Sunteți pe pagina 1din 29

Academia de Studii Economice Facultatea Management Administratie Publica

CRIZA ECONOMICA si ROMANIA


Prof.coordonator : Lect. univ. Popescu Irina

Bucureti

2009

CUPRINS

Capitolul I.Aspecte generale ale crizei economice in Romania Capitolul II.Recesiunea-o forma severa a crizei economice Capitolul III.Domeniile afectate de criza economica 3.1.Industria auto 3.2.Asigurarile auto 3.3 Industria textila 3.4.Piata imobiliara 3.5.Piata de constructii 3.6.Domeniul publicitatii 3.7.Domeniul bancar 3.7.1. Previziunile analitilor pentru 2009 Capitolul IV.Cauzele crizei economice Capitolul V.Efectele crizei economice Capitolul VI. Plan anticriza Capitolul VII.Accesarea fondurilor europene-o oportunitate pentru iesirea din criza economica Capitolul VIII.Masuri ale Guvernului Romaniei impotriva crizei economice Bibliografie

Capitolul I.Aspecte generale ale crizei economice in Romania


Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o criza interna, determinata de mixul gresit de politici macroeconomice luate in ultimii ani. Cresterea economica se dovedeste una de natura nesanatoasa. Si asta pentru ca am avut in acesti ani o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Consumul privat a fost excesiv, dar nu trebuie blamata populatia: toate masurile macroeconomice au fost pro-ciclice, stimuland consumul; si cea mai daunatoare dintre toate, cota unica, este inca aparata de initiatorii ei, care nu vor sa admita ca au gresit. Cota unica a stimulat consumul, si noi avem astazi prima criza de supraconsum din Romania. Cauza principala este consumul excesiv pe datorie. Populatia nu poate fi blamata, dar poate fi pe viitor mai bine informata si cu siguranta mai precauta privind asteptarile asupra veniturilor proprii. In schimb, guvernul poate fi criticat pentru ca a facut o eroare strategica monumentala: intr-o perioada de crestere economica, a consumat toata aceasta crestere si s-a mai si indatorat suplimentar. Deficitul bugetar a crescut de la 1,3% din PIB in 2004 la 2,6% anul trecut si probabil peste 3% anul acesta. Cum guvernul a ajuns sa se imprumute de sute de milioane de euro cu scadenta la o saptamana, singura concluzie logica este ca nu mai sunt bani nici pentru cheltuieli curente, pentru cele bugetate deja pe anul in curs. Este absolut inadmisibil, ca intr-o perioada de crestere economica inalta sa creasca deficitul bugetar si sa creasca, in consecinta, costurile cu finantarea acestuia pe termen scurt. Criza financiara internationala a fost doar declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare. Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc. Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme structurale amanate, au devenit acum evidente. Se pierd locuri de munca, si acesta este doar inceputul. In 2009 incasarile la buget vor fi mai mici, pentru ca vom avea o crestere economica mai redusa, si vor fi colectate mai greu din cauza lipsei de lichiditati. Nu va fi de ajuns ca BNR sa stimuleze creditarea prin reducerea dobanzii si a rezervelor minime obligatorii. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum nu este tot stimularea nediferentiata a consumului. In cel mai bun caz, astfel doar se amana varful crizei cu cateva trimestre. Criza din Romania nu are aceleasi cauze cu criza din SUA si UE; deci nu poate fi tratata la fel. Este in primul rand o criza interna, o criza a unui model de dezvoltare. Fireste, populatia cea mai saraca trebuie sprijnita in astfel de momente. Dar primul impuls nu trebuie sa fie mai multi bani de la buget si mai mult consum, atunci cand la buget nu mai sunt bani si cand s-a consumat pana acum excesiv. Nici solutia de a consuma bunuri romanesti nu este in intregime viabila - care mai sunt, pana la urma, bunurile romanesti. Dacia este o marca frantuzeasca, iar un plan pentru salvarea industriei auto trebuie gandit la nivel european, pentru ca piata auto are dimensiuni comunitare. Solutia pentru iesirea dintr-o criza de supraconsum este mai complexa decat un pachet de ajutoare de stat care risca sa ne arunce inapoi in timp la deficite mari si inflatie cu doua cifre. Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti economisi. Din economiile astfel facute se

poate gandi un plan de investitii in infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public. Desigur, trebuie indreptate si greselile politicii fiscale - nu neaparat pentru a creste veniturile bugetare, ceea ce e greu in timp de criza, ci pentru a distribui mai echitabil povara fiscala si pentru a permite celor cu acces mai greu la creditare sa depaseasca cu bine perioada de criza. Totodata, trebuie asumat public un plan pentru adoptarea euro, cu o tinta precisa; un astfel de plan ne va creste credibilitatea pe plan extern (si implicit va scadea costul finantarii externe) si mai ales ne va obliga sa facem atat reformele fiscale si bugetare necesare, cat si reformele structurale pe care le tot amanam (referitoare la cresterea nivelului competitiei, flexibilizarea pietei muncii, modernizarea agriculturii, reducerea aparatului birocratic). Avem o criza de supraconsum. Din ea se iese prin eliminarea risipei, prin investitii in infrastructura pe baza programarii bugetare multianuale, prin reforma fiscala care sa nu fie neutra si prin implementarea reformelor structurale.

Capitolul II.Recesiunea-o forma severa a crizei economice


UA defineste recesiunea ca o forma severa de criza economica. Altfel spus, un declin semnificativ al nivelului activitatii economice in intreaga societate, vizibil prin inregistrarea unei rate negative de crestere a produsului intern brut (PIB), in doua sau mai multe trimestre succesive. In termeni comparabili, in toate domeniile de activitate se consemneaza rate trimestriale negative de crestere in raport cu perioadele corespondente din anul precedent. Se inregistreaza o scadere a productiei industriale, a volumului de productie in constructii si a vanzarilor de marfuri si servicii. In plan social, recesiunea se manifesta prin cresterea ratei inflatiei si a somajului si scaderea veniturilor reale ale populatiei. O recesiune mai indelungata duce la depresiune economica. Depresiunea economica este considerata o forma extrema de recesiune, fiind caracterizata, in principal, de o restrangere majora a productiei industriale, a investitiilor si schimburilor comerciale, o crestere neobisnuita a ratei somajului si a preturilor marfurilor si a tarifelor serviciilor (hiperinflatie) si, in consecinta, inregistrarea unei rate negative semnificative a produsului intern brut (PIB) timp de cel putin doua trimestre. Pentru o intelegere corecta a manifestarii in Romania a acestor fenomene economice - recesiune, respectiv depresiune economica - se impune o analiza a situatiilor economice si sociale, incepand cu anul 1990 si pana in prezent, asa cum sunt reflectate de statisticile oficiale. Iar pentru relevarea acestor fenomene, se are in vedere analiza a patru indicatori macroeconomici principali, si anume: produsul intern brut (PIB), productia industriala, castigul salarial real si rata medie anuala a inflatiei. Romania a inregistrat, in doua perioade, forma severa de recesiune numita depresiune economica. Si anume, in anii 1991-1992 si 1997-1999. Datele statistice oficiale confirma. In primul interval analizat, cei patru indicatori au inregistrat rate majore negative de crestere, atat in anul 1991, cat si in anul 1992. Productia fizica industriala a inregistrat cele mai mari scaderi din anii '90, respectiv -23,0% in anul 1991 si -25,3% in anul 1992, scaderea cumulata (aferenta celor doi ani) in raport cu anul 1990 fiind de 42,5%. Influentele negative ale scaderilor de productie asupra PIB au fost semnificative, acesta inregistrand in ambii ani scaderi insemnate. Si anume, -12,9% in anul 1991 si -8,8% in anul 1992, scaderea cumulata a celor doi ani fiind de 20,6%, in comparatie cu anul 1990. Rata medie anuala a inflatiei a consemnat existenta fenomenului de hiperinflatie, nivelurile

acesteia fiind de +170,2% in anul 1991, respectiv +210,4% in anul 1992. Urmare a hiperinflatiei, castigul salarial real a scazut cu 18,5% in anul 1991 si cu 13,1% in anul 1992, iar scaderea puterii de cumparare in raport cu anul 1990 a fost de 29,2%. Dupa o perioada de patru ani de redresare economica, inregistrandu-se cresteri anuale incepand cu 1993 si pana in 1996 inclusiv, in Romania s-a consemnat pentru a doua oara depresiune economica. In perioada 1997 - 1999, productia fizica industriala a inregistrat rate anuale negative de crestere, scaderea cumulata fiind de 22,0% la sfarsitul anului 1999, in raport cu anul 1996. PIB a scazut an de an, rata negativa de crestere ajungand la 11,7% in 1999, comparativ cu 1996. Hiperinflatia s-a instalat din nou, rata medie anuala a inflatiei urcand de la +38,8% in 1996 la +154,8% in 1997. Castigul salarial real s-a diminuat foarte mult, in cei trei ani scaderea cumulata fiind de 27,7%, in raport cu anul 1996. Cu toate ca, incepand cu anul 2000, Romania s-a inscris pe o traiectorie de crestere economica neintrerupta, influentele negative ale celor doua crize economice severe asupra intregii economii s-au manifestat pana in anul 2003, inclusiv. Dar, incepand cu anul 2004 (pentru prima oara) produsul intern brut a inregistrat an de an cresteri si-n raport cu anul 1990. In consecinta, la sfarsitul anului 2007 s-a consemnat o rata pozitiva de crestere de 27,4%, comparativ cu anul 1990. Starea economica a Romaniei devenea astfel cu mult mai buna decat cea de la sfarsitul anului 2003 (-1,4%, rata negativa de crestere a PIB in raport cu anul 1990). Statisticile oficiale confirma. Calculat in euro, produsul intern brut a insumat in 2007 peste 121 de miliarde de euro, dublandu-se fata de 2004, si cu 68 de miliarde de euro mai mult decat in anul 2003. Cresterea economica de 8,9% inregistrata in perioada ianuarie - septembrie a.c. creeaza premisele realizarii in anul 2008 a unui produs intern brut de circa 137 de miliarde de euro. Soldul investitiilor straine directe in Romania inregistra la sfarsitul anului 2007 suma de 42,8 miliarde de euro (din care, 55% investitii straine directe in intreprinderi greenfield), cu 33 de miliarde de euro mai mult decat la inceputul anului 2004. La sfarsitul aceluiasi an 2007, 50% din sold, respectiv 21,4 miliarde de euro, reprezentau investitiile straine directe in bunuri de capital. Prin urmare, structura importurilor s-a imbunatatit. Si anume, sectiunea "masini, aparate electrice si aparate industriale; masini generatoare de putere si echipamente; aparate si echipamente pentru telecomunicatii; vehicule rutiere" detinea la 30 septembrie 2008 o pondere de 35,6% in total importuri. Este o realitate ca deficitul extern este mare (13,8% din PIB in 2007), insa analiza pe componente arata o calitate in crestere, importurile pentru productie (85% din total importuri) avand o contributie insemnata. In plus, cresterea mai alerta a exporturilor (aducatoare de valuta) comparativ cu importurile (dinamica exporturilor a devansat cu 3,1 puncte procentuale pe cea importurilor, in perioada ianuarie octombrie 2008) va contribui la diminuarea deficitului extern, acesta inscriindu-se pe o traiectorie descrescatoare. Desi, nu se ridica la nivelul anului 2006, in anii 2007 si 2008 consemnam o finantare semnificativa a deficitului de cont curent prin investitii straine directe (de aproximativ 43% - 45%). Acumularile de tehnologie de varf (in principal, prin investitii straine directe) in industria prelucratoare, care asigura circa 96% din exporturile Romaniei, vor potenta cresterea si in anul 2009 a productiei fizice industriale. Rata medie anuala a inflatiei se va inscrie pe o traiectorie descrescatoare, revenind la nivelul anului 2007, iar rata somajului, chiar daca va mai creste, se va masura tot cu o cifra. Nivelul actual al taxei de impozitare a profitului (cota unica de impozitare de 16%) si costul unitar al fortei de munca (mult mai redus in Romania comparativ cu celelalte tari din UE) sunt factori determinanti pentru atragerea in continuare a investitiilor straine directe. Investitorii se vor orienta catre tarile cu potential de crestere economica, precum este Romania. Si, in conditiile unor politici

economice si fiscale favorabile dezvoltarii, in anul viitor, produsul intern brut (PIB) va inregistra o rata pozitiva de crestere, chiar daca isi va diminua ritmul. 1 Pentru Romania, exporturile si creditarea din surse externe au fost si vor continua sa ramana o sursa esentiala a cresterii economice.

