Tanase Eduard-Costin, Marketing, anul 2, grupa 2

Politica monetara a BNR in perioada anului 1999

Programul pentru anul în curs elaborat de autoritãþile române se bucurã de girul

FMI si al Bãncii Mondiale, ceea ce permite revenirea tãrii noastre pe piata
internationalã de capital si totodatã o dimensionare suportabilã a ajustãrii interne
necesare. Îndeplinirea programului convenit cu institutiile financiare internationale
constituie un semnal lipsit de echivoc cu privire la orientarea economiei românesti
în consonantã cu mecanismele si instrumentele care guverneazã functionarea
economiilor performante ale lumii. Chiar dacã marja de manevrã a autoritãtilor
rãmâne foarte micã si în acest an, existã toate premisele ca la sfârsitul lui sã fie
consemnatã reluarea cresterii economice si ameliorarea sensibilã a parametrilor
care permit evoluþia înspre integrarea în structurile Uniunii Europene.
Principalele coordonate ale programului pentru anul 1999 sunt urmãtoarele:
-Reducerea deficitului bugetului consolidat al statului, care sã sustinã obiectivul
dezinflatiei si sã asigure o dinamicã sustenabilã a datoriei publice interne si
externe. În conditiile unui volum relativ restrâns al finantãrii externe si gradului
redus de monetizare a economiei, reducerea deficitului va contribui, în mod direct,
la eliberarea resurselor de creditare disponibile pentru cresterea sectorului
neguvernamental si, astfel, a capacitãtii de revigorare a economiei.
-Continuarea procesului dezinflationist în conditiile în care constrângerea
externã deosebit de însemnatã va determina deprecierea în termeni reali a monedei
nationale, cu scopul reducerii deficitului extern. Realizarea acestui obiectiv va fi
conditionatã de aplicarea unei politici monetare prudente si o corelare deplinã a
politicilor macroeconomice.
-Reducerea considerabilã a pierderilor din sectoarele aflate încã în proprietatea
statului, prin accelerarea privatizãrii, intensificarea proceselor de restructurare si
închiderea întreprinderilor sau a sectoarelor de activitate neviabile. Întãrirea
constrângerilor bugetare la nivel microeconomic, limitarea accesului la resurse
pentru întreprinderile neperformante si cresterea sensibilã a performantelor
managementului întreprinderilor de stat reprezintã, în acelasi timp, conditii
esentiale pentru realizarea acestui obiectiv.
-Corelarea strictã a cresterilor salariale cu ameliorarea performantelor obtinute
din productie, cresterea productivitãtii muncii si reducerea arieratelor, în vederea
diminuãrii presiunilor inflationiste. În acest sens, sunt necesare mãsuri de întãrire a
controlului veniturilor în sectorul bugetar, iar pentru întreprinderile aflate în
proprietatea statului care înregistreazã pierderi este avutã în vedere menþinerea
fondului de salarii la nivelul nominal înregistrat în ultimul trimestru al anului 1998.
Tanase Eduard-Costin, Marketing, anul 2, grupa 2

-Reducerea deficitului extern, pânã la un nivel sustenabil din punct de vedere al

finantãrii externe, urmãrindu-se, cu precãdere, asigurarea resurselor pentru
satisfacerea integralã, la termen, a serviciului datoriei externe.
Orientãri ale politicilor Bãncii Nationale a României în anul 1999
Evaluarea conditiilor din economie
Anul 1999 prezintã particularitãti datoritã cãrora poate fi considerat un an
hotãrâtor în procesul de tranzitie al României. Este de anticipat sã se manifeste în
continuare unele efecte ale recesiunii, iar depãsirea crizei va avea costuri a cãror
asumare este inevitabilã. Cu toate acestea, accelerarea reformelor si mentinerea de
ansamblu a orientãrilor politicii economice pe coordonatele conturate din ultima
parte a anului 1998 ar fi de naturã sã permitã înscrierea tãrii noastre pe calea unui
progres sensibil si, în timp, crearea conditiilor necesare integrãrii în structurile
euro-atlantice.
Este posibil ca unii dintre indicatorii macroeconomici sã prezinte, în continuare,
semnele recesiunii. Astfel, PIB real ar putea sã scadã cu 3 - 3,5 la sutã, iar rata
somajului sã depãseascã 12 la sutã din populatia activã. Totusi, evolutiile
nefavorabile pot fi cauzate de însusi procesul de restructurare economicã, adicã de
restrângerea cât mai rapidã a activitãtilor generatoare de pierderi, ceea ce permite
eliberarea de resurse pentru reluarea unei cresteri economice sãnãtoase. În mãsura
în care politicile structurale urmate de autoritãti vor avea fermitatea necesarã,
trendul nefavorabil ar putea fi întrerupt din a doua jumãtate a anului 1999, cu
posibilitatea reluãrii cresterii pe baze stabile si durabile.
Principala restricþie în construirea programului economic de ansamblu o
constituie, si în 1999, constrângerea externã. La aceastã stare de lucruri au
contribuit în mod convergent:
-Nivelul ridicat al serviciului datoriei externe. Plãtile în contul datoriei publice si
public garantate scadente în 1999 se ridicã la peste 2 302 milioane dolari, ceea ce
înseamnã 23 la sutã din exportul de bunuri si servicii.
-Agravarea nesustenabilã a deficitului contului curent în cursul anului 1998,
fenomen atipic produs chiar în conditiile recesiunii pe plan intern, ceea ce obligã la
o ajustare dureroasã pe termen scurt.
-Mediul internaþional nefavorabil. Dupã crizele care au lovit pe rând þãrile din
Asia de Sud-Est, Rusia si Brazilia, prima parte a anului 1999 a fost marcatã de
conflictul din Iugoslavia, care a antrenat pierderi de ordinul sutelor de milioane de
dolari pentru economia româneascã, fãrã a lua în calcul impactul nefavorabil
asupra influxului de investitii strãine în regiune. Toate aceste împrejurãri
Tanase Eduard-Costin, Marketing, anul 2, grupa 2

