Universitatea Transilvania din Braşov

Compartimentul de Securitate şi Protecţia Muncii

Laboratorul 1
CERINŢE SPECIFICE DE INSTRUIRE

1. Instruirea studenţilor cu privire la cerinţele SSM specifice activităţilor

desfăşurate în laboratoare
Tema Materialul prelucrat Durata
1. Reamintirea riscurilor - Documentaţii de evaluare a riscurilor şi 2 ore
specifice de accidentare şi/ sau măsuri de prevenire a accidentelor;
îmbolnăvire profesională şi a - Instrucţiuni proprii SSM specifice
măsurilor de prevenire şi activităţii de laborator;
protecţie - Cerinţe minime de semnalizare SSM în
laboratoare;
- Măsuri de acordare a primului ajutor;
- Instrucţiuni de prevenire şi stingere a
incendiilor, alarmare şi evacuare.
Notă: Instruirea se face în prima oră de laborator din anul universitar în curs, de către cadrul didactic
responsabil cu laboratorul sau cadru didactic auxiliar, după tematica anexată.

2. Îndatoririle studenţilor (conform cap.IV din Legea 319/2006)

1. Toţi studentii au datoria ca pe durata studiilor desfăşurate în Universitatea Transilvania din Braşov, să
respecte prevederile din Carta Universităţii şi din regulamentele aferente, inclusiv cele cu privire la
securitatea şi sănătatea în muncă;
2. La începerea programului, studenţii trebuie să se prezinte în stare normală, suficient odihniţi, corect
îmbrăcaţi, pentru a-şi îndeplini în mod corespunzător sarcinile ce le revin;
3. Studenţii sunt obligaţi să participe la instructajele ce se fac de către conducătorii proceselor de
învăţământ şi să-şi însuşească instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă corespunzătoare
activităţii pe care o desfăşoară;
4. În scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, studenţii sunt obligaţi să-
şi însuşească, să respecte şi să aplice întocmai legislaţia în vigoare, reglementările şi instrucţiunile de
securitate şi sănătate în muncă specifice rolului îndeplinit şi operaţiunilor executate la locul de
activitate respectiv. Neînsuşirea, nerespectarea şi neaplicarea normelor şi reglementărilor de protecţie
a muncii constituie abateri deosebit de grave care se vor trata cu toată exigenţa;
Totodată, studenţii mai au şi următoarele îndatoriri:
5. Să nu introducă şi să nu consume băuturi alcoolice în incinta unităţii sau la locurile de activitate;
nerespectarea acestei prevederi constituie pericol iminent de accidente şi se sancţionează conform legii;
6. Să verifice înainte de începerea activităţii dacă mobilierul, instalaţiile, maşinile, utilajele, sculele şi
rechizitele pe care le vor folosi sunt în bună stare, corespunzător specificaţiilor cadrelor
didactice şi cadrelor didactice auxiliare care conduc procesul de învăţământ (nu le vor folosi pe acelea
care nu prezintă siguranţă în timpul activităţii);
În timpul vizitelor sau activităţilor în alte organizaţii, să nu deterioreze mobilierul din mijloacele de
transport şi din unităţile de cazare; nerespectarea acestor prevederi se sancţionează conform legii;
7. Să menţină în permanenţă curăţenia la locul de muncă şi în încăperile în care îşi desfăşoară
activitatea, să se îngrijească de buna funcţionare a instalaţiilor, maşinilor, utilajelor, rechizitelor,
precum şi a sculelor pe care le folosesc;
8. Să aducă la cunoştinţa conducătorului activităţii didactice defectele la instalaţii, maşini, utilaje sau
scule şi să fie luate măsuri pentru înlăturarea lor;
9. Să folosească efectiv şi corect în timpul lucrului echipamentul de protecţie şi echipamentul de lucru
prevăzut, specific zonei respective şi activităţii pe care o desfăşoară;
În timpul vizitelor sau activităţilor în alte organizaţii, să aibă o ţinută decentă, un comportament adecvat
statutului de student şi să folosească un limbaj academic;
10. Să respecte întocmai tehnologia de lucru şi instrucţiunile de la locul de desfăşurare a activităţilor
didactice;
Să respecte întocmai regulamentele de ordine interioară ale organizaţiilor vizitate;
11. Să se oprească din activitate când constată un pericol de producere a unui accident de muncă şi să
informeze conducătorul aplicaţiei;
12. Să evite jocul şi glumele în timpul programului de lucru;
13. Să evite fuga, urcarea sau coborârea scărilor prin sărirea mai multor trepte deodată şi peste eventuale
obstacole;
14. Să nu iniţieze acţiuni de reparare, revizuire, modificare, etc. a instalaţiilor electrice, aparatelor
electrice sau electronice inclusiv a calculatoarelor şi imprimantelor, dispozitivelor de iluminat,
prizelor, etc;
15. Să nu escaladeze balustradele scărilor sau ferestrele încăperilor;
16. Să urmărească modul cum sunt respectate instrucţiunile de securitate şi sănătate în muncă de către
colegi, iar în caz de abateri să atragă atenţia celui în cauză şi să sesizeze pe conducătorul procesului
didactic;
17. Să înştiinţeze imediat conducătorul procesului didactic şi acesta pe conducătorul unităţii despre
accidentele de muncă produse;
18. Să nu utilizeze în cadrul organizaţiilor pe care le vizitează aparatele telefonice, aparatele de fotografiat
şi orice alte mijloace de înregistrare, fără acordul prealabil al reprezentanţilor respectivei organizaţii;
19. Să nu fumeze decât în locuri special amenajate în acest sens; nerespectarea acestor prevederi se
sancţionează conform legii;
20. Să nu se îndepărteze de grup şi să nu instige membrii grupului la activitaţi care nu au fost prevăzute în
planul vizitei de studiu sau care nu au fost convenite cu cadrul didactic consiler;
21. Să respecte regulile şi semnele de circulaţie în campusul universitar şi în spaţiile ce aparţin
Universităţii Transilvania din Braşov, cât şi în afara acestora, pe traseele de la domiciliu spre universitate
şi retur şi în timpul vizitelor de studii, atât în calitate de pieton, cât şi de conducător auto.

