Mexico

Scurt istoric asupra situatiei financiare

Economia Mexicana a depasit cu success criza financiara globala din anul 2008-2009 prin
implementarea politicilor monetare si fiscale anticiclice , fiind sustinuta atat de cererile interne cat si de
export .
De la ultima revizuire din 2008 , Mexic a lansat un program de liberalizare unilaterala , care
urmeaza sa fie pus in aplicare intre 2009 si 2013 , reducand tarifele pe o gama larga de bunuri fabricate .
Acest lucru este cel mai demn de remarcat, Mexicul a fost una dintre puinele ri ce a efectuat reduceri
tarifare substaniale n urma crizei financiare mondiale, care a lovit economia mexicana relativ greu. Cea
mai important schimbare a avut loc n 2010, cnd tarifele au fost eliminate pe 3852 de linii.
Mexic a adoptat, de asemenea, msuri pentru a simplifica procedurile vamale i de a reduce
costurile de import. Astfel de msuri includ eliminarea, n 2008, a anumitor cerine de import i crearea
unui ghieu unic pentru comer, care a devenit pe deplin operaional n septembrie 2012. Cu toate acestea,
i n ciuda acestor eforturi, exist posibilitatea de a reduce incidentele msurilor netarifare de frontier, n
special msurile sanitare i fitosanitare. n domeniul evalurii vamale, Mexic a eliminat "preurile
estimate" pentru sticl, fier, jucrii, textile, dar le-a meninut pe cele pentru autoturismele de ocazie.Mexic
continu s solicite permise de import pentru anumite produse, inclusiv produse petroliere, anvelope
uzate, si autoturisme second hand.
Mediul Economic
Economia mexicana a depit cu succes criza financiara mondialadin 2008-2009, care a cauzat
contractarea brusca a produsului intern brut (PIB) n ultimul an. Prin implementarea cu succes a politicilor
fiscale i monetare anticiclice, Mexic a reuit s ias din recesiune n 2010 i de atunci a inregistrat o rata
de cretere solid, determinat de cererea puternic pe plan intern i de o recuperare a cererii n Statele
Unite ale Americii.
Dupa ce a alunecat inapoi , ca urmare a crizei , venitul pe cap de locuitor a atins un nivel de
aproximativ 10.000 $ in septembrie 2012 . Desi Mexic a rezistat cu success crizei globale ,productia
pierduta fiind recuperata , somajul nu a revenit la nivelurile de dinaintea crizei : rata somajului a fost de
5% la inceputul anului 2012 , comparative cu 4% inainte de criza . Una dintre provocarile cu care se
confrunta Mexic este de a creste productivitatea muncii si de a imbunatatii competitivitatea generala a
economiei .
In perioada dintre 2007 i 2011 , exporturile de bunuri , msurate n $ a crescut cu 28,6 % ,
jumatate din rata nregistrat n perioada 2002-2006 , n timp ce importurile au crescut cu 24,4% ntre
2007 i 2011 , comparativ cu o cretere de 51,8% ntre 2002 i 2006 . Produse fabricate continua s
domine confortabil comerul in Mexic , reprezentnd 72,9 % din totalul de exporturi i 78,1% din
importurile sale . Statele Unite ramane partenerul principal de comert si investitii al Mexicului cu o marj
larg , dei importurile din Asia , n special China , au crescut considerabil .
Structura , cresterea economica si ocuparea fortei de munca
Consumul privat a depasit cresterea PIB-ului in primii doi ani ai perioadei analizate ca urmare a
crizei economice globale. Incepand cu anul 2010 , recuperarea s-a bazat pe o crestere modesta a ocuparii
fortei de munca si o mai mare disponibilitate de finantare. Pe de alta parte , recuperarea a fost afectata de
o lipsa de crestere a remitentelor de familie , care , pentru consum , au totalizat 22.803 milioane $ in 2011
, comparativ cu 25.145 mil $ in 2008 (inainte de declansarea crizei) .
Dupa ce comertul global cu bunuri si servicii a scazut brusc in 2009 , ca urmare a crizei
economice globale , acesta a revenit in 2010 atat cu importurile , cat si cu exporturile , o crestere de
peste 20% care a continuat pana in 2011 cu rate de crestere 7,2% , respective 7,7%.
Cea mai mare parte de iesire a sectorului de productie este destinat exportului , cu 80 % din
exporturile de productie vandute pe piata din Statele Unite , o mare parte fiind comertul intra-sectorial in
bunuri intermediare si finale . Economia Mexicului ramane extrem de sensibila la ciclurile de afaceri din
Statele Unite . In acest sens, pe parcursul perioadei de revizuire a sectorului de productie aceasta a suferit
de pe urma efectelor crizei globale , in special printr-o reducere a cererii din Statele Unite . Mexic a fost
una dintre tarile din America Latina care au ajuns sa fie cel mai grav afectate de criza , din punctul de
vedere al PIB-ului in scadere.
Ca urmare a crizei financiare, Mexic a semnat trei acorduri succesive cu FMI (Fondul Monetar
International )sub linia de credit flexibila, cel mai recent n ianuarie 2011, oferindu-i acces la un total de
aproape 73 miliarde de dolari .