Capitolul III.Domeniile afectate de criza economica 3.1.Industria auto


Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea. Se estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006. Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii noiembrie ca planurile constructorului american de masini nu au fost afectate de criza financiara. E de vazut, insa, daca investitiile de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova se vor avea intr-adevar loc din ianuarie 2009, in conditiile in care Ford nu a primit ajutor guvernamental din partea SUA, spre deosebire de competitorii sai - General Motors si Chrysler. Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie 2008, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Problemele de pe piaa auto sunt determinate, n mare msur, de costurile materiilor prime. Preul oelului a sczut simitor, iar muli constructori auto au ncheiat deja contracte anuale cu productorii de maini. n faa unei astfel de situaii, nu le rmne dect s le renegocieze. n cazul n care contractul ar fi modificat, productorii de maini ar putea reduce costurile, lucru care nu s-ar simi n preurile lor de list. Discount-urile nu sunt lipsite din ,,rafturile dealer-ilor auto. Exist companii din Europa care au redus preurile mainilor cu pn la 40%.Companiile de autoturisme se dueleaz n oferte, iar clienii n ipoteze. Discount-urile tentante mpnzesc reclamele, iar criza financiar buzunarele cumprtorilor. Experii germani susin c situaia actual de pe piaa auto se va mbunti n 2010. Mai mult dect att, acetia se ateapt chiar la o cretere ncepnd cu anul 2011. Reducerea cererii de autoturisme, din cauza crizei financiare mondiale, nu este p2rincipala problema pe care o au de rezolvat producatorii si importatorii de masini din Romania.Reprezentantii industriei auto au lasat sa se inteleaga ca afacerile le-au fost puternic afectate de taxa de poluare intrata in vigoare la 1 iulie 2008. Dacia si-a redus cu 15% tinta de vanzari pe 2008. Reprezentantii industriei auto recunosc ca se lovesc nu doar de concurenta masinilor rulate din import, ci si de accesul redus al populatiei la credite. Ca urmare a scaderii cererii de autoturisme, Dacia a redus nivelul productiei planificat pentru acest an cu 50.000 de unitati. De la tinta initiala de la 310-320.000 de masini,Dacia a avut o productie planificata de 260-270.000 unitati in 2008. Direct afectati vor fi furnizorii de componente auto, deoarece acestia au un calendar de productie
1 2

www.zf.ro www.standard.ro

adaptat la cerintele fabricantilor. Efectele crizei s-au simtit si asupra programului de reinnoire a parcului auto. Potrivit datelor furnizate de Administratia Fondului de Mediul, din cele aproape 12.500 de masini noi ramase nevandute in cadrul programului Rabla, doar 464 au fost achizitionate de romani in octombrie 2008 Programul care vizeaza inlocuirea masinilor mai vechi de 12 ani continua pana in decembrie.Dacia initiaza pentru a depasi criza de pe piata auto prin lansarea unui model Logan cu dotari reduse, "anti-criza", de 4.000-5.000 de euro, adaptat noilor realitati din piata auto romaneasca, estimeaza analistii auto. Dacia i-ar putea atrage, astfel, pe langa clientii traditionali, si pe aceia care ar fi vrut o masina second-hand dar s-au razgandit dupa triplarea taxei auto. In conditiile in care piata auto romaneasca s-a prabusit pe fondul blocarii creditarii, analistii spun ca Dacia ar putea specula aceasta situatie si, cel putin temporar, ar putea investi in dezvoltarea unei masini care sa aiba un pret redus si dotari adecvate situatiei de criza. Acest lucru nu ar presupune lansarea unui nou model, ci taierea din dotari pentru a putea reduce pretul de vanzare. Tintele de vanzari ar putea fi, in primul rand, companiile care vor sa isi innoiasca flotele auto, dar nu vor sa aloce foarte multi bani, dar si clientii persoane fizice, inclusiv cei care vroiau sa isi cumpere o masina second-hand. Compania va trebui sa isi adapteze cadenta de productie si sa caute noi metode pentru a atrage clientii, in special pe cei din extern, acolo unde Dacia cred ca este una dintre putinele marci ale caror vanzari au crescut, in pofida crizei. Pentru piata romaneasca, solutia este relansarea creditarii, cea care va aduce vanzarile la un nivel optim.Dacia si va reduce drastic productia, va disponibiliza din personal si se va axa pe exporturi. Aceasta va fi strategia in acest an.3 Conducerea Dacia a cerut mentinerea taxei de poluare la nivelul stabilit de la finele anului trecut. Chiar daca surse din Comisia Europeana afirma ca ordonanta guvernamentala ar putea fi respinsa, iar astfel autoritatile romane ar fi nevoite sa renunte la taxa, analistii auto cred ca taxa va fi mentinuta intr-o forma sau alta, pentru ca alternativa - un impozit auto, platit anual, in genul celui platit in Occident, nu poate fi implementat pentru moment in Romania. Varianta introducerii unui impozit anual, platit in functie de emisiile de CO2, nu cred ca poate fi impusa in prezent. Ar insemna sa plateasca mai mult tot cei saraci, care au masini mai vechi si poluante. Depinde insa de viziunea guvernului", a declarat Carp care spera ca noul executiv sa lanseze cat de curand si programul Rabla, pe care fostul guvern vroia sa il lanseze inca din luna ianuarie. Odata cu demararea programului Remat, Dacia ofera avantaje de pana la 3.800 lei la achizitionarea unuia din modelele Logan, Logan MCV sau Sandero. Astfel noua versiune Logan va putea fi achizitionata la un pret de 4.995 euro cu TVA, modelul Sandero va fi disponibil incepand de la 5.895 euro cu TVA, iar modelul Logan MCV va putea fi achizitonat la un pret de 7.215 euro cu TVA. Vehiculele Dacia cumparate prin Programul de stimulare a reinnoirii parcului auto national vor beneficia de garantie de 4 ani sau 120 000 km. In luna ianuarie, vanzarile Dacia pe piata romaneasca au scazut la 1.645 autoturisme, in scadere cu circa 72% fata de ianuarie 2008. Anul trecut, Dacia a vandut 75.241 autoturisme, cu 21% mai putin ca in anul 2007. Uzina Dacia si-a intrerupt productia de mai multe ori in ultimele luni, ca urmare a scaderii pietelor auto. Angajatii uzinei s-au aflat in somaj tehnic in perioadele 30 - 31 octombrie, 13 - 14 noiembrie, 20 noiembrie - 7 decembrie, 11 decembrie 2008 - 11 ianuarie 2009 si 26 ianuarie - 8 februarie.Producatorul Automobile Dacia a incheiat bilantul din 2008 cu o cifra de afaceri de 7,64 mld. lei (2,07 mld. euro), cresterea in lei fiind de 10%, fata de nivelul de 6,93 mld. lei (2,08 mld. euro), din 2007. Profitul net a coborat la jumatate, pana la 60 mil. euro (222 mil. lei), intr-un an
3

www.masini.ro

marcat de greva si opriri repetate de productie, pe fondul scaderii comenzilor. Veniturile totale au avansat cu 16,5%, la 8,4 mld. lei, in vreme ce cheltuielile totale s-au majorat cu 22%, la 8,14 mld. lei. Dacia isi mentine pozitia in topul celor mai mari companii din Romania, alaturi de firmele petroliere Petrom, Rompetrol, care si-au publicat deja rezultatele. Petrom, parte a grupului austriac OMV, a avut in 2008 afaceri de 16,75 mld. lei (4,55 mld. euro), in crestere cu 36,3% fata de 2007. In ciuda cresterii afacerilor, compania a raportat, ca si Dacia, un profit net in scadere, desi cu un procent mai mic, pe fondul constituirii de provizioane masive pentru acoperirea litigiilor din justitie cu fosti si actuali angajati. Profitul Petrom s-a diminuat cu 43% in intervalul analizat, la 1,02 mld. lei (277,5 mil. euro). Criza economica mondiala si turbulentele de pe piata au afectat diferit, anul trecut, activitatea companiilor cu afaceri de anvergura in Romania, sectorul auto fiind cel mai grav afectat. Pe langa factorii externi, activitatea principalului constructor din Romania a fost bulversata si de o serie de factori interni, precum sistarea furnizarii de componente si greva de la inceputul anului trecut, elemente care au condus la ratarea tintei de 2,6 mld. euro, stabilita la inceputul lui 2008, pentru cifra de afaceri. In prima parte a anului, salariatii furnizorului de tobe Coturbi si cei ai furnizorului de cablaje Leoni de pe platforma de la Mioveni intra in greva si opresc productia, perturband activitatea Automobile Dacia. In scurt timp, in luna martie, cea mai mare parte a salariatilor Dacia intra si ei, la randul lor, in greva generala. In urma acestei actiuni, pierderile companiei s-au ridicat, potrivit estimarilor oficialilor Dacia, la circa 13 milioane de euro, insa productia nerealizata a fost de circa zece milioane pe zi, ceea ce inseamna contravaloarea productiei zilnice de 1.300 de masini, la care se adauga pierderile legate de disturbarea fluxurilor tehnologice. In total productia nerealizata la Automobile Dacia a fost, pe perioada grevei, de aproape 200 milioane de euro. Majorarea preturilor carburantilor, cu un impact major asupra tuturor constructorilor, a franat si vanzarile Dacia, chiar daca intr-o masura mai mica, perturband activitatea companiei. Cea mai semnificativa problema cu care s-a confruntat Dacia a fost adusa de criza economica mondiala catre finalul acestui an, problemele efective debutand la sfarsitul lunii octombrie, cand productia a fost oprita pentru prima oara la Dacia, ca urmare a scaderii abrupte a productiei atat in Romania, cat si pe pietele externe. Ulterior, productia a fost oprita inca o luna si jumatate, pana la sfarsitul anului trecut, iar angajatii cu contract de munca pe durata determinata au fost disponibilizati. In decembrie 2008, Dacia a comercializat 3.622 de masini pe piata din Romania, in scadere cu 55% fata de nivelul inregistrat in decembrie 2007. Industria auto:diagnostic si solutii Exista cel putin trei perspective de luat in calcul in momentul unei diagnoze a businessului auto actual din Romania: 1. Perspectiva dealerilor Dealerii care au contractat credite in ultimii ani pentru construirea showroomurilor/ serviceurilor si inca platesc rate lunare foarte mari sunt primii afectati de scaderea vanzarilor. Veniturile au scazut, cheltuielile insa nu. In perioada crizei economice costurile administrative sunt responsabile de scadere profitului4. Dealerii care au avut o dezvoltare rapida si nesanatoasa (investiii mari si in alte businessuri ex.
4