3. Riscurile de accidentare şi îmbolnăvire profesională specifice locurilor de

muncă din Universitatea Transilvania din Braşov
În general, la locurile de muncă din Universitatea Transilvania din Braşov, participanţii la procesul
de muncă pot fi supuşi următoarelor riscuri şi îmbolnăviri profesionale:
1. Electrocutarea datorită folosirii necorespunzătoare a echipamentelor tehnice acţionate electric şi
nerespectării instrucţiunilor de exploatare a echipamentelor de calcul;
2. Îmbolnăvirii datorită expunerii la agenţi biologici şi agenţi chimici;
3. Lovirii datorită amenajării incorecte a locurilor de muncă, în ceea ce priveşte repartizarea
echipamentelor tehnice, mobilierului etc.; dimensionarea şi stabilirea incorectă a căilor de acces
pentru libera trecere sau evacuare în caz de pericol;
4. Riscului de claustrofobie sau accidentare datorită folosirii lifturilor defecte sau blocate;
5. Accidentării datorită nerespectării regulilor şi a semnelor de circulaţie în interiorul universităţii şi
spaţiilor ce aparţin Universitatii Transilvania din Braşov, cât şi în afara acesteia, atât în calitate de
pieton, cât şi de conducător auto;
6. Riscului de apariţie a stresului datorită încordării psihice permanente, valoarea mare a lucrărilor de
executat şi importanţa acestora, întocmirii unor lucrări urgente, apărute pe parcurs peste sarcina de
muncă planificată, lipsei informaţiilor, lucrului defectuos cu personalul din subordine sau cu care se
colaborează;
7. Afectării vederii datorită nivelului de iluminare scăzut;
8. Afectării sistemului auditiv al salariaţilor datorită zgomotului peste limitele admise;
9. Vătămării corporale şi afecţiunii corpului datorită manipulării, transportului prin purtare şi cu
mijloace nemecanizate şi depozitării defectuoase a materialelor;
10. Riscului vătămării corporale datorită folosirii necorespunzătoare a utilajelor mecanice: polizoare,
bormaşini, strunguri, aparate de sudură;
11. Riscului unor explozii datorită manevrării incorecte a tuburilor de oxigen şi acetilenă;
12. Riscului intoxicării cu monoxid de carbon datorită exploatării necorespunzătoare a centralelor
termice;
13. Riscului vătămărilor corporale în cazul lucrărilor de înlocuire a geamurilor;
14. Riscului vătămărilor corporale în cazul alunecării picioarelor scărilor portabile.

