UNIVERSITATEA DANUBIUS GALAȚI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE
FRECVENȚĂ REDUSĂ

TEMĂ
LA
ECONOMIA EUROPEANĂ

STAMATE GHE.ȘTEFANA
ANUL II
ANUL UNIVERSITAR 2020 -2021
PREZENT ȘI PERSPECTIVE ÎN DEZVOLTAREA
ECONOMICĂ LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
 1.REZUMAT
În ancheta sa anuală de creștere din 2015, Comisia Europeană a recunoscut investițiile,
modificările structurale si obligațiile bugetare ca elemente cheie ale strategiei politicii economice
a U.E. pentru crearea și creșterea locurilor de muncă. În această circumstanță, România are
intenția de a solicita activarea ,,clauzelor de reformă structurală,, , ceea ce înseamnă că deficitul
bugetar se abate temporar de la bugetul planificat cu 0,5 pp.
Conform planului guvernamental, luând în considerare obiectivele stabilite in ,,Strategia
Europa 2020,, ,,Acordul preventiv,, cu Uniunea Europeana, Fondul Monetar Internațional și
Tratatul de stabilitate, coordonare și guvernare a Uniunii economice și monetare”, economia pe
termen mediu a guvernului, strategia este de a promova competitivitatea și ocuparea forței de
muncă, de a consolida finanțele publice și stabilitatea financiară, de a continua să pună în
aplicare reformele structurale, de a spori atractivitatea fondurilor europene și de a asigura
coerența portofoliului de politici economice. Fundamentul strategiilor si politicilor economice este
politica de consolidare fiscală, sprijinul pentru mediul economic și un echilibru intre protecția
socială și solidaritate.
2.CUVINTE CHEIE

ØDezvoltare regională;
ØStructura și Fondul de coeziune;
ØComisia Europeană;
ØPiața comună;
ØUniunea Economică și Monetară.
3.INTRODUCERE
Prognoza de iarnă a Comisiei Europene evaluează ca anul 2016 va fi al 3-lea an de
mărire economică in U.E., dar se află la un nivel scăzut și nu a atins încă valoarea record a
perioadei dinaintea crizei. Prin urmare, în urma ratei de creștere a PIB-ului real al Uniunii
Europene de 1,7% in anul 2016 și a ratei de creștere a PIB-ului real al zonei euro de 1,3%,
se așteaptă ca activitatea să se intensifice in 2017, ajungând la 2,1% din Uniunea
Europeană și, respectiv, la euro 1,9%. Comparativ cu prognoza pentru toamna anului
2015, fiecare cifră a fost revizuită în sus cu 0,2 puncte procentuale. În 2015, rata de
creștere economică globală a fost de 3,4%, reflectând ușoara revenire a cererii in
economiile avansate comparativ cu 2014 și o creștere economică mai lentă pe piața
emergentă și în curs de evoluție.
Prognoza F.M.I. Pentru ”Perspectiva economică mondială” publicată in luna aprilie anul
2015 a prezis că economia globală va crește cu 3,5% in 2015, cu 3,8% în 2017, iar
creșterea PIB-ului ramânând aceeași cu cea estimată.
3.INTRODUCERE