nefavorabile limiteazã suplimentar marja de manevrã a autoritãþilor române si

obligã la adoptarea unor politici foarte prudente.
-Programul pentru anul în curs elaborat de autoritãþile române se bucurã de girul
FMI si al Bãncii Mondiale, ceea ce permite revenirea tãrii noastre pe piata
international de capital si totodatã o dimensionare suportabilã a ajustãrii interne
necesare. Îndeplinirea programului convenit cu instituþiile financiare
internaþionale constituie un semnal lipsit de echivoc cu privire la orientarea
economiei româneºti în consonanþã cu mecanismele si instrumentele care
guverneazã functionarea economiilor performante ale lumii. Chiar dacã marja de
manevrã a autoritãtilor rãmâne foarte micã si în acest an, existã toate premisele ca
la sfârsitul lui sã fie consemnatã reluarea cresterii economice si ameliorarea
sensibilã a parametrilor care permit evolutia înspre integrarea în structurile Uniunii
Europene.
Principalele coordonate ale programului pentru anul 1999 sunt urmãtoarele:
-Reducerea deficitului bugetului consolidat al statului, care sã sustinã obiectivul
dezinflatiei si sã asigure o dinamicã sustenabilã a datoriei publice interne si
externe. În conditiile unui volum relativ restrâns al finantãrii externe si gradului
redus de monetizare a economiei, reducerea deficitului va contribui, în mod direct,
la eliberarea resurselor de creditare disponibile pentru cresterea sectorului
neguvernamental si, astfel, a capacitãtii de revigorare a economiei.
-Continuarea procesului dezinflationist în conditiile în care constrângerea
externã deosebit de însemnatã va determina deprecierea în termeni reali a monedei
nationale, cu scopul reducerii deficitului extern. Realizarea acestui obiectiv va fi
conditionatã de aplicarea unei politici monetare prudente si o corelare deplinã a
politicilor macroeconomice.
-Reducerea considerabilã a pierderilor din sectoarele aflate încã în proprietatea
statului, prin accelerarea privatizãrii, intensificarea proceselor de restructurare si
închiderea întreprinderilor sau a sectoarelor de activitate neviabile. Întãrirea
constrângerilor bugetare la nivel microeconomic, limitarea accesului la resurse
pentru întreprinderile neperformante si cresterea sensibilã a performantelor
managementului întreprinderilor de stat reprezintã, în acelasi timp, conditii
esentiale pentru realizarea acestui obiectiv.
Corelarea strictã a cresterilor salariale cu ameliorarea performantelor obþinute
din productie, cresterea productivitãtii muncii si reducerea arieratelor, în vederea
diminuãrii presiunilor inflationiste. În acest sens, sunt necesare mãsuri de întãrire a
controlului veniturilor în sectorul bugetar, iar pentru întreprinderile aflate în
Tanase Eduard-Costin, Marketing, anul 2, grupa 2

proprietatea statului care înregistreazã pierderi este avutã în vedere mentinerea