www.daliybusiness.ro;

imobiliare) au enorm de suferit si sunt la limita blocajului. Un ultim aspect important este lichiditatea, care vine din urmatoarele surse: creante, stocuri, managementul aprovizionarii, plata furnizorilor. Creantele pentru un dealer vin in special de la firmele de leasing si asiguratori. Incarcarea cu masini pe stoc si lipsa knowhow-ului intr-o aprovizionare Just In Time duc la blocarea capitalului & lichiditatii 2. Perspectiva asiguratorului Daca nu se mai vand masini, nu se mai incaseaza bani pe asigurare => asiguratorii au dificultati in plata catre dealeri a reparatiilor (dealerii isi recupereaza cu intarziere banii de la asigurator) 3. Perspectiva unui importator Stocurile sunt cele mai apasatoare pe lichiditatea unui importator. Aceste stocuri cu cat se invechesc incarca tot mai mult partea de costuri in balance sheet (dupa 6 luni unele companii fac provizionare partiala a masinilor aflate in stoc; o provizionare de 100% e deja pierdere) Daca dealerul nu are lichiditate, nu isi poate plati masinile facturate de importator. In final, importatorii risca sa-si miscoreze numarul de dealeri Cateva masuri care le poate avea in vedere un jucator din piata auto: Lichidarea stocurilor prin orice mijloace (inclusiv promotii cu marja de profit minima) => efect pozitiv asupra tuturor (importator, asigurator, banca finantatoare a dealerului, dealer) Flexibilitate maxima in acordarea discounturilor Investirea intr-o forta de vanzare mult mai performanta. Acum este momentul in care cei mai buni vanzatori isi vor atrage putinii clienti din piata, in timp ce cei care sunt invatati doar sa factureze la client si nu sa-si convinga clientul cu adevarat, vor pierde. Odata cu ei si marcile care le reprezinta. Oferirea de full packages (masina, service, after sales, finantare, piese, accesorii). Marcile ce pot oferi si finantare inhouse de ex. Mercedes prin MBFS (Financial Services) sau VW, Skoda, Audi, Seat prin Porsche Bank au un avantaj in plus fata de celelalte marci pentru ca ajung la un consens mai rapid asupra riscului finantarii. Management al costurilor (care este alocarea costurilor indirecte? ce costuri pot reduce fara a afecta performanta interna? etc)In concluzie, fiecare din jucatorii pietei auto ar trebui sa-si investeasca energia in rezolvarea pe rand a celor 3 factori care duc la deblocare: cresterea lichiditatii - apoi exploatarea potentialului de crestere - si in final cresterea profitului.

3.2.Asigurarile auto
Asigurarile auto Casco vor scadea anul acesta, ca efect al crizei financiare, micsorandu-si ponderea in totalul pietei de asigurari generale in favoarea asigurarilor de raspundere civila auto (RCA), conform reprezentantilor companiilor din domeniu. Pe parcursul anului curent este posibil sa asistam la diminuarea ponderii subscrierilor asigurarilor Casco, in cea mai mare parte din cauza reducerii vanzarilor de autovehicule noi. Se preconizeaza pentru anul 2009 o crestere o ponderii asigurarilor RCA in totalul asigurarilor generale, astfel ca ponderea totala a asigurarilor auto este foarte posibil sa se pastreze la valoarea anului 2008. Se asteapta ca ponderea asigurarilor Casco sa scada in acest an pana la 38-39% din piata asigurarilor generale, de la 45% in 2008. Totodata, acesta estimeaza o crestere a ponderii asigurarilor RCA de la 25% pana la 31% din totalul asigurarilor generale. Scaderea numarului de asigurari Casco se va produce din cauza reducerii numarului de vehicule cumparate in leasing sau cu credit, incheierea la termen (expirarea) a perioadei de leasing pentru multe polite multianuale, incheiate in anii anteriori si care nu mai sunt continuate. Un alt factor al acestei scaderi este terminarea, inainte de termen, a multor contracte de leasing sau credit, pentru care romanii nu mai pot plati ratele si predau vehiculele unitatilor care le-au imprumutat. De asemenea, cresterea daunalitatii pe asigurarile Casco duce la majorarea acestor polite, respectiv la renuntarea la acest tip de asigurare facultativa. In acelasi timp, scade si numarul de vehicule noi achizitionate cash, in conditiile in care asigurarea Casco este aproape indisolubil legata in constiinta publicului de faptul ca masina e noua, iar numarul masinilor second-hand este in crestere. Pentru masinile cu vechime mare, costul unei asigurari Casco complete poate reprezenta chiar si 20% din valoarea masinii. Cele mai afectate asigurari auto de criza financiara vor fi cele Casco, asigurarile RCA fiind atinse mai putin datorita caracterului obligatoriu al acestui tip de asigurare, observa Mihai Tecau, directorul general al BCR Asigurari. Se estimeaza ca asigurarile Casco vor fi afectate de criza, iar asiguratorii probabil ca isi vor indrepta atentia catre reinnoiri si fidelizarea clientilor deja existenti, pentru a nu inregistra scaderi foarte mari pe acest segment. Cu cat a crescut euro, cu atat s-a ridicat si valoarea in lei a politelor In general, politele Casco au primele de asigurare stabilite in euro, cu plata acestora in lei, la un curs in viguare la data platii, ceea ce a facut ca valoarea politelor sa creasca in urma deprecierii monedei nationale.5 Pentru o polita Casco cu o prima de asigurare de 500 euro pe an, in urma cu 6-8 luni ar fi trebuit achitata suma de aproximativ 1.650 lei, in timp ce la ora actuala, pentru aceeasi prima de asigurare ar trebui platita suma de 2.125 lei. In conditiile actuale, devine mult mai avantajoasa achitarea integrala si anticipata a primei de asigurare, fata de achitarea in rate. Jucatorii din piata se asteapta ca pe parcursul anului 2009, piata asigurarilor auto sa inregistreze o crestere de aproximativ 10% in conditiile economice actuale, dupa ce in primele 9 luni din 2008, aceasta a avut o crestere de circa 14%.
5

www.dailybusiness.ro

Se mai estimeaza ca ponderea asigurarilor auto (Casco + RCA) va scadea in acest an la aproximativ 70% din totalul asigurarilor non-viata. In ultimii 3 ani, asigurarile auto au inregistrat o crestere continua. Cumulat, ele au reprezentat 67,4% in 2006, 71,6% in 2007 si 76,3% la 9 luni in 2008. Se mai estimeaza ca asigurarile auto isi vor reveni odata cu incetarea crizei si redresarea pietei auto, cel mai probabil in 2010-2011. Piata din Romania a fost si va continua sa fie dominata de asigurarile auto. In functie de cat vor constientiza romanii nevoia de asigurare, dar si in functie de evolutia parcului national de autovehicule, cresterea pietei de asigurari se va accentua sau se va tempera dar, in orice caz, va inregistra valori positive. Sectorul asigurarilor auto va ramine in continuare preponderent, la circa 70% din totalul non-viata, chiar daca, pe fondul scaderii vanzarilor de autovehicule, in special pe piata de leasing, companiile de profil vor inregistra o diminuare in portofoliul de asigurari auto. Chiar daca si asigurarile auto vor fi afectate de criza financiara resimtita in toate domeniile de activitate, nu trebuie ignorat faptul ca ele reprezinta cel mai raspandit tip de asigurare, in primul rand datorita vulnerabilitatii autovehiculelor. Masina ramane bunul cel mai expus la riscuri deoarece oricat de mult am fi afectati de criza, vom gasi intotdeauna resurse sa protejam autoturismul, bunul nostru cel mai expus la cea mai variata gama de riscuri. Societatile de asigurari va trebui sa practice tarife la un nivel mediu, suportabil pentru clientii existenti, dar si pentru cei potentiali, iar profitabilitatea sa fie obtinuta prin reduceri de costuri de suport, dar mai ales a celor cu daunele. Piata asigurarilor generale s-a cifrat, in primele 9 luni ale anului trecut, la 5,36 miliarde lei (1,47 miliarde euro), in crestere cu peste 25% fata de perioada similara a anului precedent, asigurarile Casco avand o pondere de 50,1%, iar cele RCA de 26,3%, conform datelor Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA). Mai exact, in ceea ce priveste piata asigurarilor, scenariile de crestere accelerata promovate pe parcursul lui 2008 au fost dejucate de criza, asiguratorii adoptand fara intarziere o pozitie defensiva si un optimism rezervat, tocmai pentru ca mediul economic actual afecteaza, in primul rand, increderea populatiei si deschiderea acesteia catre investitii. Asadar, anul 2009 anunta modificari ale strategiilor companiilor de asigurari, cu accent crescut pe fidelizarea clientilor existenti, guvernate de adaptabilitatea la contextul economic sub toate aspectele: oferta de produse, politica de tarife, gestionarea costurilor, concentrarea pe retail mai ales pentru asigurari de viata si sanatate, promovarea claselor de asigurari care acopera riscurile cu care se confrunta acum companiile si indivizii. Totodata, se va mentine tendinta clasica pentru piata asigurarilor din Romania si anume dominatia, chiar daca diminuata din cauza reducerii vanzarilor de masini noi, a asigurarilor auto. In contextul in care creditarea si leasingul au fost principalele motoare de crestere a pietei de asigurari generale, blocarea, respectiv, restrangerea acestor activitati a manifestat deja un impact serios asupra volumului de new-business. In continuare se estimeaza o incetinire pronuntata a cresterii, cu atat mai mult cu cat bancile se asteapta ca standardele de creditare pentru populatie sa continue sa se inaspreasca. Volumul primelor de asigurare va fi afectat intr-o oarecare masura si de restrangerea activitatii din domeniul industriei si constructiilor, dar si de scaderea disponibilitatilor financiare ale companiilor din toate sectoarele de activitate. Totusi, cheltuielile cu asigurarile nu ar trebui sistate sau diminuate din simplul motiv ca in

conditiile actuale de acordare de credite si finantari, companiile au nevoie de acces rapid la resurse financiare in cazul unui eventual eveniment nefericit. Astfel, evolutii strans legate de criza financiara, de data aceasta pozitive, ar putea avea asigurarile pentru risc de neplata, pentru pierderi de profit sau asigurarile de business interruption... In ceea ce priveste tarifele practicate de asiguratori, pentru 2009 se estimeaza o majorare generala, insa, in acelasi timp, acestea vor constitui, mai mult decat in alti ani, principalul factor in decizia de achizitie a unei asigurari. Astfel, companiile trebuie sa gaseasca solutia de compromis intre pastrarea atractivitatii produselor, in acelasi timp cu incadrarea in limitele de prudentialitate, avand in vedere volatilitatea mediului economic. Piata de brokeraj in asigurari in schimb, ar putea avea beneficii semnificative pe fondul situatiei actuale, in contextul in care cresterea expunerii la riscuri si nevoia de eficientizare a cheltuielilor cu asigurarile vor impinge clientii spre brokeri si consultanti de specialitate care sa le gestioneze programele de asigurari. Asadar, efectele crizei financiare asupra pietei de asigurari nu vor putea fi cuantificate statistic decat dupa jumatatea acestui an insa, pana atunci, comportamentul "consumatorului" de produse de protectie financiara va continua sa "santajeze psihologic" strategiile companiilor de profil. Cert pana la acest moment este faptul ca vor fi ocoliti de criza acei asiguratori care vor aplica eficient strategii de management al profitului, al personalului, si care se vor reorienta de la o crestere extensiva si castig de cota de piata cu orice pret, la profitabilizarea activitatii prin gestionarea optima a costurilor operationale si a portofoliului.6

