dr.

Stefan Ungurean ,,Cultură organizaţională”

modelul ,,Hofstede”

Dimensiunea ,, Masculinitate-feminitate »

I. Aspecte generale

1. problema: în ce măsură diferenţele de natură biologică influenţează genurile, la

nivel emoţional şi la nivelul rolurilor sociale;

2. femeile acordă o mai mare importanţă scopurilor sociale cum ar fi relaţionarea,

ajutorarea celorlalţi şi mediului fizic, iar bărbaţii acordă o mai mare importanţă
scopurilor ce ţin de propria dezvoltare ( carieră, bani);

3. masculinitatea constă într-o societate în care rolul genurilor sociale sunt în

totalitate distincte: bărbaţii ar trebui să fie insistenţi, tari şi îndreptaţi spre succesul
material; femeile ar trebui să fie modeste, sensibile şi preocupate de calitatea
vieţii; bărbaţii trebuie să aibă de-a face cu faptele, femeile cu sentimentele;

4. feminitatea constă într-o societate în care rolul genurilor sociale se suprapun: atât
bărbaţii cât şi femeile ar trebui să fie modeşti, sensibili şi preocupaţi de calitatea
vieţii;

5. atribuirea rolurilor în funcţie de gen stă la baza normelor culturale; antropologul

Margaret Mead consideră că preocuparea bărbaţilor asupra câştigurilor se
datorează faptului că nu pot aduce pe lume copii. Pentru că bărbaţii au această
lipsă, scopul civilizaţiei este să definească roluri care pot echivala cu naşterea
copiilor de către femei”;

6. cunoaşterea rolurilor definite de gen porneşte din familie ( băieţii sunt orientaţi
spre a fi autodidacţi şi centraţi pe câştiguri, iar fetele sunt orientate spre a educa,
spre responsabilitate şi obedienţă);

7. studiu Inglehart ( World Values Survey): postmaterialiştii au dat importanţă

faptului că doresc trecerea la o societate mai umanizată, în care ideile contează
mai mult decât banii, ( feminism), şi o importanţă scăzută menţinerea unui nivel
ridicat al creşterii economice şi luptă împotriva creşterii preţurilor ( feminism);

8. ,,masculinitate& feminitate şi politica şi moravurile politice

Masculinitate scăzută Masculinitate ridicată

9. idealul este o societate a bunăstării; 10. idealul este o societate performantă;
11. procentaj scăzut al sărăciei şi 12. procentaj ridicat al sărăciei şi
analfabetismului; analfabetismului;
13. nevoiaşii trebuie ajutaţi; 14. cei puternici trebuie susţinuţi;

1
15. bogaţii ar trebui să-şi plătească
taxele a-i ajuta pe săraci;
17. o societate permisivă şi corectă;
19. integrarea imigranţilor;
21. conflictele internaţionale ar trebui
să fie rezolvate prin negociere şi
compromis;
23. protejarea mediului înconjurător
este prioritară;
25. o mai mare importanţă acordată
riscurilor biotehnologiei;
27. discurs politic moderat;
29. se preferă partidele de stânga,
31. mulţi simt că trăiesc într-o lume
corectă;
33. atitudine pozitivă faţă de instituţiile
politice;
35. mai puţină corupţie
37. încredere sporită în sindicate;
39. participare sporită la acţiuni de
voluntariat;
41. bărbaţii şi femeile discută despre
politică de pe poziţii egale;
43. mai multe femei alese în funcţii
politice sau în guvern;
16. soarta pe are o au săracii depind de
acţiunile lor;
18. o societate punitivă;
20. asimilarea imigranţilor sau
expulzarea lor;
22. conflictele internaţionale ar trebui
rezolvate prin ameninţarea şi
folosirea luptei;
24. creşterea economică este prioritară;
26. riscurile bio-tehnologiei sunt
minimalizate sau ignorate;
28. discurs politic competitiv;
30. se preferă partidele de centru;
32. mulţi simt că trăiesc într-o lume
injustă;
34. atitudine negativă faţă de instituţiile
politice;
36. mai multă corupţie în ţările sărace;
38. încredere scăzută în sindicate;
40. mai puţin interes pentru voluntariat;
42. bărbaţii discută politică mai mult
decât femeile;
44. câteva femei în funcţii politice sau
în guvern;