4. Măsuri în cazul producerii unui incendiu şi al altor pericole

1. Măsuri preventive
1.1 Căi de evacuare şi salvare
Căile de evacuare şi salvare din unitate (coridoare, scări, ieşiri) trebuie să fie permanent utilizabile,
iar lăţimea acestora nu trebuie îngustată prin amplasarea dulapurilor, etc.
Uşile trebuie ţinute permanent închise. În caz de incendiu, pe timpul parcurgerii traseului de
evacuare se va urmări închiderea tuturor uşilor, fără însă a le bloca.
1.2 Sistem de alarmare
Funcţionarea sistemului de alarmare trebuie verificată. Semnalul de alarmare trebuie să fie
cunoscut de către toţi salariaţii. Se recomandă pregătirea şi a altor echipamente de alarmare
de rezervă (de exemplu: clopoţel, megafon, etc.).
1.3 Instalaţii de stingere
Stingătoarele şi hidranţii trebuie să fie permanent accesibile şi în stare de funcţionare.
1.4 Planul general
În locul cel mai vizibil (în apropierea intrării) se va amplasa planul general, pe care se vor desena căile
de evacuare şi salvare, echipamentele de alarmare, stingătoarele şi hidranţii, precum şi alte instalaţii
tehnice de protecţie (de exemplu: sisteme de evacuare a fumului, instalaţii de ventilaţie etc.).
1.5 Planul de alarmare şi evacuare
Fiecare loc de muncă trebuie să-şi elaboreze propriul plan de alarmare şi evacuare. Acesta cuprinde
măsurile organizatorice care trebuiesc luate în caz de pericol.
Lista cu numerele de telefon unde, în caz de urgenţă, se pot apela: serviciul public al pompierilor
civili din localitate, pompierii militari (112), serviciul de ambulanţă şi alte servicii publice, trebuie să
fie amplasată lângă fiecare telefon sau la loc vizibil.
Responsabilii şi instructorii au rolul de a-i instrui pe salariaţi în ceea ce priveşte pregătirea generală
în domeniul apărării împotriva incendiilor, cunoaşterea planului de alarmare şi evacuare şi a
comportamentului pe care trebuie să-l aibă în caz de incendiu.
1.6 Exerciţii de alarmare şi evacuare
După instruire, cel puţin o dată pe an, trebuie să aibă loc un exerciţiu de alarmare, de evacuare şi
de stingere a incendiilor. Exerciţiul de alarmare, evacuare şi stingere se execută în condiţiile cele mai
dificile (de exemplu: unele coridoare şi/sau casa scării sunt pline de fum). Salariaţii trebuie informaţi
corect cu privire la comportamentul pe care trebuie să-l aibă în caz de incendiu şi anumite
pericole la care pot fi supuşi (de exemplu: să se deplaseze cât mai aproape de podea în încăperile cu
fum; semnificaţia uşilor închise ca protecţie contra propagării fumului şi căldurii; stingerea focului
de pe hainele incendiate cu o altă haină sau prin rostogolire pe podea, interzicerea utilizării
liftului în caz de incendiu).