3.3 Industria textila


Criza din aceasta industrie, inceputa in 2005 si manifestata prin scaderea anuala a productiei si exportului, ar putea inceta prin adoptarea de catre Guvern a unor masuri care sa sustina acest sector. In cautarea echilibrului 2004 a fost ultimul an in care a crescut atit productia textila, cit si exportul, dar, in ciuda numerosilor factori care prevesteau criza, nu s-a luat nici o masura de sustinere a intreprinzatorilor nationali. O reglementare precisa din partea Guvernului ar fi fost o solutie care sa duca la cresterea transparentei din industria textila. In Romania nu ni se asigura o piata concurentiala, deoarece institutiile statului nu verifica traseul produselor, de la intrarea in tara pina la comercializare.7Guvernul Romaniei ar fi putut sa sustina mai multe proiecte de valorificare la export a marcilor romanesti de textile, sa promoveze politici de sustinere fiscala pentru dezvoltarea companiilor de profil in zonele rurale, dar si sa-i incurajeze pe micii intreprinzatori sau pe tinerii designeri romani. Astfel, piata de textile ar ajunge din nou la un nivel de echilibru anul viitor, fara a mai inregistra scaderi. Industria textila din Romania a inregistrat in ultimii trei ani, scaderi de circa 6-7 procente pe an, incepand cu 2005, cauzele principale fiind evolutia monedei euro si liberalizarea comertului mondial cu textile. In 2006 existau 9.500 de microintreprinderi in domeniul textilelor si confectiilor, in prezent, numarul acestora fiind de 2.107 firme producatoare de incaltaminte si aproximativ 6.000 de firme in industria textile. In plus, tot referitor la ritmul descendent al activitatii din industria textila,numarul de salariati ai
6

www.1asig.ro

www .standard.ro

industriei de profil s-a diminuat cu peste 30%, in ultimii trei ani. La 31 decembrie 2004, existau in industrie 450.000 de angajati, ajungand la finalul anului 2008 la 300.000. Am redus in fiecare an angajatii cu un numar de 50.000, astfel, in trei ani, au fost disponibilizati 150.000 de angajati. De asemenea, ritmul exporturilor romanesti din industria textila a scazut in 2008 cu 335 milioane euro, comparativ cu 2007 cand valoarea exporturilor se ridica la circa 5,4 miliarde de euro Piata locala de textile va fi putenic afectata de criza economica in acest an, printre cele mai grave urmari fiind scaderea productiei, a exporturilor si a numarului de angajati cu cel putin 15%. Printre efectele negative ale crizei in 2009 se numara scaderea exporturilor, a productiei si a numarului de angajati cu cel putin 15%. In plus, imaginea IMM-urilor va fi puternic afectata, iar oamenii nu vor mai avea curajul sa inceapa o afacere in domeniul textilelor.Tot mai multe firme de textile se pregatesc sa-si inchida afacerile intrucat acestea vor deveni neprofitabile in conditiile actuale, iar comenzile la export, incheiate de regula in aceasta perioada a anului intarzie sa apara. Productia de textile din Romania a avut anul trecut valoarea de 8,5 miliarde lei, in timp ce in primele sapte luni ale anului s-a situat la nivelul de peste sase miliarde lei. Productorii i comercianii din industria textil spun c le-au sczut vnzrile considerabil de la nceputul anului i pn acum. Singurele soluii ar fi ca preurile s se micoreze i produsele s fie promovate corespunztor.8 3.4.Piata imobiliara Criza financiara internationala afecteaza si piata imobiliara si domeniile conexe din tara noastra. Dupa scaderea preturilor apartamentelor vechi, piata imobiliara se confrunta cu o noua problema, aceea ca apartamentele de lux nu se mai vand la fel de bine. De asemenea, va continua sa scada cererea pentru apartamentele care au o locatie periferica. In functie de cat de proasta va fi locatia, cu atat va scadea pretul apartamentului respective.Exista dezvoltatori imobiliari, in prezent, care au oferit finantare de 20 la suta si care incearca sa obtina refinantare de la banci.Constructiile, amenajarile interioare si restul domeniilor secundare pietei imobiliare vor fi afectate de criza financiara. Deja a scazut cifra de afaceri a companiilor din toate domeniile ce tin de piata imobiliara. Sectoarele care au generat cresteri economice sunt cele care au avut si au nevoie de finantare, pe care o obtin de la banci, potrivit acesteia. Aceste banci aduc bani din activitatea bancilor mame din strainatate. Uitarea unor reguli eseniale ale economiei de pia a reprezentat greeala major care a dus la criza pe care o traversm n momentul de fa. Reprezentanii sectorului imobiliar nu au inut cont de bazele economiei care au n vedere trei aspecte: primul, potrivit cruia clientul este cel mai important factor, al doilea care ne spune c de fapt cash-ul este cel care face legea i al treilea, principiul verificat vinde cu profit i regret dup ce ai vndut dect s pstrezi prea mult o proprietate, ateptnd un pre mai mare", adugnd c muli oameni nu aveau o experien important n afaceri.Nu este vorba doar de chestiunile strict legate de specificitatea industriei de
8

www.frontnews.ro

real estate, ci de abordarea business-ului n general. Oamenii credeau c vor putea obine bani cu uurin toat viaa. O alt greeal a developerilor a fost promovarea unei politici de preuri total inadecvate. Ofertele promovate la sfritul lui 2007 i nceputul lui 2008 erau deosebit de scumpe. Este clar c atunci cnd un apartament sau un teren are un pre ridicol nimeni nu va dori s-l cumpere, indiferent ce ar indica anumite studii de pia, preul de pia trebuie s in cont i de costurile reale. Preul corect pentru o locuin depinde de zon, dar el poate fi stabilit astfel nct s acopere costurile dezvoltatorului, cu un profit de 30-50%. Desigur, vom avea excepia celor care s-au ntins foarte mult i ale cror costuri de construcie au fost mult prea ridicate anul trecut. n condiiile actuale ale pieei, acetia nu vor putea vinde n profit. Este necesar o adaptare a ofertei la potenialul real al consumatorului. Cei care au vrut profituri uriae au acum apartamentele goale. Ct privete nivelul la care se tranzacionau terenurile, activitatea speculativ le mpinsese la cote total nerealiste.Preurile terenurilor vor scdea de la 30 pn la 80% fa de nivelul de anul trecut. Impasul pieei imobiliare poate fi o oportunitate pentru ca reprezentanii sectorului s i poat ajusta comportamentul economic i s elimine practicile pguboase care au condus spre actualul deznodmnt. Criza e dureroas, dar necesar. Ea nu comport numai aspecte negative pentru Romnia, ci i avantaje. Este bun pentru romnii care au un loc de munc bun, iar acum, dac ai un job bine pltit, i poi cumpra o locuin la un pre mai mic. i poi transforma dorina ta n realitate prin accesarea unui credit ntr-un mod sntos, fr a te suprandatora. Pe de alt parte, i cei care vor prefera s nchirieze vor beneficia de apartamente mai bune la preuri rezonabile. Multe chirii se vor duce n jos. Este ru pentru speculatori, dar bine pentru societate, n ansamblul ei. n definitiv, este normal ca s avem n vedere n primul rnd cele 22 de milioane de oameni care triesc n Romnia. Acetia sunt cei care au prioritate, i nu capitalul speculativ. Spargerea bulei imobiliare va oferi oportuniti reale pe piaa local Sfaturi ale analistilor imobiliari suna in fel urmator Cash-ul este cel mai important. Pstreaz cash-ul ca s mergi mai departe, pn cnd vei gsi o oportunitate de investiie real. Acum oamenii i-au adus aminte c lichiditile sunt determinante pentru derularea afacerilor Cel mai bun moment pentru a face o investiie este acela n care piaa este jos. Spargerea bulei imobiliare ne va permite s gsim diamante veritabile, proprieti cu potenial uria pe care le-am fi dorit i naintea crizei, dar pe care nu ni le permiteam. Cnd vom gsi active imobiliare care s poat oferi un randament bun n orizontul nostru de timp investiional, cu siguran c le vom achiziiona. Toti analistii de profil sint de parere ca boom-ul imobiliar a fost generat de cel al creditului ipotecar. Criza imobiliara a fost in ultimele luni subiectul care a dat substanta paginilor si emisiunilor economice din mass-media. Au devenit clisee titluri precum Scad preturile apartamentelor, Piata imobiliara este blocata, Bancile au inasprit conditiile de creditare, ANPC a luat agentiile imobiliare in colimator. Cu fiecare material s-a mai pus o caramida pe zidul ridicat intre oferta si cerere. Business-urile dependente de piata imobiliara, daca vor trece de criza, vor castiga foarte mult in maturitate. Inclusiv agentiile imobiliare care trec criza isi vor consolida afacerea astfel incat forta si prestigiul lor in piata vor fi mult mai mari.Implicit, business-urile vulnerabile din piata vor disparea sau vor fi cumparate si remodelate.

Top 3 victime ale crizei imobiliare: Ilfov, Buzu, Bucureti Criza de pe piaa imobiliar nu a lovit toate zonele din ar iar mpuinarea tranzaciilor s-a fcut simit anul trecut doar n ase judee, potrivit datelor comunicate de Agenia Naional de Cadastru i Publicitate Imobiliar (ANCPI). n celelalte judee, trendul a fost de cretere a numrului de tranzacii, n proporii variabile. De departe, Ilfovul a fost cel mai afectat, cu o scdere de 28% a cifrei tranzaciilor n 2008 fa de 2007, de la 40.800 la 29.400. Pe locul al doilea n privina scderilor se afl judeul Buzu, unde datele oficiale arat diminuarea cu 27,4% n perioada analizat. Astfel, dac n 2007 buzoienii au ncheiat aproape 14.000 de contracte de vnzare-cumprare de case i terenuri, dup un an, cifra a ajuns la 10.150. Datele ANCPI plaseaz pe locul al treilea Capitala, cu o diminuare cu 19% a numrului de tranzacii parafate, de la 42.700 n 2007 la 34.500 dup un an. Primele trei zone sunt cele mai afectate de declinul pieei imobiliare. Pe urmtoarele trei poziii n ierarhia scderilor figureaz Alba (-5,8%), Vlcea (-5,3%) i Neam (-4,5%). n rest, anul 2008 a adus un plus la nivelul contractelor ncheiate, cea mai mare cretere procentual fiind nregistrat n judeul Cara-Severin (+90%). Trebuie consemnat ns i activitatea imobiliar intens din Timi, unde s-au ncheiat cele mai multe tranzacii la nivel naional (42.809).