FMI consider c acordurile pe care Mexic e trateaz cu precauie, au sprijinit strategia
macroeconomic a autoritilor prin furnizarea unei solutii mpotriva potenialelor riscuri extreme. Ea
noteaz c principalele provocri pe termen mediu cu care se confrunt Mexic sunt de a consolida
potenialul de cretere i de a aborda o serie de probleme fiscale pe termen lung, cum ar fi scderea
preconizat a veniturilor din petrol, ca proporie din PIB. Acest lucru ar necesita att cheltuielile de
reinere i mobilizare a veniturilor non-petrol, precum i adoptarea unei reguli structural-buget pentru a
face politici mai puin pro-ciclice. FMI subliniaz, de asemenea, necesitatea unor reforme structurale
ambiioase pentru a crete productivitatea i de a promova investiiile, cum ar fi mbuntirea
reglementrilor de concuren, o pia a muncii mai flexibil, accesul la credite pentru ntreprinderile mici
i mijlocii, i guvernana corporativ mai eficient n rndul ntreprinderilor de stat n sectorul energetic.
Balanta de plati
ntre 2007 i 2011, contul curent al balanei de pli a fost n deficit, i contul financiar a fost n
excedent. Deficitul de cont curent a fluctuat pe scar larg n timpul perioadei de revizuire. ntre 2006 i
2008, aceasta aproape sa triplat, pentru a ajunge la 17.952 de milioane de dolari n 2008, n principal din
cauza unei creteri a balanei comerciale cauzate de creterea importurilor puternice. n urmtorii doi ani,
2009 i 2010, deficitul sa redus la 1,669 de milioane de dolari, ca un rezultat specific de deficite mai mici
a balanei comerciale i a contului de venituri. n 2011, aceasta a crescut din nou la 9,153 milioane dolari,
reflectnd n principal deficite mai mari cu privire la serviciile i conturile de venituri. n 2011, deficitul
de cont curent a reprezentat 0,8% din PIB, comparativ cu 1,2% i 1,6% n 2007 ,respectiv in 2008.
Investiiile strine directe
Dup ce a depit cifra de 2006 n anul 2007, volumele investiiilor strine directe (ISD) au
sczut din nou n urmtorii doi ani. n anul 2009, fluxurile de ISD au totalizat 16.316 milioane dolari, abia
mai mult de jumtate din valoarea nregistrat n anul 2007 (31,785 milioane dolari). ncepnd cu 2009,
cu toate acestea, ISD a nceput s recupereze, i a crescut la 20.357 milioane de dolari in 2011. Scderea
drastic a investiiilor strine directe n aceast perioad se reflect ,n primul rnd, din retragerea
investiiilor n industriile de prelucrare, precum i o reducere a investiiilor din Statele Unite ale Americii.