2. Comportament în caz de pericol

2.1 Alarmare
Se vor anunţa imediat pompierii. Evacuarea clădirii are întâietate stingerii incendiului.
2.2 Evacuarea clădirii
Salariaţii părăsesc clădirea sub supravegherea celui care coordonează evacuarea. Se vor utiliza căile de
evacuare şi salvare fără pericole. Nu se vor lua alte obiecte (obiecte de vestimentaţie, etc.).
2.3 Locul de adunare
Salariaţii vor fi conduşi la locul de adunare dinainte stabilit pentru fiecare loc de muncă în parte.
2.4 Informarea pompierilor
Pompierii sunt întâmpinaţi de responsabil, instructor sau directorul de departament (reprezentantul
acestuia), care îi informează cu privire la:
- numărul şi locurile posibile din departamentul în care mai sunt persoane;
- locul unde s-a produs incendiul şi propagarea acestuia;
- alte date solicitate de forţele de intervenţie.

5. Instrucţiuni proprii privind circulaţia lucrătorilor pe drumurile publice

Din HG nr. 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii
securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, Capitolul I, „Dispoziţii generale” reţinem:
„Art.2., 9) accident de muncă de circulaţie – accident survenit în timpul circulaţiei pe
drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se află în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu;
10) accident de muncă de traseu:
a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu
şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei regulamentare de masă în locuri organizate de angajator,
pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde ia masa şi invers, şi care a antrenat
vătămarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi
încasează salariul şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul;
Art.35. În timpul deplasării de la domiciliu la locul de muncă sau de la locul de muncă către
domiciliu, precum şi în timpul deplasărilor în interes de serviciu, toţi lucrătorii trebuie să circule pe
traseul şi în timpul normal de deplasare, cu respectarea regulilor de circulaţie pe drumurile publice,
ale transportului în comun sau pe calea ferată;
Art.36. Orice accident suferit de către un lucrător în condiţiile prevăzute de ART.35, constituie
“accident de muncă de traseu” şi trebuie comunicat conducerii universităţii, imediat;
Art.37. Orice accident de circulaţie suferit în timpul programului de lucru de către un lucrător care se
deplasează cu un mijloc de transport, constituie „accident de muncă de circulaţie” şi de asemenea
trebuie comunicat conducerii unităţii;
Art.38. Lucrătorul care a suferit un astfel de accident beneficiază de aceleaşi drepturi de protecţie
socială ca şi în cazul unui accident de muncă propriu-zis;
Art.39. Pentru prevenirea unor astfel de accidente lucrătorii au obligaţia să respecte regulile de
circulaţie şi deplasare prevăzute de reglementările O.U.G. nr. 195 din 12 dec. 2002 privind circulaţia
pe drumurile publice;
Art.40. În calitate de pietoni, lucrătorii sunt obligaţi:
a) să se deplaseze numai pe trotuar, iar în lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stângă a
drumului, în direcţia lor de mers. Când şi acostamentul lipseşte, pietonii sunt obligaţi să circule cât
mai aproape de marginea din partea stângă a părţii carosabile, în direcţia lor de mers;
b) pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt
angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate
corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor;
c) pietonii surprinşi şi accidentaţi ca urmare a traversării prin locuri nepermise, la culoarea roşie
a semaforului destinat acestora, sau a nerespectării altor obligaţii stabilite de normele rutiere poartă
întreaga răspundere a accidentării lor, în condiţiile în care conducătorul vehiculului respectiv a
respectat prevederile legale privind circulaţia prin acel sector;
d) sunt asimilate pietonilor, persoanele care conduc un scaun rulant de construcţie specială, cele
care conduc vehicule destinate exclusiv tragerii sau împingerii cu mâna;
e) să traverseze drumurile publice numai perpendicular pe acestea şi prin locurile unde sunt
indicatoare sau marcaje, iar acolo unde acestea lipsesc, numai după ce s-au asigurat că nu există
vreun pericol;
Art.41. În calitate de călători în mijloacele de transport, lucrătorii sunt obligaţi:
a) să nu se urce, să nu coboare, să nu deschidă uşile autovehiculului în timpul mersului;
b) să nu călătorească pe scările sau părţile laterale ale caroseriei tramvaielor, troleibuzelor,
autobuzelor sau ale altor mijloace de transport ori stând în picioare în caroseria autocamioanelor;
c) să nu distragă, prin discuţii, atenţia conducătorului autovehicolului de transport în comun;
Art.42. Pasagerul care ocupă locul din faţă al unui autoturism este obligat să poarte centura de
siguranţă atât în localităţi cât şi în afara acestora;
Art.43. ( Extras din H.G. 1391/2006- Regulamentul de aplicare a O.U.G nr. 195 / 2002)
a) Lucrătorii care circulă pe drumurile publice trebuie să se conformeze regulilor de circulaţie,
semnificaţiei mijloacelor de semnalizare rutieră şi semnalelor agenţilor de circulaţie;
b) Lucrătorii nu trebuie să se angajeze în traversarea părţii carosabile decât după ce s-au asigurat
că acest lucru se poate face în siguranţă;
c) Semnalul agentului de circulaţie, dat cu braţul ridicat vertical şi/sau cu fluierul, înseamnă
„Atenţie, oprire !” pentru toate persoanele care se apropie, iar semnalul cu braţul (sau ambele braţe)
orizontal înseamnă „oprire” pentru toate persoanele care circulă din faţă sau spatele agentului.