3.5.Piata de constructii
Piaa de construcii s-a dovedit foarte sensibil la fluctuaiile de pe pieele financiare internaionale. De circa dou luni nu se mai primesc comenzi pe sectorul rezidenial pentru noi proiecte. Dezvoltatorii nu mai pot apela la credite, iar cei care dispun de fonduri sunt mai precaui Dac n luna august piaa de construcii cretea ntr-un ritm de peste 30%, acum principalii juctori

estimeaz o temperare. Productorii de materiale de construcii au anunat evoluii mult sub estimri. Cele mai multe

lucrri consemnate n primul semestru al acestui an erau ntr-o faz care necesita un consum crescut de astfel de materiale. Din 140.000 de locuine aflate n diverse faze de construcie, 37,7% erau n stadiu de finisare. Piaa de tmplrie termoizolant a stagnat, cea de polistiren va crete cu aproximativ 2% dup un ritm preconizat de 40%, vopselurile i adezivii i vor ncetini creterea la jumtate, respectiv 5 i 15%. Mai mult, Comisia Naional de Prognoz estimeaz c n 2009 construciile vor avansa doar cu 13%, de dou ori i jumtate mai lent dect n acest an.9

3.6.Domeniul publicitatii
Criza economic a afectat mai toate domeniile posibile economice inclusiv cele ale publicitii outdoor, respectiv cele ale publicitii fcute prin intermediul panourilor stradale.Dac pn recent, dat fiind campania electoral, aceste panouri erau mai vnate dect un spot publicitar la o televiziune local, astzi, din cauza crizei economice care pune piedici fiecrui agent economic, ele sunt pustii, astfel c goale fiind, dau oraului un aspect asemntor cu al locurilor prsite. Pe fondul crizei economice, companiile romneti nu au reuit nc s stabileasc costul cheltuielilor de publicitate. Pn i zonele de centru ale municipiului Petroani unde sunt amplasate panouri de publicitate outdoor zac goale, ateptndu-i clienii care, abia avnd bani s-i plteasc angajaii, ntrzie s mai apeleze la serviciile unei astfel de agenii de publicitate.n aceste condiii, firmele care presteaz publicitate outdoor mizeaz doar pe reclamele care consider c au ntr-adevr priz la public i nu i mai asum riscul expunerii unei reclame considerat a fi fr inspiraie, astfel c prefer s menin panourile goale.n condiiile actuale, vor disprea reclamele prost fcute, inclusiv companiile care dau dovad de lips de creativitate. Va rmne pe pia numai cine o merit. Necazul i macin att pe cei din administraia local ct i pe cei din domeniul privat.n vremuri de criz, oamenii au diferite nevoi, care sunt mai preioase dect n perioade normale. Astfel, consumatorii doresc cu ardoare s tie ceea ce se ntmpl n jurul lor, caut pe cineva n care s aib ncredere i simt nevoia unor lideri care s le inspire siguran n ciuda crizei economice mondiale, piaa romneasc de televiziune este estimat pentru 2008 la aproximativ 500 de milioane de dolari. Pentru 2009, se susine c piaa tv va crete cu 10% . Bugetele de publicitate care ar putea fi afectate de criz sunt cele pentru automobile i bnci. La acestea se mai adaug segmentul produselor de lux i al imobiliarelor. Meninerea identitii de brand a unei companii cost mai puin dect dac se va reconstrui dup ieirea din criz. Campaniile de publicitate nu ar trebui privite ca o gaur n profiturile companiei, ci ca un avantaj strategic fa de competiie. O companiei care se promoveaz agresiv i n vreme de criz financiar va avea profitabilitate mai mare dup ce se va ncheia capitolul recesiunii.

3.7.Domeniul bancar
9

www.ziarulimobiliar.ro www.curierulnational.ro www.imopedia.ro www.gandul.info/economia www.adevarul.ro

Evoluia din prima parte a lui 2008 a fost indus de performanele obinute nainte de apariia problemelor economico-financiare pe continentul european. nsprirea condiiilor de creditare, scumpirea dobnzilor i criza de lichiditate au fost principalele probleme ntmpinate de bncile din Romnia.Dac la nceputul lui 2008, puini analiti ar fi crezut c instituiile de credit se vor confrunta cu o criz de lichiditate, n prezent, liniile de finanare de la bncile-mam sunt nchise, iar atragerea de resurse interne a devenit prioritar. Astfel, dup ce a fcut victime n rndul coloilor financiari mondiali, criza a ajuns, inevitabil, i n Romnia. Iar odat cu explozia dobnzilor la toate tipurile de credite, au nceput s se manifeste i primele semne ale declinului. Preurile ridicate de pe piaa imobiliar, corelate cu mprumuturile scumpe i condiiile aspre de creditare, au condus rapid la un blocaj. Practic, scumpirea surselor de finanare a nceput s afecteze toate sectoarele economiei, n special pe cele suprandatorate. n prezent, creditarea este descurajat la nivelul ntregului sistem bancar, fapt care a determinat bancherii s militeze pentru luarea unor msuri precum subvenionarea dobnzilor, revizuirea noului regulament de creditare a populaiei i diferenierea ntre mprumuturile garantate i cele negarantate. Cu toate c efectele crizei vor fi resimite din plin abia n 2009, analitii susin c Romnia nu are nc nevoie de un plan de salvare construit dup modelul celor adoptate n statele vestice, grav afectate. Numeroasele plngeri naintate la Autoritatea Naional pentru Protecia Consumatorilor (ANPC) s-au lsat cu sanciuni pentru mai multe bnci din ara noastr. Pentru a-i proteja pe clieni de viitoare abuzuri, ANPC a elaborat inclusiv o serie de norme care interzic, practic, introducerea de noi comisioane sau majorarea celor existente pe toat perioada creditului. Tot n sprijinul clienilor vine i hotrrea Autoritii Naional de Supraveghere a Prelucrrii Datelor cu Caracter Personal care oblig instituiile de credit (bnci i instituii financiare nebancare) s i ntiineze clienii cu 15 zile nainte de a fi raportai ca ru-platnici ctre Biroul de Credit. Pe de alt parte, dup apariia unor zvonuri legate de un posibil faliment al Bncii Transilvania, Asociaia Romn a Bncilor a iniiat demersurile necesare pentru includerea n Codul penal a acuzaiei de denigrare a bncilor. Reprezentanii instituiei au susinut c necesitatea unei incriminri n astfel de situaii este cu att mai puternic, cu ct zvonuri de acest tip urmresc slbirea unor bnci, chiar n perspectiva unor preluri sau unor fuziuni. Dac la nceputul anului dobnda de politic monetar era de 7,5%, dup ase majorri succesive indicele a urcat la 10,25%. Msurile BNR au rezultat ntr-o cretere gradual a dobnzilor la creditele n lei, precum i a bonificaiilor oferite pentru economiile n moneda naional. BNR a luat cteva msuri administrative Interveniile BNR nu s-au oprit, ns, aici, iar banca central a luat o serie de msuri administrative pentru a tempera creditarea. Lovitura de graie a venit la cteva luni dup ce bncile i instituiile financiare nebancare (IFN) au fost obligate s constituie provizioane mai mari pentru clienii expui riscului valutar. Practic, n luna octombrie 2008 a intrat n vigoare noul regulament de creditare a populaiei, potrivit cruia gradul maxim de ndatorare a sczut substanial, n special pentru mprumuturile n franci elveieni.

Totodat, bncile (cu excepia celor care au statut de sucursal, ca ING Bank sau Garanti Bank) sunt obligate, acum, s ia n calculul bonitii veniturile declarate la Fisc n anul precedent. Prezena bncii centrale s-a fcut simit i pe piaa valutar, prin interveniile repetate menite s stopeze deprecierea leului, precum i n dejucarea atacului speculativ asupra monedei naionale. Pentru a preveni transferul dobnzilor mai mari de pe piaa interbancar asupra creditelor, BNR a modificat inclusiv modalitatea de calcul a indicelui de referin pentru mprumuturile n lei, cu dobnd variabil (ROBOR). n consecin, atunci cnd indicele depete cu mai mult de 25% valoarea dobnzii lombard (la care BNR mprumut bncile), banca central poate renuna la afiarea ROBOR, care va fi nlocuit cu dobnda lombard. n plus, BNR a decis reducerea rezervelor minime pentru pasivele n valut, de la 20% la 18%, msur care a permis imediat injectarea n pia a sumei de aproximativ dou miliarde lei. 3.7.1. Previziunile analitilor pentru 2009 Analitii se ateapt la o nrutire a situaiei n 2009. Reprezentanii bncilor susin ns c nu vor fi nevoii s nchid o parte a unitilor i nici s dea oameni afar. Instituiile de credit s-au pus de acord asupra unui fapt: n 2009 vor pune accentul pe atragerea de resurse de la populaie i de la companii i vor exercita un control mai eficient al costurilor. Asta nseamn, printre altele, renunarea la o politic agresiv de expansiune n teritoriu (ce a caracterizat evoluia sistemului din ultimii ani), prioritar devenind modernizarea reelei existente. Totui, analitii nu exclud materializarea unui scenariu pesimist n 2009. n acest caz, vom asista la o reducere rapid a ritmului de creditare, ce va afecta creterea economic. Iar o economie mai slab ar putea crea probleme pentru toi agenii care i desfoar activitatea n cadrul ei, este de prere Lucian Anghel, economist-ef la BCR. Acesta a inut s precizeze faptul c, dei trebuie s inem cont de contexul internaional nefavorabil, nu crede c scenariul pesimist se va manifesta. Analitii pun accentul i pe riscul de neplat, care ar putea constitui unul dintre principalele pericole pentru sistemul bancar romnesc n 2009. Cea mai mare ameninare, i una ce nu poate fi controlat, este reprezentat de riscul de neperforman, ca urmare a intrrii n incapacitate de neplat a unor persoane fizice i juridice. Potrivit celor mai recente date ale BNR, la sfritul lunii octombrie 2008, valoarea sumelor restante se ridica la 222,7 milioane de euro, cu 197% mai mult fa de octombrie 2007. Astfel, creditele restante n euro au crescut semnificativ, cu 35,8%, n octombrie fa de luna precedent, pn la un nivel de 815,18 milioane de lei. Exprimat n euro, avansul sumelor restante este i mai accentuat, de 38,5%. Cu toate c se menin la un nivel sczut, restanele ar putea crete alarmant n 2009, cu att mai mult cu ct analitii anticipeaz deprecierea monedei naionale la curs de 4,2 lei/euro, n urmtoarele trei luni. Dobnzile mai sczute ataate creditelor n monede exotice au determinat muli romni s se mprumute n franci elveieni pentru achiziia unei case. Astfel, n ciuda avertismentelor lansate de nenumrate ori de ctre BNR, creditele n franci au avansat rapid.

ns problemele au nceput s apar odat cu aprecierea rapid a francului, pe fondul crizei financiare internaionale. Practic, pe timp de criz investitorii ncearc s se pun la adpost orientndu-se spre active de refugiu ca francul elveian, aurul sau unele materii prime. i cu ct interesul investitorilor pentru aceste active este mai mare, i preul lor urc. Pentru cei care au credite, efectul imediat se resimte ntr-o scumpire a ratelor lunare, iar pentru bnci n descurajarea cererii pentru aceste variante de finanare. Surpriza a venit, ns, dup adoptarea noului regulament de creditare, cnd mai multe bnci au decis s renune la creditele n franci. n aceste condiii, vremea mprumuturilor n monede exotice a apus, iar ofertele care le mai includ nc sunt foarte scumpe.10

