Sunteți pe pagina 1din 22

Îmbatrânirea reușită.

Îmbătrânirea și munca.

Viitorul bătrâneții.

Progresul tehnic și bătrânii.

Autor: Efros Cristina

Pentru fiecare dintre noi, termenul de „bătrân“ are o anumită semnificaţie. Pentru un copil, „bătrân“
Pentru fiecare dintre noi, termenul de „bătrân“ are o
anumită semnificaţie. Pentru un copil, „bătrân“ este
oricine cu vârsta cronologică mai mare de 20 de ani.
Adolescentul consideră „bătrân“ orice persoană trecută
de 30 de ani, iar o persoană în vârstă de 75 de ani
consideră că este bătrân oricine se află la o vârstă mai
înaintată decât a sa.
Îmbătrânirea, aşa cum ştim cu toţii, este inevitabilă, însă fiecare îmbătrânește într-un mod propriu.
Îmbătrânirea, aşa cum ştim cu toţii, este inevitabilă,
însă fiecare îmbătrânește într-un mod propriu.

Îmbătrânirea reușită

Date istorice:

Date istorice: • Prima lucrare în care se face referire la problema îmbătrînirii reușite este cea

Prima lucrare în care se face referire la

problema îmbătrînirii reușite este cea a lui Cicero (44 î.Hr.). Aici bătrânețea este

prezetată ca un fenomen variabil de la un

individ la altul, cît și ca o periodă ce oferă oportunități de dezvoltare personală.

• Însă, în ultima perioadă conceptul de

îmbătrânire reușită a devenit familial, realizându-se numeroase cercetări și

studii ce abordează această temă.

Definire:

Unii autori consideră bătrânețea o boală, alți o etapă firească de dezvoltare umană.

Conform Dicţionarului Larousse de psihiatrie,

umană. Conform Dicţionarului Larousse de psihiatrie , bătrâneţea este definită ca fiind ultima perioadă

bătrâneţea este definită ca fiind ultima perioadă a vieţii, corespunzând rezultatului normal al

senescenţei, caracterizată prin diminuarea treptată

a funcţiilor fiziologice. În viziunea U. Șchiopu bătrâneţea este definită

În viziunea U. Șchiopu b ătrâneţea este definită ca „etapă terminală a vieţii , inclusiv a

ca „etapă terminală a vieţii, inclusiv a rutinei

profesionale active” [3, p. 108].

Îmbătrânirea reușită poate fi definită ca:  Capacitatea de a menține un risc scăzut de

Îmbătrânirea reușită poate fi definită ca:

Capacitatea de a menține un risc scăzut de

boală sau dizabilitate, Prezența unei capacități funcționale fizice și mentale superioare, Prezența unei puternice motivații de a trăi.

Îmbătrânirea este un proces diferențiat ce ține

de date obiective (degradări fizice, scăderea performanțelor perceptive, mnezice, intelectuale)

precum și de date subiective (reprezentarea

proprie față de propria îmbătrânire).

Indicatorii îmbătrânirii reușite:
Indicatorii îmbătrânirii reușite:

Longevitatea

• Sănătatea biologică

• Sănătatea mintală

• Eficacitatea intelectuală

• Competența socială

Productivitatea

• Păstrarea autonomiei

Starea de bine subiectivă

Condițiile unei îmbătrâniri

reușite:

Evitarea bolilor Bătrânețe reușită Angajament Social Înalt nivel cognitiv și fizic
Evitarea bolilor
Bătrânețe
reușită
Angajament
Social
Înalt nivel
cognitiv și
fizic

1. Evitarea bolilor

Organismul uman, pe masură ce

înaintează în vârstă, suferă o serie de modificări ceea ce crește riscul de

îmbolnăvire și pierdere a autonomiei.

Sănătatea este influențată de factorii intrinseci, ereditate, factorii extrinseci și

stilul de viață al vârstnicul.

2. Înalt nivel cognitiv și fizic (bătrânețea optimă).

Aici discutăm despre restaurare și plasticitate.

optimă). Aici discutăm despre restaurare și plasticitate. Restaurarea este capacitatea de a recupera și menține

Restaurarea este capacitatea de a recupera și menține

comportamente adaptative după un declin sau o incapacitate. Plasticitatea se referă la rezervele de care dispune un individ pentu a-și optimiza funcționarea. Ea se diminuează odată cu îmbătrânirea. Persoanele vârstnice dispun de mari rezerve latente ceea ce nu-i permite să concureze cu cei tineri. Avem rezerve de bază (performanțele maxime pe care le poate atinge un individ în funcție de resursele sale) și rezerve

developmentale (cele ce sunt dezvoltate prin învățări și

practici de antrenament).

de resursele sale) și rezerve developmentale (cele ce sunt dezvoltate prin învățări și practici de antrenament).

3. Angajamentul social

Are două componente: menținerea relațiilor sociale și practicarea unor

activități productive. De care depind calitatea vieții, starea de bine subiectivă și satisfacția de a trăi. Kaufman susțină că „un individ nu este perceput ca „bătrân” de prieteni și familie atât timp cât continuă să

aibă activități productive. Ei pot participa

la activități formale, remunerate (serviciu), sau la cele informale (ajutor social,

activități umanitare).