45. dimensiunea în cauză nu are nici o legătură cu bogăţia unei societăţi; sunt tot atât
de multe societăţi masculine/ feminine bogate pe cât sunt de multe ţări sărace;

46. socializarea înseamnă că atât băieţii cât şi fetele îşi vor învăţa rolul în societate şi
odată ce l-au învăţat majoritatea dintre ei ,, vor merge într-o anumită directie”; în
societăţile dominate de bărbaţi, majoritatea femeilor doresc dominaţia masculină;
cunoaşterea rolurilor de gen porneşte din familie: băieţii sunt orientaţi spre a fi
autodidacţi şi centraţi pe câştiguri, iar fetele sunt orientate spre a educa,
responsabilitate şi uneori obedienţă;

47. în culturile masculine predomină decizia tatălui, lucru care duce la mai mulţi copii
în ţările sărace şi mai puţin copii în ţările bogate; în culturile feminine, predomină
decizia mamei, efectul este inversat, mai puţin copii în ţările sărace şi mai mulţi
copii în ţările bogate;

48. normele societăţii masculine/ feminine:

MAS scăzută MAS ridicată
49. Orientare spre relaţii sociale; 50. Orientare spre sine;
51. Calitatea vieţii şi oamenii sunt 52. Banii şi avuţiile materiale sunt

2
 importanţi;
53. Stres în stabilirea identităţii;
55. Munceşte pentru a supravieţui;
57. Diferenţe minime între genuri la
nivel emoţional şi al rolurilor
sociale;
59. Bărbaţii trebuie să fie iubitori şi să
aibă grijă de performanţe sociale şi
relaţii sociale, femeile ar trebui să
fie la fel;
61. Femeile şi bărbaţii ar trebui să fie
modeşti;
63. Cei slabi trebuie ajutaţi, sunt
simpatizaţi;
65. Lucrurile mici şi lente sunt
frumoase.
67. Soţul ideal este identificat cu iubitul
ideal, având aceleaşi trăsături;
importante;
54. Stres asupra ceea ce faci;
56. Trăieşte pentru a putea munci;
58. Diferenţe maxime între genuri şa
nivel emoţional şi al rolurilor
sociale;
60. Bărbaţii trebuie să fie puternicişi să
se preocupe de performanţă;
femeile trebuie să fie iubitoare şi să
se preocupe de relaţiile sociale;
62. Bărbaţii trebuie să fie asertivi şi
ambiţioşi, iar femeile ar putea să fie
asertive şi ambiţioase;
64. Cei puternici sunt simpatizanţi;
66. Lucrurile mari şi rapide sunt
frumoase;
68. Soţul ideal trebuie să fie sănătos,
bogat şi înţelegător, iar iubitul
trebuie să fie inteligent, cu simţul
umorului şi afectuos;

69. în problemele educaţionale: pe partea masculină, capacităţile intelectuale,

strălucirea profesorilor şi reputaţia studenţilor sunt factorii dominanţi; pe partea
feminină, bunătatea şi calităţile sociale ale profesorilor şi adaptarea studenţilor
sunt elemente de apreciat;
70. eşecul în şcoală este un dezastru într-o cultură masculină, din cauze elementelor
de ruşine, fapt care nu apare atât în culturile feminine;
71. în culturile feminine profesorii nu vor lăuda în mod deliberat elevii foarte buni, ci
mai degrabă laudă sau ajută elevii mai slab cotaţi pentru a le ridica moralul şi a le
reda încrederea în sine; premiile pentru excelenţă în această cultură nu sunt
populare; Excelenţa este un concept masculin; în cultura masculină, premiile şi
laudele publice sunt adesea întâlnite şi apreciate atât de studenţi, cât şi de
profesori;