Capitolul IV.Cauzele crizei economice


Pe fondul de adncire a crizei economico-financiare internaionale, evoluiile macroeconomice din Romnia au prezentat dezvoltri total inadecvate: a. Creterea economic a Romniei din perioada 2005-2008 nu a fost generat, aa cum ar fi fost eficient economic, de cererea extern (exporturi), ci de cererea intern, reprezentnd consumul populaiei, consumul guvernamental i investiii n cea mai mare parte neproductive - acest cumul de cretere neadecvat crend dezechilibre macroeconomice. b.Dac n anul 2004 se realiza o cretere economic de 8,5% la o inflaie de 9,3% (dec/dec), cu un deficit fiscal de 1,5% din PIB i un deficit al contului curent de 8,4% din PIB, n anul 2008 s-a realizat o cretere economic de 7,9% la o inflaie de 6,3% (dec/dec), cu un deficit fiscal de aproximativ 5% din PIB (de dou ori mai mare dect cel programat) i un deficit al contului curent de 13,5% din PIB (dup ce n 2007 se nregistrase un deficit de 14% din PIB). c.Creterea economic i respectiv satisfacerea unor consumuri interne mai mari i a unor investiii mai ridicate s-a realizat pe seama capitalului strin, respectiv a economisirii externe, economisirea intern fiind sczut, datoria extern total majorndu-se n mod ngrijortor de la 21,5 mld. euro n 2004 la 74 mld. euro n noiembrie 2008 (de 3,4 ori) din care datoria negarantat public a sporit de la 11,4 mld. euro n 2004 la 63.3 mld. euro n 2008 (de 5,6 ori). Cel mai ngrijortor este faptul c datoria extern pe termen scurt (sub un an) a crescut de 7,5 ori, ceea ce creeaz un grad ridicat de vulnerabilitate n asigurarea finanrii deficitului extern. n condiiile n care sistemul bancar romnesc este deinut n proporie de aproape 90% de bnci cu capital strin, iar acestea au nregistrat pierderi financiare datorit achiziionrii de produse toxice de pe piaa american i, n mai mic proporie, de pe cea englez (derivative financiare, avnd la baz active imobiliare i financiare ale cror preuri s-au prbuit ), capacitatea bncilor mam cu filiale n Romnia de a le acorda, n continuare, linii generoase de credit la costuri reduse (care s fie remprumutate) a sczut dramatic, ndeosebi ncepnd cu luna octombrie 2008, odat cu falimentul bncii americane Lehman Brothers.

10

www.adevarul.ro

Concomitent, un alt factor care face s fie resimit din ce n ce mai acut criza internaional i n Romnia, este faptul c exporturile romneti sunt bazate pe produse metalurgice, petro-chimice i sub-ansamble ale unor echipamente complexe, inclusiv automobile, iar pe plan extern, tot prin prbuirea creditelor acordate de bnci, a sczut cererea pentru astfel de produse, n paralel cu diminuarea cererii interne, pe fondul contraciei substaniale a creditrii, producndu-se reducerea drastic a creterii PIB, pn n jur de 3% n scenariul optimist i n jur de 2% ntr-un scenariu mai realist. Unii specialisti au avansat chiar ideea cresterii zero in 2009. Din analiza situaiei macroeconomice de la sfritul anului 2008 i a condiiilor internaionale, rezult, n mod evident, urmtoarele: a. Modelul de dezvoltare economic pe datorie i orientat ctre ramuri cu valoare adugat brut redus (servicii, ndeosebi comer cu amnuntul, hoteluri i restaurante plus construcii) promovat n ultimii patru ani s-a dovedit, aa cum am repetat de multe ori n ultimii ani, nesustenabil, nedurabil i vulnerabil la orice schimbare de tendin extern. b. n lipsa finanrii externe existente pn n prezent i pentru a continua procesul de dezinflaie, Romnia este nevoit n acest an i chiar n 2010 s se ajusteze major att n ceea ce privete sectorul guvernamental (scderea deficitului bugetar la cel mult 2%), cu accent pe cheltuieli de capital, generatoare de noi locuri de munc i nu de genul automobilelor, plasmelor sau laptopurilor pentru copiii de la ar (care, adesea, nu au lemne de foc pentru incalzirea din coli), ct i n ceea ce privete sectorul neguvernamental - unde o mare parte din resurse au mers mai curand in domeniul consumului gospodriilor populaiei i ntr-o proporie mai mic la agenii economici creatori de locuri de munc i de venituri bugetare. c. n acest context, este de strict importan, n cadrul politicii guvernului, nu numai reducerea cheltuielilor de personal i materiale, ci i revizuirea politicii fiscale prin creterea ndeosebi a impozitelor pe proprietate, a redevenelor statului, astfel nct povara ajustrii de la un consum exuberant pe datorie extern la un consum raional bazat pe resurse interne i surse externe n limite rezonabile (deficit al balanei de pli de maxim 10% din PIB, de la 13-14% n perioada 2007-200 s se realizeze i s se suporte ct mai echitabil de ctre toi membrii societii. d. De asemenea, rolul crescut al statului n aceste condiii, aa cum se ntmpl n toat lumea, n Romnia ar trebui s se materializeze prin garantarea creditelor pentru exportatori, productorii agricoli i IMM-uri, precum i prin accelerarea la maxim a accesrii fondurilor europene structurale disponibile, ca surs solid, necreatoare de datorie extern, de dezvoltare a unor ramuri industriale unde Romnia are nie de pia, inclusiv a potenialului agricol important de care dispunem, precum i pentru modernizarea infrastructurilor la nivelul tuturor localitilor. e.Era foarte important ca investitiile sa vizeze, in afara de infrastructura rutiera si feroviara, domeniul energetic, inclusiv cel al surselor neconventinale (la care sa se adauge eforturile de izolare termica a locuintelor, proiect lansat de guvernul pe care l-am condus) si mod special finalizarea cat mai rapida a inca doua unitati nucleare de la Cernavoda. Este important sa investim in ceea ce priveste reciclarea deseurilor menajere sau industriale. Iata, spre exemplu, cele mai multe autobuze pentru transportul public din Paris functioneaza cu biogaz produs din utilizarea deseurilor . In domeniul agriculturii, consider ca statul ar trebui sa se implice pentru a sprijini activitatile de COLECTARE si de STOCARE a produselor agricole, al caror pret este afectat prin pierdere de calitate si neutilizarea sezonului optim pentru valorificare pe piata. Ar fi extraordinar daca am fi capabili sa finantam cateva proiecte mari, cum ar fi Canalul Siret-Dunare. Proiectul acesta facea parte dintr-un program de proiecte mari , a caror lansare am pregatit-o in 2003-2004.

Am cerut atunci colegilor de la ape si de la agricultura sa pregateasca studiul pentru finalizarea investitiei. Deci studiul exista. Bani insa nu cred ca vor fi in perioada imediat urmatoare. Si noi contam pe o finantare europeana.11

Capitolul V.Efectele crizei economice


Principalele efecte ale crizei financiare i economice cu care se confrunt n prezent Romnia sunt: reducerea lichiditilor n sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finanrii interne i externe; nsprirea condiiilor de accesare a creditelor pentru populaie, ageni economici, precum i pentru sectorul public; creterea numrului de persoane aflate n imposibilitatea de a-i rambursa ratele i dobnda la creditele bancare; scderea produciei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, pstrrii numrului locurilor de munc, precum i asupra profitabilitii companiilor; scderea ritmului de cretere a veniturilor publice, cauzat de diminuarea n general a activitilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, construcii, mobil, textile etc.); scderea puterii de cumprare i a calitii vieii; ncetinirea ritmului de cretere a produsului intern brut. Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic i asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei creteri economice de peste 8% n anul 2008. Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicaii negative asupra echilibrelor macroeconomice, n special a deficitului de cont curent, care se menine la valori ridicate - n jur de 13% din PIB. Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). n perioada de cretere economic ridicat, politica bugetar de tip expansionist a fost i este neadecvat. Construcia bugetar, precum i execuia aferent anului 2008 au ncurajat creterea nejustificat a cheltuielilor cu bunurile i serviciile n detrimentul cheltuielilor cu investiiile. Capacitatea administrativ redus a condus la un nivel sczut de absorbie a fondurilor structurale. Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergen. Situaia actual intern i internaional rmne, n continuare, una dificil i impune constrngeri mari de ordin bugetar. La acestea se adaug dificultile legate de necesitatea ajustrii deficitului bugetar i a celui de cont curent la valori care s fac posibil finanarea acestora. n acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice i msuri de ajustare, corelate cu politica monetar, care s asigure o cretere economic sustenabil, meninerea atractivitii investiionale a Romniei, precum i o evoluie favorabil a mediului de afaceri, a pieei muncii i a nivelului de trai. Dei analitii erau destul de optimiti n ceea ce privete efectele crizei financiare asupra romnilor, statisticile de la nceput de an sunt ngrijortoare. Piaa imobiliar este blocat, exporturile se prbuesc, industria auto este la pmnt, numrul de falimente n continu cretere
11

www.e-transport.ro www.gov.ro

iar deprecierea leului complic i mai mult lucrurile. n ceea ce privete exporturile, firmele romneti au nregistrat n luna decembrie o scdere cu 17%. Un rezultat bun, dac l comparm cu prima decad din luna ianuarie, cnd exporturile s-au prbuit cu 47%. Anul trecut, 14.483 de firme au intrat n insolven, n cretere cu 75% fa de nivelul din 2007, cnd 8.297 de societi au ajuns n situaia de a nu mai dispune de fonduri pentru a-i plti datoriile, potrivit datelor Oficiului Naional al Registrului Comerului (ONRC). Cele mai multe companii intrate n insolven (6.551, fa de peste 4.000 n 2007) aveau activiti n domeniul comerului, al reparrii autovehiculelor i bunurilor de uz gospodresc, urmate de cele din sectorul produselor industriei prelucrtoare (2.720, comparativ cu 1.600) i de firmele de construcii, cu 1.404 de cazuri de insolven n 2008, fa de 628 anul precedent. Potrivit datelor Asociaiei Productorilor i Importatorilor de Automobile (APIA), producia naional de autovehicule s-a prbuit cu 78,6% n decembrie, la 4.045 uniti. Totodat, vnzrile de automobile noi au sczut cu 53% n decembrie, la 13.054 uniti, iar pe ansamblul anului trecut scderea segmentului a fost de 14,1%, la 270.995 maini, fa de 2007, n condiiile n care piaa auto total a cobort cu 11,7%. Cateva exemple privind sectoarele economiei romanesti afectate de actuala criza: * In industria componentelor auto, fabricile Michelin - Zalau s-au inchis in decembrie 2008 *In industria chimica, combinatul Oltchim Ramnicu-Valcea a redus productia cu 20% in luna noiembrie * In sectorul imobiliar, tranzactiile din acest an s-au situat sub valorile inregistrate in ultimii 5 ani * In domeniul siderurgic si metalurgic - Laminorul SA Braila si-a oprit activitatea pana in martie 2009, iar Alro Slatina a scazut productia cu 25% * In sectorul IT, furnizorii Nokia au trimis 600 de angajati in somaj tehnic... etc Piata fortei de munca va suferi schimbari importante, avand in vedere faptul ca s-au anuntat un numar de 44.000 de disponibilizari pana in aprilie 2009. Dupa ce in primavara acestui an companiile au acuzat un grav deficit de personal calificat, primavara anului 2009 va fi dominata de preocuparea pentru pastrarea locului de munca, pe de o parte, si a resurselor umane valoroase, in ceea ce priveste angajatorii. Romania detine o experienta indelungata in managementul schimbarilor pe piata muncii determinate de procesele de restructurare economica si care s-au soldat, in perioada de tranzitie, cu disponibilizari massive. Statul roman va avea la dispozitie un buget de 4,2 miliarde de euro pentru programele de gestionare a resurselor umane. Pana in prezent, principala problema a Romaniei, din punctul de vedere al Directiei Strategii Forta de Munca si Responsabilitatea Sociala a Corporatiilor din Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale a fost cresterea ratei de ocupare a tinerilor de pana la 24 de ani, acestia fiind angajati numai in proportie de 26% in trimestrul II al acestui an. In aceeasi perioada, 60% din populatia de pana la 65 de ani muncea, iar somajul era de numai 5,6%, acest indicator urmand o tendinta constant descrescatoare in cursul anului curent. Romanian Crisis Monitor este un studiu de cercetare asupra percepiei consumatorului romn,

