Perioada adolescenței

1. Dezvoltarea fizică
Deși unele dintre schimbările fizice care au loc în timpul adolescenței sunt interne și nu
sunt vizibile, altele pot fi văzute cu ușurință de către alții. Aceste schimbări evidente în organism
pot afecta modul în care adulții și colegii de toate sexe văd și tratează tinerii.
Schimbările care apar atât în interiorul cât și în afara corpului în timpul adolescenței au
loc printr-un proces numit „pubertate”. Acest proces provine din eliberarea anumitor hormoni
(substanțe chimice) în creier. Acești hormoni eliberați sunt aceiași la toți adolescenții, dar
diferențele dintre nivelurile hormonale duc la rezultate diferite la bărbați și femei. Schimbările
fizice la adolescenți constă în trecerea de la corpul unui copil la corpul de adult și le oferă
capacitatea de a rămâne însărcinate sau de a provoca o sarcină. Această capacitate de a rămâne
însărcinată sau de a provoca o sarcină se numește „fertilitate”.
Oricine se uită la un adolescent, unul lângă altul, va vedea unele diferențe clare. Cu toate
acestea, adolescenții de ambele sexe prezintă multe schimbări în comun, mai ales, ritmuri de
creștere în înălțime și greutate. În timpul acestor crize de creștere, oasele și mușchii devin mai
lungi și mai puternici, ceea ce le permite adolescenților să-și asume sarcini pe care probabil nu
le-au putut face în copilărie, cum ar fi ridicarea de obiecte grele și mersul pe jos, alergarea sau
mersul cu bicicleta pe distanțe lungi. Mulți tineri își vor atinge înălțimea de adult până la sfârșitul
pubertății. Dincolo de crizele de creștere, alte schimbări fizice care au loc atât la bărbați, cât și la
femei includ mirosul corporal, acneea și mai mult păr pe corp.
2. Dezvoltarea cognitivă
Dezvoltarea cognitivă înseamnă creșterea capacității copilului de a gândi și a raționa.
Această creștere se întâmplă diferit de la vârstele de la 6 la 12 ani și de la 12 la 18 ani.
În adolescență, schimbările din creier sunt influențate în mod direct de experiență,
cunoștințe și cerințe sociale și produc o creștere cognitivă rapidă. Schimbările în modul în care
adolescenții gândesc, raționează și înțeleg pot fi chiar mai dramatice decât schimbările lor fizice
evidente. Această etapă a dezvoltării cognitive, marchează o mișcare de la capacitatea de a gândi
și a raționa logic doar despre evenimente concrete, vizibile, la o capacitate de a gândi logic și
despre concepte abstracte.
Adolescenții sunt acum capabili să analizeze situațiile în mod logic în termeni de cauză și
efect și să susțină situații ipotetice despre lume. Această gândire de nivel superior le permite să
se gândească la viitor, să evalueze alternative și să stabilească obiective personale. Deși există
diferențe individuale marcante în dezvoltarea cognitivă în rândul adolescenților, aceste noi
capacități le permit adolescenților să se angajeze în tipul de introspecție și de luare a deciziilor
mature care anterior depășea capacitatea lor cognitivă.
 Îmbunătățirile abilităților de gândire de bază apar, în general, în cinci domenii în timpul
adolescenței:
Atenție: Îmbunătățirile sunt observate în atenția selectivă (procesul prin care cineva se
concentrează asupra unui stimul în timp ce ignoră altul), precum și în atenția divizată (abilitatea
de a acorda atenție la doi sau mai mulți stimuli în același timp).
Viteza de procesare: Adolescenții gândesc mai repede decât copiii. Viteza de procesare se
îmbunătățește brusc între vârsta de cinci ani și adolescența mijlocie, se stabilește în jurul vârstei
de 15 ani și nu pare să se schimbe între adolescența târzie și vârsta adultă.
Organizare: Adolescenții sunt mai conștienți de propriile procese de gândire și pot folosi
dispozitive mnemonice și alte strategii pentru a gândi și a-și aminti informațiile mai eficient.
Metacogniție: Adolescenții se pot gândi la chiar la procesul de gândire. Aceasta implică
adesea monitorizarea propriei activități cognitive în timpul procesului de gândire. Metacogniția
oferă capacitatea de a planifica dinainte, de a vedea consecințele viitoare ale unei acțiuni și de a
oferi explicații alternative ale evenimentelor.
3. Dezvoltarea socio-emoțională
Tinerii sunt ocupați să descopere cine sunt și unde se potrivesc în lume. Aceasta
presupune că adolescenții încearcă lucruri noi, cum ar fi stiluri vestimentare, subculturi, muzică,
artă sau grupuri de prietenie. Prietenii, familia, mass-media și cultura sunt câteva dintre
influențele asupra alegerilor lor în acești ani.
Pe măsură ce adolescenții cresc și se schimbă emoțional, de obicei petrec mai mult timp
cu colegii și mai puțin cu părinții și familia. Adolescenții acordă deseori prioritate să fie cu
semenii lor în loc de părinți și familie.
Tinerii adolescenți și pre-adolescenți, cu vârsta cuprinsă între 11 și 13 ani, încearcă să
găsească un cerc de prieteni în care să fie acceptați și să se potrivească. Prietenii la această vârstă
sunt de obicei de același sex. Deoarece adolescenții se maturizează pe cronologie diferite,
adolescenții tineri pot căuta pe cei care se află la niveluri de maturitate similare. Părinții ar putea
fi surprinși când un adolescent nu mai este aproape de un prieten de multă vreme din copilărie.
Pe măsură ce adolescenții trec în adolescența mijlocie, cu vârsta cuprinsă între 14 și 16
ani, ei devin mai toleranți cu diferitele interese și opinii. Încep să-și facă mai puține griji cu
privire la aprobarea colegilor.
La sfârșitul adolescenței, între 17 și 20 de ani, adolescenții tind să aibă o varietate de
prieteni. Ei pot avea câteva prietenii strânse și pot începe relații romantice.
Conștientizarea propriilor emoții apare pe măsură ce adolescenții încep să identifice și să
numească acele emoții. Adolescenții încep să devină mai conștienți din punct de vedere social,
recunoscând emoțiile celor din jur. Acesta este începutul dezvoltării empatiei pentru ceilalți. De
exemplu, un adolescent ar putea începe să observe cum fiecare dintre prietenii lor reacționează
puțin diferit la aceeași situație.
 Adolescenții încep, de asemenea, să-și gestioneze emoțiile. În termeni psihologici,
aceasta se numește „reglare emoțională”. Adolescenții încep să facă un pas înapoi și să se
gândească la emoțiile lor înainte de a reacționa. De exemplu, în loc să arate imediat furie față de
acțiunea unui prieten, un adolescent care se maturizează va lua în considerare mai întâi:
circumstanțele care au dus la acțiunea prietenului, motive posibile pentru acțiunea prietenului,
posibile răspunsuri pentru a păstra prietenia intactă. Acest proces este un pas important în
învățarea să interacționeze și să se înțeleagă cu colegii, precum și în a face și a păstra prieteni.
 Bibliografie

Brown, B. B., & Larson, J. (2009). Relațiile colegiale la adolescenți. In R. M. Lerner & L.
Steinberg (Eds.), Manualul psihologiei adolescenței (pp. 74–103). New York, NY: Wiley.
https://pressbooks.nscc.ca/lumenlife/chapter/cognitive-development-in-adolescence/
https://iastate.pressbooks.pub/individualfamilydevelopment/chapter/social-and-emotional-
development-in-adolescence/