Pentru economia dezvoltată, este de așteptat ca, creșterea in anul 2016 să fie mai
puternică decât în 2015, dar creșterea pieței emergente va încetini, ceea ce este incert
pentru economiile de piață si pentru principalele țări care exportă petrol.
În acest caz se spune că, în numeroase economii înaintate, păstrarea unei politici
monetare flexibile este importantă pentru menținerea activității economice. Așadar, în unele
economii, este necesar a se dezvolta investițiile in infrastructură și introducerea reformei
structurale. În numeroase economii, zona de manevră oferită de politicile macroeconomice
pentru a sprijini creșterea ramâne limitată.
•
4.STADIUL CERCETĂRILOR EFECTUATE ÎN TEMATICA
INVESTIGATĂ
Deși rata de creștere a formării brute de capital fix este mai lentă decat în 2014, creșterea
potențială a PIB a continuat să se îmbunătățească în 2015. Creșterea contribuției consumului
de sfârșit la mărirea economică a dus la o reducere a diferenței de producție în anul 2017,
chiar și atunci când creșterea potențiala a PIB-ului pe termen mediu 14 depașește 3%. În
contextul creșterii continue a productivității totale a (TFP), creșterea potențială din 2015-2018
s-a accelerat semnificativ, ceea ce arată caracterul încordat al măririi economice și oglindirea
schimbărilor structurale care au avut loc în economia țării noastre în anii recenți. După declinul
din anii 2014 și 2015, FBCF a reluat treptat creșterea, rezultând o indreptare a contribuției
capitalului propriu la creșterea potențială. Diminuarea investiției nete în echipamente și
transport s-a îmbunatațit în 2015 (-6,4% față de – 13,11%), ceea ce indică faptul că există
tendința de a relua dezvoltarea volumului de producție. Acțiunea factorului de muncă
(reprezentată de numărul de ore muncite în economie). În cazul unei ușoare scăderi a ratei
naturale a șomajului, impactul acesteia este compensat de dezvoltarea nefavorabilă a
populației. Contribuția pozitivă a orelor de lucru este consecința schimbărilor pozitive ale
populației ocupate, dar în același timp, numărul mediu de ore de muncă în economie.
 ●PIB ● CAPITAL ● MUNCĂ ● TFP ● OUTPUT
POTENȚI GAP
AL
● 2015 ● 2,5 ● 0,7 ● 0,2 ● 1,5 ● -1,0
● 2016 ● 2,9 ● 0,9 ● 0,4 ● 1,6 ● -0,6

● 2017 ● 3,1 ● 1,0 ● 0,5 ● 1,6 ● 0,0

● 2018 ● 3,2 ● 1,2 CONTRIBUȚIA ● 0,4 LA CREȘTEREA PIB

FACTORILOR 1,7
● POTENȚIAL
SURSA:COMISIA NAȚIONALĂ DE PROGNOZĂ
● 0,7

PIB potenţial

07/07/1905 07/08/1905 07/09/1905 07/10/1905

5.EXPUNEREA PROBLEMEI

Cunoașterea statelor noi membre care aderă la zona euro arată că acest obiectiv poate
fi atins atât timp cât raportul dintre PIB pe cap de locuitor si media Uniunii Europene
depașește 60%. Conform dezvoltării economice dar indicate în plan, convergența adevărată
a țării noastre va ajunge la aproximativ 65% în anul 2018 și se așteaptă ca PIB-UL pe cap de
locuitor al României în PCS să fie de 71% din media europeană în anul 2020.
Perspective privind PIB pe locuitor la PCS
● 2015 ● 2018 ●2020
● PIB PE ● 14.500 ● 18.900 ● 21.100
LOCUITOR LA
PCS
● -% DIN MEDIA ● 54,5 ● 65,5 ● 71,0
UE-28