fondului de salarii la nivelul nominal înregistrat în ultimul trimestru al anului 1998.
Reducerea deficitului extern, pânã la un nivel sustenabil din punct de vedere al
finantãrii externe, urmãrindu-se, cu precãdere, asigurarea resurselor pentru
satisfacerea integralã, la termen, a serviciului datoriei externe. Atingerea acestui
obiectiv se va realiza atât prin contributia celorlalte coordonate ale programului
economic, în special restructurarea în profunzime a economiei nationale, cât si prin
deprecierea în termeni reali, în prima jumãtate a anului 1999, a monedei nationale,
care va situa cursul de schimb la un nivel de echilibru, recunoscut de piatã.
B. Principalele caracteristici ale politicilor Bãncii Nationale a României
Construirea politicilor pe care le are în vedere Banca Nationalã în acest an a fost
fãcutã pornind de la constrângerile prezentate mai sus si de la obiectivul realizãrii
unui program corelat cu cel al Guvernului. Având în vedere responsabilitãtile
stabilite prin lege în sarcina Bãncii Nationale, obiectivele politicii monetare si
valutare urmãrite de aceasta sunt îndreptate în douã directii principale:
-Continuarea procesului dezinflationist realizat în 1998, urmãrindu-se o crestere
a preturilor la consumator de 35 la sutã la sfârsitul anului. Acest nivel al
indicatorului tine seama de corectiile de preturi determinate de eliminarea
subventiilor încrucisate si de încheierea procesului de liberalizare a preturilor în
economie. Totodatã, este avut în vedere impactul nefavorabil pe care îl are
deprecierea în termeni reali a monedei nationale produsã în ultima parte a anului
1998 si în primele luni ale anului 1999.
-Ajustarea balantei plãtilor externe prin reducerea deficitului contului curent.
Pentru anul 1999 se urmãreste încadrarea deficitului contului curent într-un nivel
de maximum 2,2 miliarde dolari, cu cel putin 800 milioane de dolari mai redus
decât în 1998. Aceste niveluri au în vedere si efectele nefavorabile ale crizei din
Iugoslavia asupra economiei românesti.
Pentru atingerea obiectivelor mentionate mai sus, Banca Nationalã va utiliza ca
indicator intermediar evolutia agregatelor monetare si ca instrument operational
controlul bazei monetare. Acest instrument si-a dovedit eficacitatea si în cursul
anilor anteriori, fiind create conditii pentru reglarea nivelului indicatorului fãrã
fluctuatii mari de la o perioadã la alta. Ca si în anii precedenti, pentru validarea
obiectivelor cantitative stabilite, Banca Nationalã va urmãri si evolutia ratelor
dobânzilor si a cursului valutar determinate de piatã.
Reducerea deficitului extern pe baze sustenabile si de duratã este conditionatã,
în ultimã instantã, de restructurarea în adâncime a economiei nationale. Având în
Tanase Eduard-Costin, Marketing, anul 2, grupa 2

vedere si experienta din anii anteriori, Banca Nationalã va urmãri evitarea unor
fluctuatii însemnate ale cursului real al leului. Dupã ce în a doua parte a anului
1998 si în primele luni ale anului 1999 s-a produs o corectie a cursului valutar în
termeni reali, Banca Nationalã apreciazã cã în a doua jumãtate a anului nu existã
motive fundamentale care sã genereze noi corectii ale cursului real. De altfel, cei
mai importanti indicatori economici si financiari converg spre aprecierea cã nivelul
actual al cursului valutar permite reducerea deficitului extern si încadrarea în
parametrii avuti în vedere pentru acest an.
În ultima parte a anului 1998 si în prima parte a anului în curs, activitatea
bancarã din România a avut de suferit ca urmare a dificultãtilor majore cu care s-au
confruntat mai multe bãnci. Situatia dificilã a bãncilor a fost cauzatã de un
complex de factori, unii cu caracter obiectiv, altii tinând de managementul fiecãrei
institutii bancare în parte.
Banca Nationalã considerã cã asanarea, restructurarea si restabilirea încrederii
publicului în sistemul bancar si ameliorarea de duratã a functionãrii acestuia sunt
componente indispensabile procesului de reformã. De aceea, Banca Nationalã va
întãri activitatea de supraveghere prudentialã a bãncilor, atât prin adecvarea
normelor la conditiile din sistemul bancar, cât si printr-un pachet cuprinzãtor de
mãsuri care sã vizeze cresterea transparentei activitãtii bancare în ansamblu,
semnalarea mai promptã a dificultãtilor cu care se confruntã unele bãnci, ca si
actiunea viguroasã pentru corectarea fãrã întârziere a eventualelor dereglãri.
Adoptarea de cãtre Guvern si Ministerul Finantelor a unei strategii coerente, pe
termen lung, de finantare externã a economiei va crea premisele fructificãrii
depline, la costuri cât mai reduse, a resurselor externe mobilizate pentru sustinerea
dezvoltãrii interne. Aceasta va evita acutizarea, pe termen scurt, a problemelor
legate de finantarea deficitului comercial si serviciul datoriei externe si va
transmite mediului financiar internaþional semnale favorabile privitoare la
consecventa si corelarea politicilor urmate de autoritãti. În acest sens, pe mãsura
depãsirii vârfului serviciului datoriei externe si a îmbunãtãtirii calificativelor
acordate tãrii noastre de agentiile internationale de rating, atât Guvernul, cât si
BNR au în vedere revenirea pe pietele internationale de capital, fapt de naturã a
conferi consistenþã programului macroeconomic pentru anul 1999.