realizat lunar de firma de cercetare de pia Unlock, n parteneriat cu agenia de relaii publice Civitas Global Ketchum Romnia. Studiul este realizat de compania de cercetare Unlock, n parteneriat cu Civitas Global Ketchum Romnia. n acelai timp, numrul celor care consider c economia stagneaz sau c nregistreaz o cretere moderat s-a redus. Romnii par s fie mult mai contieni de existena unei crize comparativ cu starea de spirit din decembrie2008. Probabil c au nceput deja s simt repercursiuni la nivel personal.ncrederea consumatorilor n principalele sectoare ale economiei continu s scad, ns comunicaiile, turismul i educaia se menin n topul celor mai bine cotate domenii. n timp ce sectorul construciilor nregistreaz cea mai mare scdere la capitolul ncredere (15 puncte procentuale mai puin fa de decembrie 2008), sectorul publicitii i al relaiilor publice nregistreaz o cretere de ase puncte procentuale, ajungnd pe locul patru n topul ncrederii consumatorilor, de pe poziia a noua. Consumatorii vor s fie la curent cu planurile companiilor i ateapt soluii din partea acestora. Fie c este vorba de promoii i oferte care i ajut la o mai bun planificare a bugetului, fie c e vorba despre evoluia unui anumit sector, oamenii caut informaii pentru a face cea mai bun alegere ntr-o perioad n care resursele financiare pot deveni limitate. Astfel, publicitatea i relaiile publice, care deservesc n mare parte nevoia de informare a consumatorilor, capt tot mai mult ncredere i i dovedesc importana ntr-o perioad dominata de incertitudine. n acelai timp, i percepia asupra celor mai afectate domenii s-a modificat, majoritatea respondenilor nominaliznd, n luna ianuarie, industria auto (70%), construciile (68%) i agricultura (67%). De remarcat este c bncile ocupau n decembrie locul al treilea n topul companiilor afectate, n timp ce n ianuarie consumatorii le plaseaz pe locul al cincilea. Doar sectorul comunicaiilor i cel al publicitii & PR nregistreaz o percepie mai bun n ceea ce privete impactul crizei asupra acestor domenii, fiind considerate segmentele cele mai stabile. omajul i preul alimentelor sunt cele mai ngrijortoare efecte ale crizei, n opinia consumatorilor. Ei percep mai puternic efectele crizei asupra evoluiei preurilor la carburani i alimente, pentru c acestea sunt legate direct cu puterea de cumprare i preocuprile zilnice. De asemenea, consumatorii au devenit mai puin optimiti n ceea ce privete evoluia n acest an a veniturilor personale, aproape 30% dintre cei intervievai se ateapt ca venitul s scad n 2009, comparativ cu 20% la sfritul anului trecut. Anul acesta, balana se va nclina de partea angajatorilor pe piaa muncii, spre deosebire de anii trecui. n perioade de instabilitate, companiile vor ncerca s-i restructureze fora de munc astfel nct s rein numai angajaii care performeaz. Numrul candidailor va crete considerabil, dar angajatorii i vor gsi mai greu persoanele potrivite i competente n mulimea de aplicani. Consumatorii din mediul urban resimt deja efectele crizei economice i i modific opiunile pentru a limita impactul crizei economice asupra bugetului personal. Seciunea de analiz aprofundat a unui studiu a identificat existena a patru tipuri de atitudine ale consumatorilor, vis a vis de criza economica: externalist (a plasa responsabilitatea pe alii) temtoare (a bloca orice aciuni din frica de srcie) pragmatic (a raionaliza consumul) reducionist (a renuna total la anumite categorii de produse i servicii) A doua ediie a studiului a fost realizat la sfritul lunii ianuarie prin intervievarea telefonic a unui numr de 200 de persoane active din Bucureti, cu vrste cuprinse ntre 18 i 45 de ani, femei (48%) i brbai (52%), persoane singure i n cuplu, cu nivel mediu i ridicat al veniturilor i

educaiei. Unlock Market Research este o companie de cercetare complet, cu servicii integrate, calitativ i cantitativ. A fost nfiinat n 2008 i se axeaz pe cercetrile strategice de pia, n sprijinul companiilor i mrcilor care doresc s se repoziioneze sau care i elaboreaz planurile de marketing pe baza a ceea ce spune, gndete i simte consumatorul.12

Capitolul VI. Plan anticriza


Primul aspect ar fi DIFERENTIEREA PROBLEMELOR. Cit anume din actualele aspecte negative de evolutie se datoreaza crizei financiare/globale, si cit anume tin strict de evolutia economiei romanesti din ultimele doua decenii (eventual au fost doar inflamate de criza globala)? Cauzele diferite inseamna, evident, solutii diferite. Al doilea aspect tine de EVOLUTIA CRIZEI. Trasformata din criza financiara intr-una (mai grava) economica, ce poate antrena recesiunea in varii zone geografice de care suntem sever dependenti, aceasta evolutie preschimba predictiile pe termen mediu (chiar si scurt) in ceva foarte relativ. Traversarea acestei ZONE DE VOLATILITATE EXTREMA inseamna o monitorizare permanenta a situatiei si o adaptare/readaptare a solutiilor de riposta in mod (posibil) constant. Nimeni nu poate "bate in cuie" pe termen mediu ceva acum, cind prognozele se bat cap in cap - ca si opiniile analistilor de marca - iar efectele in timp ale crizei sunt greu de cuantificat la aceasta ora (nici macar in privinta cauzelor nu s-a ajuns la concluzii clare, in afara unor ditirambe retorice la adresa capitalismului in general sau a unor instrumente financiare de noua generatie, in particular). In fine, un al treilea aspect este INSTITUTIONAL. Guvernul, comisiile de specialitate din parlament, presedintia, banca centrala, patronatele, sindicatele, mediul academic/societatea civila, TOATE lalolalta sunt profund interesate in diagnostic/tratament si trebuie sa lucreze IMPREUNA, punind pe masa expertiza, experienta si cunostintele de care dispun. Fiind o chestiune de interes national, in cel mai clar inteles al termenului, toti cei responsabili ar trebui sa lucreze impreuna si sa lasa deoparte disputele - deseori artificiale si insignifiante - care ii separa, uneori iluzoriu. Pe termen scurt, cel putin doua probleme sunt de arzatoare actualitate. Prima: stabilitatea sistemului financiar; reluarea finantarii economiei (creditului) fara a impieta asupra chestiunii anterioare. Un prim semnal a fost dat recent de BNR, prin diminuarea rezervelor minime obligatorii. Urmatorul ar putea fi coborirea dobinzii de politica monetara, la inceputul anului viitor, in cazul in care cadrul macroeconomic o va permite fara a exista pericolul inflatiei. In paralel, guvernul trebuie sa se fereasca de excese bugetare si sa-si concentreze disponibilul intr-o masura cit mai mare spre investitii (mai ales infrastructura, insa nu doar). A doua: comprimarea cererii externe (exporturilor, mai ales in zona UE), fapt de natura sa potenteze un deficit comercial deja sever in
12

www.iaa.ro

plan macroeconomic si sa conduca la scadere economica/somaj in plan microeconomic. Caderea creditului consum a diminuat semnificativ si cererea solvabila interna, inclusiv de produse romanesti - alte probleme pentru fabricanti. NUMAI IMPLICAREA STATULUI, INTR-O ASEMENEA CONJUNCTURA, POATE REZOLVA CEVA. Investitiile de stat trebuie sa compenseze deficitul creat in acest fel, altminteri nu are cine sa o faca. Cele doua motoare ale cresterii - constructiile si industria auto - trebuie sprijinite prioritar, Eximbank trebuie activata in mod real pentru sprijinirea exporturilor spre zone mai dificile, investitiile in infrastructura trebuie sa compenseze deficitul de cerere din sectorul privat in acest sector. Pe termen mediu, cel putin doua lectii ar trebui insusite. Prima: o economie nu poate functiona daca nu PRODUCE competitiv si nu isi consacra branduri. Speculatiile de tip "Caritas" au viata scurta si ii imbogatesc doar pe citiva smecheri (aproape asa a fost sectorul imobiliar in ultimii treipatru ani, sprijinit de o creditare desantata si nociva chiar si pentru banci). Companiile romanesti mici, mijlocii, mari - trebuie sprijinite efectiv si nu doar retoric. A doua: nu se mai poate continua cu "ignorarea" marilor piete de desfacere care sunt SUA, China sau Federatia Rusa. Faptul ca aproape 80 la suta din exporturile noastre sunt in UE (cea mai dura piata din lume) ne creeaza vulnerabilitati si conduce la irosirea unor oportunitati. Deficitul comercial rezulta din aceste trei directii, de unde importam mult mai mult decit exportam. Pe termen lung, relansarea sistemului profesional si educational - de la scolile de meserii la invatamintul universitar - trebuie sa fie pivotul central al oricarei constructii durabile; nu se poate imagina o economie moderna si puternica in absenta unui sistem educational solid. Ar mai fi de subliniat un lucru important. viteza iesirii Romaniei din criza depinde esential de ritmul in care economia globala in general si aceea a Uniunii Europene (de care suntem legati omblical) in special vor depasi faza critica. Numai consumatorii din SUA cumpara in fiecare an marfuri si servicii care insumeaza 10.000 de miliarde de dolari anual, adica echivalentul a peste o treime din PIB-ul mondial.O mare parte a acestor bunuri provin, fireste, din import (inclusiv- intr-o mica masura, din pacate, din tara noastra). Fara turarea motoarelor principale ale economiei mondiale, micuta barcuta romaneasca va naviga cu sau fara voie prin furtuni de o mai mare sau mai mica intensitate.13