Îmbătrânirea și munca

Deşi sănătatea şi capacitatea fizică se deteriorează odată

sănătatea şi capacitatea fizică se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă, o serie de alte funcții

cu înaintarea în vârstă, o serie de alte funcții se îmbunătățesc.

• gândirea strategică, perspicacitatea, capacitatea sporită de reflecție, înțelepciunea, capacitatea de deliberare, capacitatea de a raționaliza, controlul vieții, percepția holistică şi competențele lingvistice se îmbunătățesc odată cu vârsta.

• lucrătorii în vârstă sunt, de asemenea, dedicați activității

lor, loiali față de angajator, şi adesea înregistrează rate mai scăzute ale absenteismului decât alte grupe de vârstă. Experiența profesională şi gestionarea vieții se

îmbunătățesc, de asemenea, odată cu vârsta. Studiile au arătat că, atunci când se măsoară performanța la locul de muncă, experiența profesională compensează reducerea

anumitor procese cognitive de bază, de exemplu funcțiile

memoriei şi capacitățile psihomotorii.

Vârsta şi experiența profesională îmbunătățesc, de asemenea, capitalul social valoros al lucrătorilor în vârstă:

capitalul social valoros al lucrătorilor în vârstă:  competența profesională, cunoştințele tacite,

competența profesională, cunoştințele tacite,

competențele de cooperare cresc

cunoştințele tacite, competențele de cooperare cresc  conştientizarea structurală cu privire la

conştientizarea structurală cu privire la organizație şi

funcțiile acesteia

se îmbunătățesc contactele cu clienții şi rețelele se extind, iar înțelegerea schimbărilor care au loc în mediul

operațional se îmbunătățeşte.

care au loc în mediul operațional se îmbunătățeşte. Lucrătorii în vârstă pot învăța lucruri noi.
care au loc în mediul operațional se îmbunătățeşte. Lucrătorii în vârstă pot învăța lucruri noi.

Lucrătorii în vârstă pot învăța lucruri noi. Învățarea nu depinde de vârstă, însă procesul de învățare se modifică

odată cu vârsta. În învățarea pe tot parcursul vieții trebuie

utilizate strategiile de învățare şi didactice potrivite.

Prin urmare, participarea activă la viața

profesională este un important factor

pozitiv în îmbătrânirea activă. Fiecare generație îşi are propriile puncte forte şi

puncte slabe; punctele forte ale

lucrătorilor în vârstă trebuie identificate şi utilizate mai bine pentru a le transforma

într-un bun valoros la locul de muncă.

Viitorul Bătrâneții
Viitorul Bătrâneții

În prezent chirurgia plastică și terapia hormonală pot întineri aspectul fizic cu 10 ani și chiar mai mult. Bineînțeles, aceste modificări sunt doar cosmetice. Însă nu

trebuie să ne îndoim că acest domeniu se va dezvolta și

perfecționa, și posibil va fi un servicu accesibil pentru un cerc mai mare de persoane.

Asta în afară de posibilitatea că progresul în medicină ar putea găsi și alte căi de a încetini îmbătrânirea. Însă va putea acesata contribui la acceptarea sociala a persoanelor învârsta, sau oamenii vor găsi alți indicatori ai vîrstei, înafară de păr

cărunt și riduri? Sau poate încetinirea procesului de

îmbătrânire poate fi atât de reușită încât nimeni să nu poată ști ce vârstă are omul?

Tratamentul va putea ascunde aspectele fizice ale

îmbătrânirii, însă cu toate acestea îmbătrânirea oricum va

veni.

Timpul liber în exces deseori este privit cu groază, deoarece acesta este un indiciu al lipsei

unui serviciu și al pensionării. Însă

automatizarea muncii și progresul tehnic poate modifica considerabil această situație.

Programul flexibil la serviciu, munca de la

domiciliu, timpul redus al orelor de lucru poate duce la creșterea numărul de oameni activi, dar

care petrec mai mult timp acasă, ceea ce va

semnifica că pensionarii și pesoanele vârstnice nu se vor evidenția în societate din punctul de

vedere că nu au un serviciu.

Progresul tehnic și bătrânii

Progresul tehnic și bătrânii
Progresul tehnic și bătrânii

Astăzi, putem spune că învățarea și lucrul persoanelor

în etate cu tehnica este o măsură inovatoare, care ar

piermite vârstnicilor nu numai să se adapteze social, dar și să rămână persoane active. Aceasa fiind o necesitatea

de a corespunde societății actuale computerizate.

În învățarea deprinderilor de lucru cu tehnica a vârstnicilor trebuie să ținem cont de:

• Stilul de învățare

• Necesitatea timpului mai mult pentru a memora și îndepli sarcinile

• Reducerea capacităților de gîndire abstractă

Bătrânețe frumoasă este „Arta de a apărea în fața generațiilor ce te urmează ca un sprijin, nu ca un obstacol; ca un confident,

nu ca un rival”

(Andre Maurois)

Bibliografie:

• Fontaine, Roger. Psihologia îmbătrânirii. Iași: Polirom,

• СТюарт-Гамильтон Я. Психология старения. 4-е иэд. - СПб.: Питер, 2010. - 320 p.

• Șchiopu U., Verza E. Psihologia vârstelor. Ciclurile vieţii, Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1997.

h_vir.pdf (vizitat:19.10.2016 )

(vizitat 19.10.2016)