ETAPA ADULTĂ

Conf. dr. Daniela Popa

danapopa@unitbv.ro
SUBETAPE:
• adultul tânăr – 20/25-40 ani
• adultul de mijloc – 40-65 ani
• vârsta a treia – peste 65 ani
Adultul tanar
 Etapa adultă tânără

• Tranziţia de la adolescenţă la vârsta adultă – 18-25 ani

= postadolescența/adolescența târzie
• Adultul propriu-zis

– Influenţe culturale...
Dezvoltare fizică

• se consideră că această subetapă este una de maximă funcţionare

fizică: sănătate maximă, energie, rezistenţă fizică, funcţionare
optimă a sistemelor interne

• performanţă maximă în general între 25-30 de ani

• deteriorările sunt extrem de mici şi de aceea nu sunt resimţite
– “vârful” dezvoltării se observă cel mai bine la sportivii de
performanţă (Poole et al., 2007)

Stilul de viaţă sănătos este esenţial pentru menţinerea unei

funcţionări optime!!!
La nivel cerebral

• Integrare optimă a reţelelor neuronale

• Creşte în continuare volumul substanţei albe
 eficienţă mai mare în procesarea informaţiei (Poole et a
l., 2007)
• Începe scăderea volumului cerebral datorată vârstei, însă
nu este resimţită încă (Fotenos et al., 2005)
Dezvoltare cognitivă

• toate procesele cognitive pot funcţiona optim

• dezvoltarea se referă în primul rând la lărgirea

experienţei - care are drept rezultat sporirea
cunoştinţelor şi reorganizarea acestora
• inteligenţă cotidiană/practică
• gândire postformală în această perioadă

• De fapt se combină eficient procesarea

analitică cu procesarea bazată pe
experienţă.
• Se dezvoltă înţelepciunea, întrucât gândirea
flexibilă îi ajută pe indivizi să accepte
– inconsistenţele,
– contradicţiile,
– imperfecţiunea,
– compromisul
astfel încât să rezolve cu succes problemele
din viaţa reală.
• Experimentele care analizează diferenţele dintre experţi
şi novici arată că:
– novicii respectă întru totul regulile învăţate,
– experţii utilizează şi intuiţia în luarea de decizii, care îi ajută să
treacă dincolo de regulile stricte.
• Labouvie-Vief et al. (1987) – studiu în care li s-a
cerut subiecţilor să analizeze problema:
– Lui John îi place să bea mult, mai ales la petreceri.
Soţia lui, Mary, îl avertizează că dacă se mai îmbată
o dată va lua copiii şi îl va părăsi. John vine totuşi a
casă beat după o petrecere de la birou. Îl părăseşte
Mary pe John?
• Se modifică abordarea problemelor morale,
datorită reevaluării criteriilor utilizate pentru a
judeca ce e bine şi ce e rău, fapt care îi difere
nţiază pe adulţii tineri de adolescenţi.
• Luare de decizii
– deciziile luate acum vor afecta întreaga viaţă a individului
(funcţionare fizică, profesională, viaţă personală)

❖ Care credeţi că sunt diferenţele şi asemănările

dintre capacitatea de luare de decizii a adolesce
nţilor şi cea a adulţilor?
Învăţare

• în perioada copilăriei şi a adolescenţei accentul este

pus pe „ce trebuie să ştiu?” (respectiv achiziţie de
abilităţi)
• se trece acum la „cum ar trebui să folosesc ceea ce
ştiu?” (integrarea abilităţilor din perspectivă practică)
şi la „de ce ar trebui să ştiu?” (căutarea sensului şi a
scopului) (Papalia, Olds si Feldman, 2010)
• Se consideră că urmarea unui colegiu sau a unei
facultăţi determină dezvoltarea capacităţii de a
integra mai multe perspective în identificarea
de soluţii la probleme întâlnite.
• Se pare că vârsta adultă tânără este şi perioada în
care creativitatea este la cote maxime (mai ales
între 30-40 de ani) ( Aiken, 1998)
– Atenţie la diferenţele în funcţie de domenii...
Dezvoltare socială

