Academia de Studii Economice, București

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică

Specializarea Statistică și Previziune Economică

Canada

Realizat de: Badescu Damaris

Ciucu Andreea-Ileana

Stancu Roxana-Adriana

Grupa:1059

Seria: F

Mai 2020
 CUPRINS

1. Descrierea geografica a tarii

2. Piata
3. Export
4. Import
5. Ramurile care au contribuit cel mai mult in PIB
6. Specializare
7. Piata monetara
8. Istoricul monedei
9. Concluzii
1.Descrierea geografica a tarii

Canada este un stat federal constituit din 10 provincii si trei teritorii cu statut special.
In mare parte, Canada se afla deasupra zonei temperate. In partea nordica, temperaturile extrem
de scăzute, dificultățile de transport si costul ridicat al vieții afectează agricultura si locuințele.
Nu este surprinzător, ca densitatea populației in cele trei teritorii cu statut special Yukon,
Northwest Territories si Nunavut, precum si in nordul provinciei Quebec, media densității este
sub 1 locuitor pe km 2 .Cele doua limbi oficiale in Canada sunt engleza si franceza, cu statut egal
in instanțele juridice federale, in parlament si instituțiile federale.
2.Piata (import si export)

Canada este una din tarile industrializate ale căror economii sunt cel mai dependente de
comerțul exterior, importul si exportul Canadei, reprezentând împreuna circa 53% din
Produsul Intern Brut (PIB) nominal. Cu toate acestea, in mod tradițional, aproape tot acest
comerț se desfășoară cu Statele Unite, comerțul cu ale tari, fiind, in cea mai mare parte, de o
importanta secundara.

Canada este o piața prospera si înalt sofisticata care oferă oportunități semnificative pentru
exportatori. Însă, data fiind competiția acerba si faptul ca piața este foarte curtata,
exportatorul trebuie sa ofere, ori un produs cu totul nou, ori sa fie capabil sa înlăture
furnizorii existenți, cu oferte mai atrăgătoare in termeni de design, calitate, preț sau service.
Ca urmare, este vital pentru exportatori sa cunoască trendurile de consum la produsele lor,
pentru a obține acces pe termen lung pe piața si a-si păstra avantajul competitiv.

Deschiderea Canadei către importuri, PIB-ul înalt pe locuitor si creșterea economica face
aceasta piața deosebit de atrăgătoare. Fiind o economie dezvoltata, dar cu o populație redusa,
fata de cea a Statelor Unite, piața canadiana este mai accesibila ca mărime pentru noii
exportatori care încearcă sa pătrundă pe piața nord-americana pentru prima oara.

Autovehiculele, aeronavele, cărbunele și îngrășămintele sunt unele dintre exporturile de top

ale Canadei, una dintre cele mai bogate țari din lume. Descoperirea rezervelor de petrol a
propulsat Canada spre al cincilea mare producător de petrol din lume. Țara produce produse
de înaltă calitate, deoarece este o societate industrială de înaltă tehnologie, care concurează
favorabil pe piața internațională.

Următoarele grupuri de produse reprezintă cea mai mare valoare în dolari din achizițiile de
import din Canada în anul 2019. De asemenea, este prezentată ponderea procentuală pe care
o reprezintă fiecare categorie de produse în ceea ce privește importurile totale în Canada.
 LEGATURA CANADEI CU UE

Comerțul cu mărfuri dintre UE și Canada 2016-2018 (miliarde EUR)

Anul Bunuri importate de UE din Canada Bunuri exportate de UE în Canada Balanța UE (bunuri)
2016 29,0 35,2 +6,2
2017 31,5 37,7 +6,2
2018 31,0 41,4 +10,4

Sursă: Comisia Europeană, DG COMERȚ

Comerțul cu servicii dintre UE și Canada în perioada 2015-2017 (miliarde EUR)

Anul Servicii importate de UE din Canada Servicii exportate de UE în Canada Balanța UE (servicii)
2015 12,6 19,4 +6,8
2016 12,1 20,2 +8,1
2017 13,2 21,7 +8,5

Sursă: Comisia Europeană, DG COMERȚ

Canada este compusa din cinci piețe regionale de dimensiuni diferite:

 Cu 2,4 milioane locuitori, provinciile New Brunswick, Nova Scotia, Prince Edward
Island si Newfoundland and Labrador dețin aproximativ 6,8% din populația Canadei,
in scădere de la 7,8% in 2008. Bazata in cea mai mare parte pe pescuit si agricultura,
regiunea este in mod tradițional cea mai rurala si cea mai puțin diversificata parte a
Canadei. Totuși, la fel ca pentru Columbia Britanica, sectorul petrol si gaze începe sa
aducă cea mai mare contribuție la creștere in Newfoundland and Labrador.
Piețele regionale:

 Canada este compusa din cinci piețe regionale de dimensiuni diferite – Canada
Centrala, Preeriile, Columbia Britanica, Canada Atlantica si Teritoriile.
 Canada Centrala: Aceasta regiune include provinciile Ontario, cu 13,5 milioane
locuitori si Quebec cu 8 milioane.

Întrucât Ontario este majoritar vorbitor de engleza iar franceza este limba dominanta in
Quebec, cele doua provincii trebuie abordate ca piețe distincte, deși economiile lor au multe in
comun. Ambele sunt înalt urbanizate si cu niveluri relativ înalte ale salariilor si ocupării forței de
munca. Luate împreuna, Ontario si Quebec sunt responsabile pentru aproape 58% din vânzările
de retail in Canada.

Cea mai bogata si mai dens populata zona din Canada este regiunea intens industrializata
din sudul provinciei Ontario. Aici este concentrata o mare parte a industriei prelucrătoare la
nivelul tarii precum si cei mai mulți beneficiari ai acesteia.

Preeriile

Regiunea cuprinde trei provincii: Alberta, Manitoba si Saskatchewan si aproximativ 17,7% din
populația Canadei. In trecut aceste provincii erau predominant agricole, concentrate mai ales pe
ferme de cereale si vite. Descoperirile geologice, mai ales de petrol in Alberta, au transformat
semnificativ economiile acestora, promovând urbanizarea si creșterea.

Canada Atlantica:

Cu 2,4 milioane locuitori, provinciile New Brunswick, Nova Scotia, Prince Edward Island si
Newfoundland and Labrador dețin aproximativ 6,8% din populația Canadei, in scădere de la
7,8% in 2008. Bazata in cea mai mare parte pe pescuit si agricultura, regiunea este in mod
tradițional cea mai rurala si cea mai puțin diversificata parte a Canadei. Totuși, la fel ca pentru
Columbia Britanica, sectorul petrol si gaze începe sa aducă cea mai mare contribuție la creștere
in Newfoundland and Labrador.

Columbia Britanica:

 Este a treia cea mai intens populata provincie, cu peste 13% din populația tarii. Are o
economie diversificata, la care cele mai mari contribuții le au silvicultura, mineritul,
 turismul, pescuitul, transportul, tehnologiile înalte si industria filmului. Sectorul extracției
de petrol si gaze se apreciază ca va înregistra cea mai mare creștere la investițiile de
capital.

Piețele zonelor urbane

Cele 12 cele mai mari orașe ale Canadei cuprind circa 54% din populația tarii, in timp ce
Toronto, Montreal si Vancouver dețin 62% din acest subtotal, prezentând caracteristicele tratate
in continuare.

Toronto cu o populație de 5,6 milioane este cel mai mare centru urban din Canada, fiind capitala
provinciei Ontario. Este centrul de greutate al industriei in provincie si prezinta o diversitate
etnica din toate colturile lumii. Orașul este central financiar si industrial al Canadei, fiind sediul a
peste jumătate din cele mai mari companii ale tarii, al principalelor bănci si instituții financiare.
De asemenea, un mare număr de importatori si departamente de achiziții ale principalilor retaileri
canadieni își au sediul in Toronto.

Montreal

Este al doilea mare centru urban al Canadei, cu o populație de 3,8 milioane, fiind si cel mai mare
oraș vorbitor de franceza din lume, aflat in afara Europei. Totuși, engleza este de asemenea larg
utilizata, mai ales de persoanele implicate in afaceri. Deși provincia Québec este mai puțin
prospera decât Ontario, Columbia Britanicasau Alberta, orașul Montreal este foarte căutat iar
clienții săi se disting prin diversitate.

