivã presupune impozitarea în ţara de rezidenţã a

venitului realizat în acea ţarã, dar cota de impozitare folositã este cea aferentã tuturor
veniturilor realizate, indiferent de locul de obţinere al acestora.

 Creditarea (imputarea) ordinarã constã în faptul cã impozitul plãtit în ţara de origine a

venitului se deduce din impozitul datorat pentru toate veniturile realizate (indiferent de
originea lor) în ţara de rezidenţã, dar numai în limita impozitului din ţara de rezidenţã ce
revine la un venit egal cu cel obţinut în ţara de origine.

 Creditarea (imputarea) totalã presupune cã impozitul datorat în ţara de origine sã fie

dedus în totalitate din impozitul datorat în ţara de rezidenţã, impozit calculat la toate
veniturile obţinute de contribuabil, indiferent de locul de obţinere al acestora.
 Studiu individual - Conventiile pentru
evitarea DIJI

https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Asistent
aContribuabili_r/Conventii/Conventii.htm
Impozitele indirecte - caracterizare generala
 prelevari fiscale obligatorii
 vizeaza
 vanzarile unor bunuri
 prestările unor servicii
 importurile sau exporturile.

 trăsături:
 comoditate şi cost relativ redus de percepere;
 lipsa transparenţei;
 cotele aferente impozitelor indirecte nu sunt diferentiate;
 nu ţin cont de venitul sau averea personală a celor care le plătesc;
 nu tin seama de echitatea fiscala;
 caracter regresiv ;
 afectează veniturile disponibile, deci puterea de cumpărare;
 se incaseaza la bugetele publice de la agentii economici (platitorii), dar sunt
suportate de catre consumatorii finali;
 au un caracter benevol;
 sunt supuse unor constrangeri de ordin economic;
 sensibilitate crescuta la conjunctura economica.
 Clasificarea impozitelor indirecte:

 Impozitele pe consum

 Impozitele indirecte realizate prin monopolurile fiscale

 Taxele vamale
 Impozitele pe consum
(taxele de consumatie)
 Impozitele pe consum sunt impozite indirecte care se includ în preţul
de vânzare al mărfurilor fabricate sau importate şi comercializate în
interiorul ţării în care se percepe impozitul.

 Marfurile asupra carora se percep aceste impozite sunt, in general, de

larg consum.

 Formele impozitelor pe consum:

 impozite speciale pe consum = accize (taxele de
consumatie pe produs);

 impozite generale pe vânzări, care se percep la

vanzarea tuturor marfurilor, indiferent daca
acestea sunt bunuri de consum sau mijloace de
productie.
 Accizele
 impozitele speciale pe consum sau taxele speciale de consumatie) reprezintă taxe de
consumaţie pe produs

 se instituie asupra unor produse cu pondere mare şi constantă în consum şi, de obicei, cu
cerere neelastică.

 bunurile supuse accizelor sunt de regula acelea a caror productie si vanzare sunt
supravegheate de stat; elasticitatea cererii in raport cu venitul este supraunitara;

 consumul acestor bunuri accizate duce la externalitati negative

 sfera de aplicare a accizelor cuprinde produse ca: alcool şi băuturi alcoolice, vinuri, produse
din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, autoturisme, blănuri, bijuterii, parfumuri etc.

 se calculeaza
 fie in suma fixa pe unitatea de masura
 fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare

 au temen lunar de plata

 instrument pentru infaptuirea unor obiective de ordin social

 Taxele generale pe vânzări sunt impozitele care se aplică asupra volumului
total al vânzărilor.
 Impozitul pe cifra de afaceri

 Din punct de vedere al verigii la care se încasează:

 Impozitul cumulativ pe cifra de afaceri

 se calculează la toate verigile prin care trece o marfă până ajunge la
consumatorul final, fiind calculat la preţul de vânzare care cuprinde şi
impozitul plătit anterior.
 s-a aplicat in DE, NL

 Impozitul pe cifra de afaceri unic

 se calculează o singură dată, indiferent de numărul verigilor prin care
trece o marfă până la producătorul final.
 dacă se calculează la nivelul producătorului se numeşte taxă de
producţie, dacă se calculează la nivelul comerţului se numeşte
impozit de circulaţie sau impozit pe vânzare
 Din punct de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate fi impozit
pe cifra de afaceri brută şi impozit pe cifra de afaceri netă.