• Modificările importante în viaţa

adultului tânăr (carieră, viaţă
personală) se bazează extrem de
mult pe deciziile luate
• Tranziţia de la 30 de ani (“criza”)
– dorinţa profundă de a schimba pro
pria viaţă
• “Aşezarea” – 30/33-40 ani
– perioada unor alegeri majore în
jurul cărora se vor construi noil
e structuri ale vieţii individului
Relaţii sociale

• Formarea de cupluri

• Singurătatea

• Competenţa emoţională
Modificarea “tipurilor” de familie

• Divorţ
• Părinţi singuri
• Mame angajate
• Familii vitrege
• Concubinaj
• Familii fără copii
• Părinţi de acelaşi sex
Parenting

 Stiluri parentale - Baumrind (1971)

 Există 2 dimensiuni ale stilului parental considerate a fi
hotărâtoare (Maccoby & Martin, 1983):
◦ gradul de căldură, suport şi acceptare (vs. respingere şi lipsa
răspunsului) – “responsiveness”
◦ gradul de control şi nivelul cerintelor - “demandingness”
 Responsiveness

Ridicat Scăzut

Demandingness

STIL ECHILIBRAT STIL AUTORITAR

Ridicat (AUTHORITATIVE) (AUTHORITARIAN)

STIL PERMISIV STIL NEANGAJAT

Scăzut (REJECTING-
NEGLECTING)
Munca

• satisfacţia la locul de muncă creşte o

dată cu înaintarea în vârstă, de aceea e
a nu este foarte crescută la adulţii tin
eri
• Una dintre modificările majore din ultimele dece
nii în ceea ce priveşte câmpul muncii  numărul
tot mai mare de angajaţi femei (Berryman, Smyth
e, Taylor, Lamont, & Joiner, 2002).

• Femeile au un patern al carierei cu mai multe înt

reruperi (datorită sarcinilor) şi o probabilitate mai
mică de a accepta funcţii de conducere, mai ales
dacă au familie.

• În ciuda acestora, satisfacţia lor privind munca es

te similară cu cea a bărbaţilor.
• Ce şi cum regretăm?...

• Credinţe care ne fac să nu ne mai dezvoltăm...

Adultul – varsta de mijloc
 DEZVOLTARE FIZICĂ

• Tonusul muscular şi flexibilitatea musculară scad

• Adaptarea ochilor la lumină intensă e mai înceată,

scade capacitatea de focalizare pe obiecte foarte
apropiate
• Scade capacitatea de a detecta unele sunete
de frecvenţe mai înalte, precum şi detectarea
atunci când semnalul e neclar (de ex., cu zgo
mot de fond):
– 40-50 de ani
– 18-24 ani!!! – la cei care ascultă muzica tare sau
lucrează în medii cu zgomote puternice (Job et
al., 1999)
• Activităţile de rutină sunt realizate cu aceeaşi acurateţe,
problemele putând să apară în cazul activităţilor noi şi
provocatoare.

• TOTUŞI, aceste modificări sunt graduale şi nu sunt re

simţite acut de către indivizi.
Viaţa sedentară determină modificări mai abrupte!
Scade fertilitatea diferenţiat:
- bărbaţi – scade după 40 de ani, însă pot concepe
copii şi după vârsta de 60 de ani
- femei – scade după 30 de ani şi rareori mai pot
concepe după 45 de ani
Apar menopauza (45-55 ani) şi andropauza (la aprox.
10 ani diferenţă faţă de instalarea menopauzei la f
emei, Weg, 1989).
• Nivelul de sănătate se poate menţine la
cote satisfăcătoare pentru majoritatea
persoanelor!
 DEZVOLTARE COGNITIVĂ

Creşte capacitatea de a rezolva probleme care se bazează

pe informaţia existentă deja (inteligenţă cristalizată) şi
începe să scadă capacitatea de a rezolva probleme noi
în situaţii noi (inteligenţa fluidă – vezi teoria lui Cattell).
Scad de fapt viteza de procesare (timp de reacţie), capa
citatea memoriei de lucru – dar acest fapt va fi compe
nsat de acumularea de cunoştinţe (experienţe de viaţă
relevante).
– Adulţii tind să gândească integrativ – adică,
filtrează problemele şi situaţiile prin prisma
experienţei lor de viaţă.