Veniturile personale si vânzările de retail pe locuitor sunt peste media naționala. Montreal este
un important centru național de afaceri, in special in domenii ca moda vestimentara, inginerie,
cel aerospațial si al finanțelor. Un număr semnificativ de mari corporații își au sediul in oraș,
inclusiv companii de top in software si biotehnologii, ale căror oficii centrale in Montreal oferă
posibilități de angajări de profil înalt. Cu mai mulți studenți de ciclu superior pe locuitor decât
oricare oraș din America de Nord, acesta nu are lipsa de tineri înalt educați. Comunitatea de
afaceri de limba franceza din provincia Quebec tinde sa fie mai deschisa decât cea din Ontario,
ceea ce face din Montreal un centru dinamic de afaceri deschis la noi oportunități dincolo de
America de Nord. In plus, Montreal este un mare port si sediu pentru numeroși importatori.
Vancouver

Un impresionant oraș-port pe coasta Pacificului, Vancouver este un centru de afaceri in creștere,

cu peste 2,3 milioane locuitori. Ca cel mai mare centru urban din vestul Canadei, Vancouver este
si o dinamica poarta de intrare din regiunea Asia-Pacific. Un mare număr de 22 de imigranți din
Hong Kong si multe tari asiatice s-au stabilit in ultimele decade in zona Vancouver, ducând la
transformarea componentei entice si culturala a orașului si la întărirea legăturilor cu regiunea
Asia-Pacific.

In același timp, mulți locuitori din alte părți ale Canadei s-au mutat in regiunea Vancouver,
pentru a beneficia de vremea temperata, excelentele oportunități recreaționale si modul de viață
atrăgător. Ca urmare a acestui influx, costurile imobiliare pentru locuințe si spațiile comerciale
au crescut semnificativ.

Cele mai multe din exporturile din Asia către Canada intra prin Vancouver, ca si o parte din
exporturile din Asia destinate pieței Statelor Unite. Deși un număr semnificativ de importatori au
sediul in Vancouver, aceștia sunt mai putini decât in Toronto sau Montreal.

Ottawa-Gatineau

Economia capitalei Canadei, Ottawa, din provincia Ontario, este strâns legata de orașul Gatineau,
aparținând provinciei Quebec, cele doua orașe fiind separate de râul Ottawa. Deși predominanta
este ocuparea populației in sectoarele guvernamentale si de înaltă tehnologie, aranjamentele de
munca ale celor 1,2 milioane locuitori, in cea mai mare parte cu educație înaltă (44% sunt
bilingvi, de engleza si franceza), merg si in afara regiunii „capitalei naționale”. Venitul pe
locuitor face din Ottawa una din cele mai prospere piețe din Canada.

Calgary

Ca rezultat al Acordului NAFTA si exploatării zăcămintelor petroliere, Calgary a devenit placa

turnanta a economiei vestului Canadei. A avut cea mai rapida creștere a populației din tara, de
12,6% in intervalul de cinci ani, 2006-2011. Calgary deține cea mai mare parte a industriei de
petrol si gaze a Canadei, ca si multe servicii si capacitați de tehnologii avansate care s-au
dezvoltat in jurul producției de petrol si gaze. Costul vieții in Calgary este al doilea dintre cele
mai înalte din tara, după Edmonton.

Dificultățile persistente in domeniul energiei si efectele sale colaterale au lovit însă puternic
economia din provincia Alberta in 2015, care a avut cea mai puternica rata de creștere intre
provincii in 2014, de 4,2%.
Sistemul fiscal

În comparaţie cu alte state federale, Canada se deosebeşte printr-un grad de descentralizare mai
înalt, adică provinciilor le revine rolul hotărîtor de formare a strategiilor economice naţionale.

Pe seama provinciilor sunt finanţate mai mult de jumătate din cheltuielile guvernamentale ale
Canadei, finanţarea învăţămîntului, sferei medicale şi asigurării sociale. Mai mult ca atat, tendiţa
de creştere a rolului provinciilor se observă şi în ultimii ani.