 Impozitul pe cifra de afaceri brută se calculează în fiecare verigă a circuitului

mărfii la întreaga valoare a mărfii vândute, aceasta incluzând şi taxele plătite
anterior.

 Impozitul pe cifra de afaceri netă (taxa pe valoarea adăugată) se

calculează la nivelul fiecărei verigi doar asupra valorii adăugate.

 Obiectivul TVA il reprezinta livrarile de marfuri catre terti si pentru consumul

propriu, achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii, bunurile importate

 TVA se calculeaza prin aplicarea cotei la:

 a) valoarea adaugata in fiecare stadiul pe care il parcurge marfa de la
producator la consumator
 b) pretul de vanzare din stadiul respectiv obtinandu-se TVA asupra pretului de
vanzare din care se deduce TVA aferenta pretului de vanzare din stadiul
anterior.
 În ceea ce priveşte cotele de aplicare a TVA, marea majoritate a ţărilor cunosc
două tipuri de cote:
 cota standard, care se aplică marii majorităţi a produselor;
 cota redusă, care se aplică numai unor categorii de produse esenţiale pentru
consum.
La baza aplicării TVA poate sta:

- principiul originii: se impozitează valoarea care este adăugată tuturor

produselor realizate într-o ţară indiferent de locul în care vor fi consumate (în ţară
sau în străinătate). Ca urmare, conform principiului originii se impozitează şi
exporturile, importurile fiind scutite;

- principiul destinaţiei: se impozitează întreaga valoare adăugată realizată atât

în ţară, cât şi în străinătate, pentru toate bunurile consumate în ţara respectivă.
Ca urmare, conform principiului destinaţiei, exporturile sunt scutite, iar importurile
se impozitează.
 Evidenta TVA se tine cu ajutorul următoarelor documente:
 jurnal pentru cumpărări;
 jurnal pentru vânzări;
 registrul non-transferurilor;
 registrul bunurilor primite din alt stat membru;
 OMFP 2217/2006

 M.O. 1041/28.12.2006

 Declararea TVA se face cu ajutorul următoarelor documente:

 decont de TVA (formular 300): se depune
lunar/trimestrial/semestrial/anual;
 decont special de TVA (formular 301): se depune numai pentru
lunile pentru care sunt operaţiuni.
 OMFP 36/2007

 M.O. 62/25.01.2007
declaraţierecapitulativă (formular 390):
se depune trimestrial
 OMFP 537/2007

 M.O. 260/18.04.2007

declaraţiasemestriala (394): se depune

semestrial pentru achizitii/livrari locale
 OANAF 702/2007

 M.O. 376/04.06.2007
 TVA colectată aferentă livrărilor de bunuri
şi/sau prestărilor de servicii taxabile,
efectuate de persoana impozabilă, precum
şi taxa aferentă operaţiunilor pentru care
beneficiarul este obligat la plata taxei