– Pot să rezolve mai bine problemele practice.

• Unii autori arată că de fapt performanţa în
rezolvarea problemelor academice atinge
maximul mai repede decât performanţa la
probleme referitoare la situaţii cotidiene.
ÎNVĂŢAREA

Creştere semnificativă a persoanelor cu vârsta cuprinsă

între 40-60 de ani care urmează o formă sau alta de
învăţământ - mai ales în Statele Unite
• mai motivaţi ca studenţi decât persoanele mai tinere
• însă, sunt adesea mai anxioşi şi mai puţin încrezători
în forţele proprii decât colegii lor mai tineri
DEZVOLTARE SOCIALĂ

• FAMILIA
- copiii lor devin, de regulă, adolescenţi - poate
duce adesea la conflicte între generaţii
- adulţii au fost numiţi în această fază "generaţia
sandwich"
Perspective asupra relațiilor pe termen lung
• “cuibul gol”
• Se vorbeşte în general despre un dublu
standard al vârstei de mijloc, deoarece
semnele îmbătrânirii sunt valorizate
diferit la cele două sexe
Acest dublu standard poate afecta
relaţiile de cuplu...
• “CRIZĂ” la vârsta de mijloc?
MUNCA

– Menţinere
– Pregătirea pentru pensionare - planificarea pen
sionării ar trebui să înceapă, în mod ideal, cu 5-
10 ani înainte de momentul pensionării pentru
a evita adaptarea scăzută la acel moment (Aiken,
1998)
• DAR, perioada adultă de mijloc este de regulă un
interval fructuos al maturităţii depline, în care
individul poate ajunge la apogeul în carieră, în
succesul financiar, în poziţia socială.
VÂRSTA A TREIA
VÂRSTA A TREIA

• Convenţional – de la 65 de ani

• Mituri despre vârsta a treia – posibile consecinţe...

• Pot exista si stereotipuri pozitive

• Speranţa de viaţă = funcţie a complexităţii
tehnologice a unei societăţi (Chatterjee, Ba
iley, & Aronoff, 2001)
TIPURI DE ÎMBĂTRÂNIRE

A. Îmbătrânire primară (Busse, 1987):

Se referă la procese intrinseci îmbătrânirii, ce se

consideră a fi ireversibile
TIPURI DE ÎMBĂTRÂNIRE

B. Îmbătrânire secundară:
Se referă la schimbările asociate cu boli, ce
corelează cu vârsta, dar pot fi prevenite
sau chiar reversibile
TIPURI DE ÎMBĂTRÂNIRE

C. Îmbătrânire terţiară:
Schimbări foarte precipitate ce apar la vârsta
a treia, pe măsură ce se prefigurează mom
entul morţii – aşa-numitul "terminal drop"
(Riegel & Riegel, 1972) - modificări ce afect
ează atât funcţionarea cognitivă, cât şi pate
rnul de personalitate.
• De asemenea, se vorbeşte despre două categorii
de bătrâni (Neugarten & Neugarten, 1987):
– bătrânii "tineri" – majoritatea, indiferent de vârstă ➢
vigoare, vitalitate, activism
– bătrânii "bătrâni" – cei slabi, infirmi, care reprezintă
o minoritate
 Teorii ale îmbătrânirii
Îmbătrânire programată Deteriorare

a. Număr limitat de diviziuni celulare a. Acumularea de stresori

(Hayflick, 1974) – “limita Hayflick” interni şi externi  afectarea
b. Scurtarea telomerelor ADN-ului
c. Gene ale îmbătrânirii (Lerner, 2000 – b. Radicali liberi
“gene Cerber”)
d. Scăderea nivelului hormonului de creştere;
modificarea nivelului hormonilor de
reproducere sau al melatoninei
e. Descompunere ineficientă a proteinelor
f. Modificări ale sistemului imunitar
g. Volumul creierului (Alman, 1993, 1996)
 MODIFICĂRI FIZICE