6. Deplasarea în campusul universitar şi în incinta organizaţiilor vizitate

Art.44. Deplasarea în campusul universitar se va face pe căile de circulaţie amenajate şi bine

întreţinute;
Art.45. Este interzisă deplasarea lucrătorilor prin locuri neamenajate, chiar dacă aceste căi posibile
de acces scurtează distanţa între imobilele aflate în campusul universitar;
Art.46. În timpul deplasării prin campus, lucrătorii sunt obligaţi să ţină seama de semnalizarea de
securitate;
Art.47. Deplasarea se va face astfel încât să se poată evita orice fel de coliziune;
Art.48. Orice lucrător trebuie ca la coborârea scărilor, la deplasarea pe culoare, şi în general în timpul
deplasării pe căile de acces, să nu execute alte operaţii ce îi distrag atenţia;
Art.49. Toate căile de acces ale spaţiilor de lucru vor fi menţinute în stare de curăţenie, libere de
orice obstacol, pentru a se evita expunerea lucrătorilor la accidente;
Art.50. Circulaţia pe scări se va face respectându-se, printre altele:
- se va circula numai pe partea dreaptă;
- se va sprijini de mâna curentă;
- se va circula atent, păşind pe fiecare treaptă, fără a sări;
- în timpul deplasării nu se vor face activităţi care distrag atenţia (cititul, număratul banilor,
aprinsul ţigării etc.).
Art.51. Atunci când se transportă pachete în braţe , întotdeauna trebuie să se privească în faţă,
în direcţia de mers, iar înălţimea pachetelor nu trebuie să impiedice vizibilitatea;
Art.52. Pentru evitarea lovirilor, împiedicărilor etc., sertarele şi uşile dulapurilor trebuie ţinute
închise;
Art.53. Pentru că pe timpul iernii se pot forma sloiuri de gheaţă pe şarpantele clădirilor, trebuie ca
deplasarea în aceste zone de risc să se facă cu atenţie sporită, până la degajarea acestora de către
personalul de întreţinere.

Data:
Întocmit,
Reprezentant SPM