 TVA deductibilă reprezintă suma totală a

taxei datorate sau achitate de către o
persoană impozabilă pentru achiziţiile
efectuate;
Romania:
 Cota standard este de 20%;
 Cota redusă de 9%
 a) serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale,
monumente istorice, monumente de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi
botanice, târguri, expoziţii şi evenimente culturale, cinematografe, altele decât cele
scutite conform art. 141 alin. (1) lit. m);
 b) livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate
exclusiv sau în principal publicităţii;
 c) livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare;
 d) livrarea de produse ortopedice;
 e) livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar;
 f) cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară,
inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;
 g) livrarea următoarelor bunuri (în vigoare de la 1 septembrie 2013):
 1. toate sortimentele de pâine, precum şi următoarele specialităţi de panificaţie: cornuri, chifle, batoane,
covrigi, minibaghete, franzeluţe şi împletituri, care se încadrează în grupa produse de brutărie la codul
CAEN/CPSA 1071;
 2. făină albă de grâu, făină semialbă de grâu, făină neagră de grâu şi făină de secară, care se încadrează
la codul CAEN/CPSA 1061;
 3. triticum spelta, grâu comun şi meslin, care se încadrează la codul NC 1001 99 00, şi secară, care se
încadrează la codul NC 1002 90 00, prevăzute în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2.658/87 al
Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară şi statistică şi Tariful Vamal Comun, astfel cum
a fost modificată prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie
2012.
 Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuinţelor ca parte a
politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuinţa
include şi amprenta la sol a locuinţei.
 a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
cămine de bătrâni şi de pensionari;
 b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept
case de copii şi centre de recuperare şi reabilitare pentru minori cu handicap;
 c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele
gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma
de 380.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de orice persoană
necăsătorită sau familie. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr.
114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Anexele gospodăreşti sunt
cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul
locuinţelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare şi dacă terenul pe care este
construită locuinţa nu depăşeşte suprafaţa de 250 mp, inclusiv amprenta la sol a locuinţei, în
cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuinţe, cota
indiviză a terenului aferent fiecărei locuinţe nu poate depăşi suprafaţa de 250 mp, inclusiv
amprenta la sol aferentă fiecărei locuinţe. Orice persoană necăsătorită sau familie poate
achiziţiona o singură locuinţă cu cota redusă de 5%, respectiv:
 1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deţinut şi să nu deţină nicio locuinţă în
proprietate pe care au achiziţionat-o cu cota de 5%;
 2. în cazul familiilor, soţul sau soţia să nu fi deţinut şi să nu deţină, fiecare sau împreună,
nicio locuinţă în proprietate pe care a/au achiziţionat-o cu cota de 5%;
 d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea
atribuirii de către acestea cu chirie subvenţionată unor persoane sau familii a căror
situaţie economică nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei
locuinţe în condiţiile pieţei.
Impozitele indirecte – monopolurile fiscale
 Monopolurile fiscale sunt reprezentate de monopolurile statului asupra
producerii şi/sau comercializării unor mărfuri, precum tutun, sare, alcool,
carti de joc, etc.

 Forme:
 Monopolurile fiscale depline se instituie de catre stat atat asupra productiei cat
si asupra comercializarii acelor bunuri

 Monopolurile fiscale partiale sunt instituite fie numai asupra productiei sau
comertului

 Veniturile incasate de stat din monopolurile fiscale sunt reprezentate

de profitul aferent producerii acelor marfuri

 Tari în care monopolurile fiscale aduc încasări importante :

 Italia (tutun, chibrituri)
 Germania (alcool)
 Spania (tutun, petrol)
 Taxele vamale
vamale sunt impozite instituite de către stat
 Taxelele
asupra mărfurilor care sunt transferate dintr-o ţară în
alta.

 Taxele vamale de export

 Taxele vamale de tranzit

 Taxele vamale de import

 După forma lor de exprimare taxele vamale pot fi:

 Ad valorem
 Specifice
 Compuse
Clasificarea taxelor vamale:
a) din punct de vedere al modului de percepere:
- taxe vamale ad valorem;
- taxe vamale specifice;
- taxe vamale mixte.
b) după scopul impunerii:
- taxe vamale cu caracter fiscal;
- taxe vamale cu caracter protecţionist.
c) după obiectul impunerii:
- taxe vamale de import;
- taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
d) după modul de stabilire:
- taxe vamale autonome;
- taxe vamale convenţionale;
- taxe vamale preferenţiale;
- taxe de retorsiune.
 Taxele
 Taxele reprezintă plăţi făcute de persoane fizice sau juridice pentru serviciile
făcute de instituţiile publice.Au caracter obligatoriu, titlu nerambursabil şi
presupun urmărirea în caz de neplată. Diferenţa faţă de impozite este că
taxele presupun contraprestaţie din partea statului.

 După natura lor:

 judecătoreşti încasate de instanţe pentru acţiunile introduse spre judecare;
 notariale plătite pentru eliberarea, legalizarea, autentificarea de acte;
 consulare încasate de consulate pentru acordarea de vize;
 de administraţie încasate de organele administraţiei de stat pentru eliberare de
autorizaţii, permise, legitimaţii, etc.

 După obiectul operaţiunii efectuate şi taxate :

 taxe de timbru încasate prin aplicarea de timbre fiscale
 taxe de înregistrare percepute la vânzări de imobile, la operaţiile societăţilor de
capital sau la operaţiunile de bursă.