Există o variabilitate foarte mare în ceea ce priveşte

instalarea bătrâneţii şi „semnele” acesteia:
• tulburările cardiace sunt cele mai frecvente afecţiu
ni
• scad abilităţile motorii, precum şi cele senzoriale
(auz, văz, simţ tactil, miros)
• adaptarea la cald şi frig este mai dificilă
• modificări musculare (după 60 de ani)
• modificarea pattern-ului de somn
La nivel cerebral

• Reducerea volumului
• Conexiuni dendritice mai puţine (Whalley, 2001)
• Scăderea activităţii de producere de neurotransmiţători
– dopamina şi acetilcolina (Reuter-Lorenz, 2000)
• Acumularea de plăci senile (amiloide)
• Activarea cerebrală mai extinsă
– mecanism compensator

“last in, first out”! (Raz, 2000)

• Pot să apară probleme fizice ireversibile:
boala Alzheimer, demenţe
Din punct de vedere cognitiv

• Inteligenţa fluidă suferă în continuare declin, în

schimb inteligenţa cristalizată se menţine.
• Performanţa intelectuală a persoanelor de vârsta
a treia este mult îmbunătăţită într-un mediu
suportiv, în care sunt lăsaţi să găsească singuri
soluţiile şi să înveţe singuri.
• Vârstnicii pot învăţa şi la această vârstă, cu
condiţia ca gradul de complexitate al mate
rialului să fie redus şi domeniu-specific.
Declinul cognitiv este pus mai ales pe seama:

– creşterii timpului de reacţie (Salthouse, 1996)

– scăderii capacităţii de procesare a materialului
nefamiliar (mai ales nonverbal)
– dificultăţilor în manipularea materialului com
plex
• Se reduc abilităţile de mobilizare, comutare,
precum şi ignorare a stimulilor irelevanţi.
Funcţii executive

–apar perseverări accentuate

–scăderea capacităţii de inhibiţie a răspun
surilor prepotente (care au fost exersate
foarte mult în alte sarcini)
–deficit la nivelul memoriei de lucru (Nett
elbeck & Burns, 2010; Park, 2000)
• Deficite în codarea informaţiei contextuale:
dificultăţi în monitorizarea şi reamintirea
surselor de informaţie.
Din punct de vedere social

• Ieşirea la pensie
Acest eveniment se produce nu atât pentru că persoana
respectivă este incompetentă, ci mai ales din raţiuni
economice - pentru că salariul pe care ar trebui să îl
primească o persoană mai în vârstă, mult mai
calificată, ar fi prea mare...
Azi – motivele economice se manifestă şi în sens invers.
..
Adaptarea la pensionare

• poate fi uşurată de o serie de factori

·
Relaţiile personale

Familia rămâne sursa principală de suport emoţional.

Se întâmplă, în cazul familiilor extinse, tradiţionale,
să coexiste mai multe generaţii (4-5)  surse de sati
sfacţii, dar şi de tensiuni.

Pentru persoana în vârstă apariţia unor noi membri –

nepoţi, strănepoţi – se însoţeşte de pierderea altor
fiinţe dragi (soţ, soţie, fraţi, etc.).
Înţelepciunea...

• expertiză în planificarea vieţii, managementul vieţii

şi reconsiderarea / privirea retrospectivă asupra vi
eţii – Baltes
• acceptarea propriei vieţi şi a propriei morţi
iminente - Erikson