Capitolul VII.Accesarea fondurilor europene-o oportunitate pentru iesirea din criza economica
Fondurile structurale sunt un atu al Romaniei in lupta cu criza economica, insa ocuparea fortei de munca si cresterea datoriei externe vor influenta negative economia nationala, sunt de parere analistii. Fondurile structurale reprezinta atuul Romaniei in perioada crizei economice. Valoarea acestor fonduri se ridica la 39 de miliarde euro, ce trebuie cheltuite pana in anul 2013.Din valoarea totala a fondurilor structurale, 5,77 miliarde euro reprezinta contributia directa pe programe de competitivitate si 15,8 miliarde euro, contributie indirecta pentru programele de dezvoltare regionala, a resurselor umane, de mediu si de transport. La acestea se adauga ajutoarele de stat,
13

www.bloombiz.ro

acordate sub forma de granturi nationale pentru IMM-uri si investitiile regionale, estimate la peste un miliard euro. .Romania se afla intr-o pozitie favorizata fata de celelalte state europene Romania se afla intr-o pozitie mai favorizata fata de celelalte state, mai ales cele dezvoltate, unde criza loveste in productia interna si reducerea importurilor, este de parere Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP). Potrivit acestuia, din analizele efectuate pana in prezent, in Romania (n.r. anului 2009) se va inregistra o scadere a cresterii economice sub 4%, fara conditii vitrege, cum ar fi seceta sau blocajele financiare. Avem prognoze optimiste si mai putin optimiste. Investitiile publice pe infrastructura, de pilda, vor fi de doua miliarde de euro. Ca o concluzie, daca fondurile structurale pentru autoritatile publice vor fi atrase, noua ne va fi bine Romania se afla intr-un moment de incertitudine, in luna octombrie am stat bine in multe sectoare, in noiembrie mai putin, iar pe ansamblul trimestrului patru incheiem un bilant cu plusuri si minusuri. Planul de redresare economica al Uniunii Europene (UE) Uniunea Europeana a gandit un plan de redresare economica gandit pentru a face fata situatiei actuale din toate statele membre, cu precadere pentru restabilirea increderii in domeniul afacerilor.Planul UE are doua subpuncte, constand intr-un impuls bugetar imediat, de aproximativ 200 miliarde de euro (1,5% din PIB-ul UE) si pe de alta parte, intr-un pachet de zece actiuni prioritare bazate pe Strategia de la Lisabona, adaptate la provocarile economiilor pe termen lung. El a adaugat ca UE si-a propus sa sprijine statele membre in a investi in domeniile ce creaza locuri de munca, precum si sa impulsioneze cererea pentru anumite produse si servicii. Stimulul bugetar trebuie vazut ca o masura temporara, pentru 2009. In ceea ce priveste repartitia, pentru tarile din afara zonei euro, politica bugetara trebuie construita pentru a corecta debalansarile existente in aceste tari. Top 10 motive pentru a ncepe o afacere n plin criz Probabil ca ultimul lucru la care se gandesc oamneii in perioada aceasta este sa inceapa o afacere dat fiind faptul ca sunt multe afaceri care au fost prospere odinioara si pe care criza nu le-a iertat, chiar si daca au fost mari. Se pare ca acum este momentul perfect pentru demararea unei astfel de actiuni, pentru ca istoria economica arata ca fiecare perioada de cel putin 10 luni de criza a fost urmata de una de cel putin 50 de luni de prosperitate. Astfel, in cazul in care puteti anticipa sfarsitul crizei, atunci nu exista perioada mai buna pentru debutul unei afaceri decat acum. 1. Acum, orice lucru este ieftin Mai exact, exista o mare oportunitate sa obtineti anumite instrumente ale noii afaceri la un pret mult mai mic decat cel pe care l-ati plati in mod obisnuit. Astfel, de la terenuri si echipament, pana la spatii de birouri si personal, toate aceste elemente si-au pierdut din valoare odata cu criza. Multi oameni de afaceri au asteptat, unii chiar in zadar, ca preturile la terenuri de exemplu, sa ajunga la un nivel atat de scazut.

2. Mana de lucru ieftina Daca va ganditi sa incepeti o afacere in domeniul high-tech? Puteti gasi specialisti in domeniu foarte bine pregatiti care asteapta sa se angajeze, dat fiind faptul ca multe dintre marile companii sau firme specializate concediaza in masa. 3. Oamenii incearca sa-si schimbe furnizorii In timpul crizei orice firma sau companie incearca sa-si dramuiasca intr-un fel cat mai eficient banii pentru a reduce costurile. Chiar daca intrati pe piata cu un produs sau serviciu care are un pret mai ridicat, aveti mari sanse sa atrageti clienti daca oferiti un plus de valoare pe care alti concurenti nu o au. De asemenea, exista un avantaj atunci cand sunteti "the new kid on the block" pentru ca majoritatea companiilor incearca pe cat posibil sa incheie parteneriate cu firme noi, care au o ofera diferita, mai buna si o metoda inovativa de livrare a produselor si serviciilor. 4. Taxe mici Sa detii o afacere ofera o varietate de profituri derivate din taxe, pe care, ca angajat, nu le ai. In plus, ganditi-va la impozitul pe venit pe care il platiti statului ca angajat si care este considerat de multe ori nejustificat. 5. Familia si prietenii nu vor (sau nu pot) sa investeasca in piete de capital Acest lucru inseamna ca vor fi dispusi sa va finanteze o parte din investitie, sau, in cazul in care ati demarat deja, vor dori sa va sprijine in operatiunile de expansiune, mai ales daca ati dovedit cat de cat ca sunteti competitiv. Mai mult, o relatie de acest tip cu ei ar inseamna si siguranta promovarii prin deja cunoscuta metoda "word of mouth", interesul lor ca afacerea dumneavoastra sa mearga fiind unul direct. 6. Creditele pentru IMM-uri se obtin din ce in ce mai usor Intr-o vreme in care nu se mai acorda credite deloc de catre banci, insitutiile financiare internationale incearca incurajarea creditarii pentru IMM-uri. Astfel, in Romania de exemplu, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare a incheiat parteneriate cu banci locale in vederea sprijinirii IMM-urilor. 7. PR ieftin Dat fiind faptul ca incasarile din publicitate ale presei scad substantial, preturile practicate de trusturile media pentru aparitii publicitare s-au redus semnificativ. Astfel, va puteti promova noua afacere cu bani mai putini. 8. Puteti licita orice Pentru amenajarea spatiilor de birouri puteti achizitiona mobilier de birou sau echipamente de un anumit tip la licitatii de la firmele care tocmai au dat...faliment. In cazul in care nu sunteti superstitios si nu considerati ca un birou care a apartinut unei firme care a dat faliment va poarta ghinion, puteti cumpara fara probleme aceste obiecte la un pret mai mult decat atractiv. 9. Puteti cumpara afaceri ieftine, dar profitabile In aceasta perioada de criza, exista multi oameni de afaceri care, speriati de criza, prefera sa-si vanda afacerile pe nimic. Activitatile pe care acestia le au pot fi profitabile, insa dat fiind faptul ca le este teama sa riste, le este mai comod sa le cedeze decat sa le continue. Va puteti dovedi talentul de intreprinzator preluand o astfel de afacere si continuand-o. 10. Un ultim argument, insa nu si cel mai convingator, este acela ca nu aveti altceva de facut in cazul in care tocmai v-ati pierdut jobul, mai ales ca trebuie sa faceti ceva cat mai repede pentru a avea din nou un venit. Daca nu va doriti sa mai treceti o data prin experienta disponibilizarii ar fi cazul sa va ganditi la o activitate pe cont propriu. Aveti asadar o lista de 10 argumente pentru a incepe o afacere cu atat mai mult cu cat toti ceilalti din jurul dumneavoastra au propriile liste de motive pentru care nu ar face acest lucru. Acesta ar fi

inca un motiv in plus: veti avea mai putini competitori14

Capitolul VIII.Masuri ale Guvernului Romaniei impotriva crizei economice


Msurile pe termen scurt propuse n programul de guvernare au n vedere urmtoarele obiective: Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare i meninerea stabilitii financiare: - reducerea deficitului bugetului general consolidat de la aproximativ 4% din PIB, n anul 2008, la maximum 1,7% din PIB, n anul 2009; - reducerea deficitului de cont curent din balana de pli externe la 10,5% din PIB, n anul 2009, fa de 13,5% din PIB, n anul 2008; - asigurarea condiiilor pentru mbuntirea ratingului de ar. Prentmpinarea transformrii crizei financiare ntr-o criz economic prelungit. Protejarea intereselor economice ale populaiei (putere de cumprare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, pstrarea locurilor de munc), precum i asigurarea securitii sociale. Meninerea atractivitii investiionale a Romniei n condiiile crizei, precum i valorificarea oportunitilor specifice contextului actual. Asigurarea condiiilor favorabile continurii procesului de convergen economic i de pstrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014. Coordonarea msurilor de ajustare la nivel naional cu strategia anticriz a Comisiei Europene. Principalele msuri pentru reducerea impactului crizei economice i financiare asupra economiei i grupurilor vulnerabile sunt: Meninerea cotei unice de impozitare de 16% i acordarea de compensaii i deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici. Ajustarea cheltuielilor bugetare n vederea diminurii deficitului bugetului general consolidat pn la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (fa de peste 3,5% din PIB, n 2008) prin: - Restructurarea cheltuielilor publice n sensul diminurii cheltuielilor curente. 1. Reducerea gradual a cheltuielilor cu personalul din administraia public central i local cu pn la 20% fa de cele nregistrate n anul 2008, prin: - Eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din instituiile publice centrale i locale, existente la data de 31.12.2008 (aproximativ 139.500 de posturi); - Reducerea cheltuielilor care nu sunt n legtur direct cu performana obinut (deplasri, prime, sporuri n bani i n natur, stimulente etc.) 2. Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile i serviciile fa de nivelul nregistrat n anul 2008 i instituirea unui moratoriu pe o perioad de 12 luni, prin care se interzice achiziionarea de bunuri i servicii, inclusiv obiecte de inventar, neeseniale pentru funcionarea la parametri optimi a instituiilor publice. 3. Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcionarilor publici i elaborarea unor reglementri similare pentru personalul contractual, funcionarii publici cu statut special, cadrele didactice i personalul sanitar. 4. Raionalizarea cheltuielilor cu ajutoare i prestaii sociale, prin acordarea acestora numai persoanelor i familiilor aflate n situaie social precar, transparentizarea procedurilor de ncadrare n grad de handicap, precum i eliminarea oricror msuri care ncurajeaz un comportament pasiv pe piaa muncii.
14

www.capital.ro

5. Raionalizare instituional prin analizarea numrului, structurii, activitii i a personalului instituiilor, indiferent de modul de finanare. 6. Monitorizarea strict a cheltuielilor efectuate n cadrul proiectelor de investiii n infrastructur finanate de la bugetul de stat i aplicarea de sanciuni pentru nerespectarea prevederilor contractuale privind calitatea lucrrilor efectuate, a bunurilor i a serviciilor achiziionate. 7. Reducerea numrului de taxe i tarife, ncepnd cu cele ale cror costuri de administrare sunt superioare ncasrilor efective. Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe anul 2009, a sumelor necesare cofinanrii proiectelor de investiii realizate din fonduri structurale, precum i a cofinanrii programelor europene pentru agricultur i dezvoltare rural. Creterea finanrii de la bugetul de stat pentru reabilitarea termic a locuinelor i cldirilor administraiei publice centrale i locale, n scopul creterii eficienei energetice. Majorarea finanrii de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructur rural, drumuri judeene i locuine sociale. Majorarea subveniilor n agricultur i acordarea acestora naintea nceperii lucrrilor agricole de primvar. Activizarea i extinderea instrumentelor Eximbank de sprijin al produciei pentru export i al exportului. Majorarea capitalului CEC Bank n scopul finanrii proiectelor IMM-urilor. Majorarea capitalului Fondului Naional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri. Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat n vederea stimulrii activitilor de producie i inovare a IMM-urilor. Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia 15termic n concordan cu consumurile specifice reale. Modificarea coului de pre la energia electric i gaze naturale n vederea diminurii facturii la populaie. Stabilirea unei platforme comune de soluii i planuri de aciune la nivelul Guvernului, BNR, Asociaiei Romne a Bncilor (ARB), reprezentanilor organizaiilor patronale i ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum i pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental. Promovarea Dialogului Social cu patronatele i sindicatele, n scopul lurii celor mai bune decizii de natur socioeconomic, precum i ncheierea de acorduri tripartite.

15

www.gov.ro