72. masculinitate/ feminitate şi sistemul educaţional:

MAS scăzută
73. Profesorul care este prietenos este
mai apreciat;
75. Adaptarea socială a studenţilor este
mai importantă;
77. Eşecul la învăţătură este perceput ca
un accident minor;
79. Studenţii mai slabi sunt lăudaţi în
public pentru a-i încuraja;
81. Nu există recompense speciale;
MAS ridicată
74. Profesorul sclipitor ( inteligent) este
mai apreciat;
76. Performanţa studenţilor este mai
importantă;
78. Eşecul la învăţătură este perceput ca
un dezastru;
80. Studenţii buni sunt lăudaţi în
public;
82. Acordarea de recompense pentru

3
 studenţi şi profesori,
83. Competiţiile sportive sunt activităţi 84. Competiţiile sportive sunt activităţi
extracurriculare; intracurriculare;
85. Etalonul este reprezentat de 86. Etalonul este reprezentat de cel mai
studentul cu performanţe medii; bun student;
87. Alegerea disciplinelor se realizează 88. Alegerea disciplinelor se realizează
după nevoile intrinseci; în funcţie de viitoarea carieră;
89. Copiii sunt încurajaţi să evite 90. Copiii sunt încurajaţi să răspundă
agresivitatea; agresiv;
91. Studenţii nu dau mare importanţă 92. Studenţii acordă prioritate
problemelor proprii; problemelor proprii;
93. Ego effacing-subevaluarea 94. Ego- boosting-supraevaluarea
performanţei; performanţei;
95. Copiii mici sunt educaţi de femei şi 96. Copiii mici sunt educaţi doar de
de bărbaţi; femei;
97. Profesorii îi tratează egali pe elevi; 98. Profesorii acordă mai mare
importanţă băieţilor;
99. Băieţii şi fetele studiază aceleaşi 100. Băieţii studiază discipline
discipline; diferite;
101. Diferenţe reduse în ceea ce 102. Există diferenţe în
priveşte percepţia asupra abilităţilor perceperea abilităţilor fetelor şi
băieţilor-băieţii sunt analitici, iar
fetele contextuale; -

103. masculinitatea/ feminitate se referă la intensificarea eului versus

intensificarea relaţiilor sociale; povestea biblică a bunului Samaritean care ajută
un evreu, o persoană de altă etnie, este un exemplu de feminitate, nu de
colectivism;

104. ,, ne putem aştepta ca fetele care fac parte dintr-o cultură masculină să se
simtă exploatate decât cele care fac parte dintr-o cultură feminină, ele având
impresia că sentimentele lor contează;

105. ,, în ţările masculine există mai multe rezerve vis-a-vis de femeile ale
căror cariere au o evoluţie ascendentă. Mead a observat că în SUA bărbaţii devin
partenerii mai puţin atractivi atunci când au un eşec în viaţa profesională, în timp
ce femeile devin mai puţin atractive dacă se bucură de prea mult succes;

106. Homosexualitatea este privită ca fiind o ameninţare a normelor masculine

şi este respinsă în culturile cu MAS ridicat, în culturile de tip feminin,
homosexualitatea este privită ca fiind un simplu fapt al realităţii;

4
 107. masculinitate/ feminină şi religia:

MAS scăzută MAS ridicată

108. curente religioase şi 109. curente religioase şi religii
religioase permisive; stricte;
110. secularizarea în ţările 111. menţinerea unui creştinism
creştine; tradiţional;
112. religia nu ocupă un rol atât 113. religia ocupă un rol
de important în viaţa oamenilor; important în viaţa oamenilor;
114. religia se focalizează pe 115. religia se focalizează pe
credincioşi; divinaţie;
116. copiii sunt crescuţi în 117. copiii sunt crescuţi într-un
spiritul responsabilităţii şi al spirit de religiozitate;
respectului;
118. exemplaritate şi misticism; 119. tradiţionalism, teism;
120. femeile şi bărbaţii pot fi 121. numai bărbaţii pot fi preoţi;
preotese, respective preoţi;
122. sexul este destinat procreerii 123. sexul a fost creat pentru a
şi relaxării; crea;
124. atitudine pozitivă este neutră 125. atitudine negativă vis-a-vis
vis-a vis de plăcerea sexuală; de plăcerea sexuală;
126. sexualitatea este privită ca 127. sexualitatea este privită ca
fiind una din zonele motivaţie; fiind o zonă primordială a
motivaţiei umane;

II. ,,Masculinitate-feminitate” în organizaţie

a. studiile sugerează că femeile care au fost promovate pe posturi de
manager deţin mai multe ,,scopuri tipic masculine” decât majoritatea
bărbaţilor care ocupă posturi executive”,
b. indicele de masculinitate scade direct proporţional cu creşterea vârstei,
indivizii vor fi mai mult orientaţi spre social decât spre sine; în jurul
vârstei de 50 de ani, nu mai există diferenţe între indicele de masculinitate
între cele două genuri;
c. asocierea masculinităţii cu deciziile individuale demonstrează orientarea
spre sine a celor cu indice MAS ridicat; indicele MAS ridicat se asociază
şi cu preferinţa pentru corporaţiile mari;
d. studiu: în ţările cu MAS ridicat s-au obţinut corelaţii semnificative pentru
respondenţii înalt calificaţi în raport cu satisfacţia generală oferită de
postul ocupat, iar în ţările cu MAS scăzut, indivizii au considerat mai
importantă dezirabilitatea socială personală a postului ocupat; în alt studiu,
cu cât o societate este mai masculină, cu atât mai importantă devine
calitatea slujbei pentru obţinerea satisfacţiei;
e. culturile masculine şi cele feminine creează diferite tipuri de modele (
eroi) în management, Se pare că managerul din cultura masculină este
asertiv, decisiv şi agresiv. Se merge pe principiul ,,doar cel mai puternic

5
 supravieţuieşte”. Managerul dintr-o cultură feminină este mai puţin vizibl,
mai mult intuitiv decât decisiv, pune accent pe consens , mizează pe ideea
de risc cooperativ; cele două tipuri de culturi au în comun faptul că ambele
consideră că un manager ar trebui să fie un izvor de resurse, se crede că el
ar trebui să deţină un coeficient de inteligenţă peste medie şi capacitatea
înnăscută de a direcţiona oamenii spre îndeplinirea anumitor obiective;
f. în ţările cu o cultură feminină promovarea femeilor în funcţii de conducere
este privită cu mai puţină neîncredere decât în ţările cu o cultură
masculină;
g. în culturile masculine, conflictul ar trebui rezolvat printr-o ceartă
constructivă, pe principiul ,,cel mai bun să câştige”; în culturile feminine,
există tendinţa de a rezolva conflictele abordând o cu totul altă strategie,
apelându-se la compromisuri şi negocieri;
h. culturile masculine au un randament foarte bun în producţia de
echipamente grele şi în industria chimică; cele feminine deţin avantaje în
industria serviciilor, consultanţă, transporturi, în domeniul protecţiei
mediului;

i. diferenţe la nivel de organizaţie: situaţia la locul de muncă:

MAS scazută
2. a munci pentru a trăi;
4. sensul muncii pentru angajat:
relaţiile şi condiţiile de muncă;
6. preocupaţi de egalitate, solidaritate
şi calitatea vieţii la muncă;
8. managementul ca menaj;
10. managerii sunt nişte angajaţi ca toţi
ceilalţi;
12. angajaţii se aşteaptă ca managerii să
folosească intuiţia şi să fie
consensuali;
14. managerii de succes sunt cei care au
atât trăsături specifice bărbaţilor,
cât şi trăsături specifice femeilor;
16. mai multe femei pe poziţii
manageriale;
18. decalaje salariale mici între femei şi
bărbaţi;
20. femeile pot alege ca superior o
femeie;
22. ambiţiile care vizează cariera sunt
opţionale;
24. managerul are aspiraţii modeste în
carieră;
26. managerii sunt mai puţin dispuşi să-
MAS ridicată
3. a trăi pentru a munci;
5. sensul muncii pentru angajaţi:
securitate, plăţi şi muncă
interesantă;
7. preocupaţi de echitate, competiţie
mutuală şi performanţă;
9. managementul ca manej,
11. managerul ca erou;
13. managerii trebuie să fie asertivi,
decisivi, fermi, agresivi,
competitivi;
15. managerul de succes are doar
caracteristici specifice bărbaţilor;
17. mai puţin femei în management;
19. decalajele salariale mari între femei
şi bărbaţi;
21. femeile îşi aleg ca superior un
bărbat,
23. ambiţiile care vizează cariera sunt
foarte mari la bărbaţi,
25. managerii au aşteptări ridicate de la
cariera lor;
27. pentru manageri, cariera este pe

6
 şi neglijeze cariera în funcţie de
viaţa de familie;
28. femeile manager îşi adaptează
cariera în funcţie de viaţa de
familie;
30. aplicanţii la job-uri ,,se vând” pe
bani mai puţin decât ar valora;
32. soluţionarea conflictelor prin
compromis şi negociere;
34. mai mulţi absenţi pe caz de boală;
36. mai puţin stres la muncă;
38. preferinţe pentru companiile mici;
40. preferinţa pentru puţine ore de
muncă;
42. avantaj competitiv în industria
serviciilor, consultanţă, bio-chimie,
primul loc, fiind dispuşi să-şi
neglijeze familia;
29. femeile manager îşi adaptează viaţ a
de familie în funcţie de carieră;
31. aplicanţii la joburi se
supraestimează şi îşi pun un preţ
mult mai mare pe propria persoană;
33. rezolvarea problemelor prin negare
sau fie ,,ca cel mai bun să câştige”
35. mai puţin absenteism în caz de
boală;
37. mai mult stres la muncă;
39. preferinţa pentru companii mari;
41. preferinţa pentru un salariu cât mai
mare;
43. avantaj competitiv în industria de
producţie, preţuri competiţionale,
industria chimică;

Problematizări:
1. de ce femeile care ocupă posturi de manager deţin mai multe scopuri ,,tipic masculine”
în comparaţie cu bărbaţii aflaţi în aceeaşi situaţie? În mod concret ce înseamnă acest
lucru? Care este consecinţa lui în planul relaţiilor de muncă?
2. care sunt posibilele implicaţii ale prezenţei unui manager format într-o cultură
masculină ,,aterizat” într-o organizaţie dominată de cultura feminină?
3. care sunt posibilele implicaţii ale prezenţei unui manager format într-o cultură
feminină ,,aterizat” într-o organizaţie dominată de cultura masculină?
4. cum se definesc relaţiile de muncă într-o firmă definită de o cultură masculină?
5. cum se definesc relaţiile de muncă într-o firmă definită de o cultură feminină?
6. căror tipuri de provocări le face faţă mai bine o firmă definită pe o cultură masculină?
7. căror tipuri de provocări le face faţă mai bine o firmă definită pe o cultură de feminină?
8. ati putea sa va imaginati cum arata mobilierul intr-un spatiu definit de o cultură
feminină?
9.daca vi s-ar da drept temă sa organizaţi spaţiul, din punct de vedere al mobilierului, al
unei culturi masculine, de la ce principii aţi pleca?