PIB pe locuitori

07/07/1905 07/08/1905 07/12/1905

6.CONCEPTE ȘI TERMINOLOGIE
U.E.: clarificarea conceptelor si termenilor, obiectivele si natura juridică. Stâlpul Uniunii
Europene. Membrii Uniunii Europene:
§ Aderare;
§ Excludere;
§ Retragere;
§ Suspendare.
Aderarea Marii Britanii la Comunitatea Europeană a fost un proces dificil din cauza
problemelor Politicii Agricole Comune și a deciziilor care trebuiau luate la grad supranațional.
Aceste neînțelegeri s-au intensificat referitor la P.A.C. și problemele bugetare.
Lărgirea CEE din anul 1973 nu a făcut progrese rapide în îndeplinirea planului de
includere europeană. Într-adevăr, extinderea necesită crearea și adoptarea de strategii si
proceduri complexe care îndeplinesc noile cerințe de integrare.Tratatul de la Maastricht avea
si un capitol social care servea drept pentru dezvoltarea capacităților U.E. în domeniul
politicii sociale, dar Regatul Unit a primit derogarea de a intârzia implementarea politicilor.
7.REZOLVAREA PROBLEMEI – SOLUȚII IDENTIFICATE
În anul 2015, datorită contribuției pozitive a cererii interne, PIB-ul a crescut cu
3,2%, în următorii ani, rata de creștere a PIB-ului în anul 2018 a avut o creștere
treptată și a urcat la 4,0%. De asemenea, se preconizează că, consumul privat va
atinge o rată de creștere anuală, de la 3,5% în anul 2015 la 4,1% în anul 2018.
Consumul guvernului va fi justificat de politicile fiscale caracterizate prin stabilizarea
ocupării forței de muncă în sectorul bugetar. Având în vedere că evoluția formării
totale a capitalului fix în anul 2015 este combinată, se estimează că vor fi mai multe
creșteri între anii 2016-2018, si pot fi susținute de fluxul mare de capital european.
Prin urmare, rata de creștere va urgenta de la an la an, de la 4,5% în anul 2016 și
6,8% în anul 2018. Contribuția exporturilor nete la creșterea PIB real în anul 2015
va scădea, iar creșterea negativă între anii 2016 și 2018 va fi de 0,2% în anul 2016
și 0,4% în anul 2018, ceea ce se atribuie importurilor de bunuri și servicii mai mari
decât exporturile, iar investițiile sporite generează importuri.
8. ANALIZA REZULTATELOR
Dezvoltarea economică pe termen mediu, va crea condiții pentru îmbunătățirea ocupării
forței de muncă. Drept urmare, se estimează că numărul locuitorilor va crește în medie cu
1,2%/an, iar numărul angajaților crește cu 2,1%. Începând din 2016, rata șomajului va
ramâne stabilă, cu un nivel mediu anual cuprins între 2,0% în anul 2016 și 2,5% în anul 2018.
Cel mai scăzut nivel din 2016 se datorează impactului fundamental continuu al măsurilor de
scădere a taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare cu 15 procente. Menținerea
unei poziții puternice de politică monetară va contribui la menținerea inflației scăzute pentru a
asigura stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Prognoza ia în considerare anii agricoli
normali și volatilitatea scăzută a prețurilor internaționale ale petrolului. La fel, noul mod de
calcul al impozitului pe consum pe baza evoluției inflației a făcut impactul său asupra prețului
produselor impozabile mai previzibil, iar progresul continuu al reformelor structurale va
menține procesul inflaționist pe o cale durabilă. Pentru 2016, rata inflației va rămâne scăzută,
cu o rată medie anuală de creștere de numai 1%. Acest lucru se datorează efectului
fundamental al măsurii care reduce taxa pe valoare adăugată a produselor alimentare cu 15
puncte procentuale, din iunie 2015 și de la 1 ianuarie 2016 cota standard de TVA va fi redusă
de la 24% la 20%.
9.CONCLUZII
Odată ce efectul scăderii ratei taxei pe valoarea adăugată dispare, rata inflației în 2017 și
2018 este de așteptat să reia creșterea. Prin urmare, rata anuală medie a inflației este
estimată la 2,7% și 2,5%. În privința dezvoltării ciclice, se estimează că, contribuția
productivității totale a factorilor la creșterea potențială va fi insoțită de o îmbunătățire a
contribuției timpului de lucru, oglindind o mărire a productivității muncii mai ridicată în
comparație cu acțiunea de bază. În scenariul alternativ, rata medie anuală de creștere
potențială a atins 3,3%, în timp ce în scenariul de bază a fost de 2,9%. Înțelegerea de
parteneriat între anii 2014 - 2020 cu țara noastră cerută de Comisia Europeană de la fiecare
stat membru a stabilit cu întâietate finanțarea țării noastre pentru a atinge obiectivele stabilite
în ”Strategia Europa 2020”. Obiectivul este de a obține un impact investițional semnificativ și
continuitatea intervențiilor durabile din faza de planificare actuală.
10.PROPUNERI

Principalele schimbări care afectează economia țării noastre sunt:

üPrețul petrolului a scazut semnificativ;
üInflația și chiar deflația în U.E. au scăzut dramatic;
üGreutatea în reluarea procedurilor europene de investiții.
•
11.BIBLIOGRAFIE

 
Ionescu V.R, Economie Europeană, Ed. Didactică şi Pedagogică, R.A, Bucureşti, 2004. Popescu Ghe,
Economie Europeană, Ed. Economică, Bucureşti, 2007.
Revista Euro Economica.
http://ec.europa.eu/europe2020/index_ro.htm.