 Studiu de caz: Taxe vamale şi măsuri de politică comercială in Romania

http://www.customs.ro/ro/agenti_economici/taxe_vamale_si_masuri_de_politica_comerciala.aspx
 Contribuabil:
 informarea (Codul fiscal, Codul de procedura
fiscala, programe utile, declaratii, fise fiscale,
raportari anuale, situatii financiare);
 Persoana fizica
CALENDARUL OBLIGAŢIILOR FISCALE
PE ANUL 2016
(https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/AsistentaContribuabili_r/Calendar/Calenda

 Persoana juridica r_obligatii_fiscale_2016.htm)

 cunoasterea surselor corespunzatoare

materiilor impozabile;

 calcularea, retinerea si virarea impozitelor

Evaziunea fiscala
 Evaziunea fiscală este unul din fenomenele economico-sociale cu
care, într-o masură mai mare sau mai mică, toate statele se confruntă
 „tax avoidance” vs. „tax evasion”
 acţiunea de a minimiza excesul de impozitare prin utilizarea alternativelor
acceptabile, reale,
 acţiunea de eludare a legilor, de sustragere de la plata obligaţiilor fiscale

 Evaziunea fiscala ????

 sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale
 sustragerea prin orice mijloace de la impunere sau plata impozitelor, taxelor,
contribuţiilor şi altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului
asigurărilor sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale de către persoanele
fizice şi persoanele juridice române sau străine, denumite în cuprinsul legii
contribuabili (Legea nr. 87/1994 a fost abrogata odata cu adoptarea Legii nr.
241/2005 pentru prevenire si combaterea evaziunii fiscale publicata in Monitorul
Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 672/27.07.2005)

 Conformarea fiscala

 EVAZIONIST - persoana care se sustrage de la obligaţiile fiscale

 evaziunea fiscală legală - „tax avoidance”
 evaziunea fiscală ilegală sau frauduloasă -
„tax evasion”

 Scopurile EF:
 Scop “pozitiv” argumentat de intentia de a
stimula formarea capitalului;

 Scop “negativ” reflectat in sprijinirea unor grupuri

de interese.

 Evaziune fiscala vs. frauda fiscala

 evaziune fiscală
 evaziune legală
 evaziune ilegală
 minimizarea impozitării prin utilizarea unor alternative
accesibile reale

 fraudă fiscală
 fraudă legală (legitimă)
 fraudă ilegală
 intentia de a nu tine seama de legea fiscala in vigoare

 evaziune fiscală legală

 evaziune fiscală frauduloasă sau fraudă fiscală.

 Criminalitate economico-financiară
 Evaziunea fiscală legală (EFL):
 acţiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgând la o
combinaţie neprevăzută a acesteia şi, deci, „tolerată”

 este posibilă decât atunci când legea este lacunară sau

prezintă inadvertenţe

 contribuabilul încearcă să se plaseze într-o poziţie cât mai

favorabilă, pentru a beneficia în cât mai mare măsură de
avantajele oferite de reglementările fiscale în vigoare
 Factorii favorizanti ai EFL:

 Perioadele în care se modifică sau se introduc legi noi, precum şi atunci când
statul utilizează, în mod deliberat, impozitul în scopul promovării unor politici
economice stimulative în anumite domenii de activitate sau faţă de anumite
categorii de cetăţeni

 Acordarea unor facilităţi fiscale sub forma unor exonerări, scutiri parţiale,
reduceri, deduceri, care constituie un cadru propice pentru ocolirea sau
prevalarea de la plata obligaţiilor fiscale prin anumite procedee

 Acordarea unor scutiri delimitate temporal

 Supraevaluarea cheltuielilor generale ale S.C. prin realizarea unor cheltuieli

fără justificare economică, excesive şi somptuoase

 Supraevaluarea amortizării

 Stabilirea unui venit după norme medii sau criterii exterioare

 abuzul de drept în domeniul fiscal
 acea situaţie în care este eludată de la
aplicare legea fiscală prin încheierea de
acte juridice care din punct de vedere
formal respectă cerinţele legale dar care
au ca scop precis eludarea legii fiscale
 evaziune fiscală ilegală
 acţiunea contribuabilului ce încalcă prescripţia
legală cu scopul de a se sustrage de la plata
impozitelor, taxelor şi contribuţiilor cuvenite statului

frauda fiscală se savârşeşte printr-o încălcare flagrantă a legii, profitându-

se de modul specific în care se face impunerea