CONFORMISMUL. CONCEPT. EXEMPLE.

TIPURI

Conformitatea este acceptare pasivă a opiniei altcuiva sau corectarea

propriului comportament pentru a respecta normele acceptate în societate sau
într-un grup restrâns. Termenul conformism este derivat din cuvântul latin
conformis, care se traduce prin similar sau conformabil. Primul cercetător care a
studiat acest fenomen a fost cercetătorul american Solomon Asch. Aşa
numitul ,,experiment Asch" a devenit cunoscut pe scară largă, şi multor
cercetători le place să îl realizeze astăzi. Experimentul lui Asch se desfăşoară cu
diferite obiecteː cu desene, cu tije de diferite lungimi, cu figuri de diferite forme
şi culori.
Concluzia este întotdeauna că subiectul alege, în majoritatea cazurilor,
acelaşi răspuns ales de majoritate şi nu deloc cel a cărui corectitudine este
evidentă.Tendinţa spre conformitate se poate manifesta în societăţi şi grupuri de
dimensiuni diferite. O persoană se adaptează la familia sau colectivul său de
muncă, se solidifică cu un grup social. Conformitatea poate fi complet voluntară
sau poate apărea ca urmare a presiunii directe sau a sentimentului de pericol.
Motive pentru conformism
Există mulţi factori care obligă o persoană să se comporte conform. Psihologii le
împart în două grupuriː personal (intern) şi social (extern).
Motive personale de conformitate
● Tendinţa congenitală. O persoană poate fi predispusă genetic să fie de acord
cu majoritatea şi să accepte fără îndoială regulile impuse.
● Educaţia. Dacă părinţii au un control complet asupra copilului, el poate
menţine acest tip de comportament la vârsta adultă.
● Teama de atenţie. Mulţi oameni iau critici prea dureroase şi chiar lauda îi duce
la stres. Pentru a nu atrage atenţia nejustificată asupra lor, încercă să fie ,,ca toţi
ceilalţi.
● Lene. Conformismul poate să apară dintr-un motiv complet prozaic, o
persoană este pur şi simplu prea leneşă pentru a gândi, analiza şi a lua decizii
pentru sine. Ȋn loc să meargă împotriva curentului îi lasă pe alţii să decidă pentru
el.
● Stima de sine scăzută. Dacă o persoană nu are încredere în sine, atunci se
îndoiește că poate cântări în mod independent toate faptele şi poate lua decizia
corectă.
Motive sociale pentru conformitate
● Influenţa liderului. Dacă există o persoană cu calități puternice de conducere
într-o companiei, restul încep să se comporte conform faţă de el.
● Presiunea colectivă. Societățile şi grupurile sociale se comportă adesea destul
de agresiv faţă de disidenți. Oamenii din astfel de grupuri încep să se comporte
conform pentru a evita necazurile.
● Dependenţa materială. Dacă aprobarea șefilor poate duce la o promovare sau
la o altă recompensă financiară, aceasta duce şi la un comportament conformist
la subordonați.
Tipuri de conformism
Ȋn funcție de raționalitate, comportamentul conform este împărțit în două tipuriː
● Conformism rațional. Acesta este un comportament conform dictat de motive
raționale (în scopul autoconservării, îmbunătățirii statutului, câștigului material
sau al beneficiilor sociale).
● Conformismul irațional. Acesta este un comportament conform fără nicio
justificare. Persoana acționează la fel ca toți ceilalți. Conformismul irațional este
numit şi ,,instinct de turmă".
Exemple de conformism
Mass-media manipulează în mod eficient opiniile oamenilor formând anumite
stereotipuri. De fiecare dată când o poveste scandaloasă este mediatizată
majoritatea oamenilor iau o parte – cea despre care li s-a explicat deja că este
corectă. Conformitatea este văzută şi la adolescenți, ei demonstrează
conformitatea în raport cu colectivul lor şi se manifesta prin hainele, obiceiurile,
comportamentul şi muzica lor preferată. Conformismul apare în mod natural şi
în partidele politice. O persoană vine la o astfel de organizație cu încrederea că
va trebui să lucreze cu oameni cu aceeași idee. Prin urmare el acceptă cu
ușurință şi împărtășește convingerile membrilor partidului său.
Avantajele şi dezavantajele conformității
Principalele avantaje ale conformității
● Ofera unei persoane protecție psihologică, elimină îndoielile şi reflexiile lungi.
De acord cu punctul de vedere general acceptat, conformistul crede că a făcut
alegerea corectă.
● Comportamentul conform al subordonaților, ajută conducerea să rezolve mai
bine problemele de afaceri.
● Conformitatea în materie de credință, patriotism şi valori familiale contribuie
la stabilitatea socială, la îmbunătățirea relațiilor în societate şi la creșterea
natalității.
● Respectarea regulilor de circulație este, de asemenea, o manifestare utilă a
conformismului.
Principalele dezavantaje ale conformității
● Pierderea individualității, conflicte interne
● Pierderea capacității de a lua decizii în mod independent
●Scăderea stimei de sine, formarea complexelor
● Din punct de vedere al dezvoltării societății, statului, organizațiilor comerciale
şi necomerciale, conformismul este un factor inhibator care împiedică
dezvoltarea şi implementarea noilor abordări, metode şi tehnologii.
Concluzii
Ȋnclinarea spre conformism s-a format în natura umană în mod evolutiv.
Conformismul este un mecanism natural care creşte coeziunea echipei şi ajută o
persoană să aibă mai mult succes social. Ȋn același timp conformismul reduce
potențialul creativ a unei persoane, reducând astfel ritmul de dezvoltarea al
statului, al societății sau al unei companii. Fiecare persoană în orice situație ar
trebui să acționeze în mod inteligent şi să aleagă în mod deliberat dacă acceptă o
poziție comună sau își dezvoltă propria sa poziție.

Bibliografie
Boncus, Ş. (2002), Psihologia influențării sociale, Editura Polirom, Iași
Drozda, E. (2000) Psihologia socială experimentală, Editura Polirom, Iași
Neculau, A. (coord.) (2004), Manual de psihologie socială, Editura Polirom, Iași