La general, sistemul fiscal al Canadei, este prezentat de 3 nivele de bază: federal (aproximativ
50% din veniturile publice);provincial (40%); local (10%).La baza veniturilor federale stau:
impozitul pe venitul populaţiei, impozitul pe corporaţie, impozitul pe bunuri şi servicii, accize,
taxe vamale şi contribuţiile în fondurile sociale. Veniturile provinciilor sunt formate din:
impozitul pe venitul populaţiei, impozitul din vînzări, impozitul pe profitul corporaţiei, accize,
contribuţii în fondurile sociale, impozitul pe donaţie, rentei, diferitor taxe de înregistrare şi
licenţiere. Ponderea cea mai mare revine încasărilor din impozitul pe venit si impozitelor
indirecte. Încasările în bugetele locale sunt formate din impozitul pe proprietate şi impozitul pe
activitatea de antreprinzător. Sistemul fiscal al Canadei a început să se modernizeze în legătură
cu realizarea reformei fiscale în anul 1987. În conformitate cu prevederile acesteia în Canada, la
nivel federal, au fost introduse 3 cote ale impozitului pe venit (în locul a 10 cote anterioare), iar
în fiecare regiune– cotele sale proprii.
Sistemul bancar
Conform Constituţiei Canadiene banii şi sistemul bancar sunt considerate responsabilităţi
federale. În baza Legii Bancare fiecare bancă comercială este înfiinţată printr-o lege specială a
Parlamentului prin acordarea unui privilegiu. De aceea băncile comerciale sunt denumite bănci
privilegiate. Sistemul bancar canadian este compus dintr-o bancă centrală numită Banca Canadei
şi băncile comerciale, din care 8 bănci private canadiene şi 58 bănci străine. Banca centrală,
numită Banca Canadei este cea care are responsabilitatea supravegherii şi controlului modului de
operare al sistemelor: monetar şi sistemului bancar. Ea este cea care formulează principalele
politici după care se desfăşoară activitatea sistemului bancar.

Salariul minim
În Canada, salariul minim pe economie este de aproximativ 10 dolari pe oră, cu mici diferențe în
funcție de provincie. După scăderea taxelor, aceasta înseamnă că un salariat cu minimum pe
economie câștigă în jur de 1.400 de dolari pe lună. Aici salariile se plătesc, de obicei, la
săptămână sau, cel mult, la două săptămâni. Poate părea o sumă bună, dar în Canada, nu este
chiar așa. Cu un salariu minim, un canadian își poate permite chiria, mâncarea și poate asigurarea
la mașină. Numai prețul asigurării la mașină, cel puțin în provincia Ontario, este exorbitant.
Poate depăși pentru un șofer începător și 350 de dolari pe lună. Adică, salariile pot părea mari,
dar și costul vieții este ridicat.

Principala sursă de formare a veniturilor unui stat o reprezintă impozitele, motiv pentu care
randamentul acestora trebuie să fie ridicat. Totodată, impozitele sunt utilizate ca pârghii pentru
orientarea activității economice pe anumite obiective. De exemplu, stabilirea unor impozite cu
cote diferențiate poate avea în vedere stimularea investițiilor în anumite domenii, a exportului
sau a producției. De asemenea, prin intermediul impozitelor, statul redistribuie o parte din
produsul intern brut între grupuri sociale și indivizi, între persoane fizice și cele jurdice.
Valuta
Valuta canadiana se bazează pe sistemul zecimal, cu 100 cenți la un dolar canadian. Monedele se
emit in denominări de doi dolari (toonie), un dolar (loonie), 25 cenți (quarter), 10 cenți (dime) si
5 cenți (nickel). Întrucât de la 1 februarie 2013 moneda de 1 cent (penny) nu se mai distribuie de
guvern, valoarea tranzacțiilor se rotunjește la nivelul de 5 cenți. Bancnotele se emit in
denominări de 5, 10, 20, 50, 500 si 1000 dolari canadieni.
Moneda canadiana de doi dolari, afectuos mentionata ca un "toonie". Moneda este confectionata
din doua materiale. Canadienii s-au lovit din aceasta cauza si cu probleme: materialul din interior
se contracta la temperaturi scazute si putea fi usor separat. Defectiunea a fost remediata in 1996,
in termen de cateva luni de la detectarea problemei.
ECONOMIA
Evoluții actuale
Conform Statistics Canada, Produsul Intern Brut (PIB) al Canadei a crescut in termeni reali cu
2,4% in 2014, urmând unei creșteri de 2% in 2013. Valoarea adăugată a crescut in toate
sectoarele, 11 economice de baza in 2014, cu excepția agriculturii si sectorului forestier.
Comerțul en gros si de retail, finanțele si asigurările, sectorul serviciilor publice (educație,
sănătate si administrație publica), serviciile de transport si depozitare, serviciile profesionale ca
si serviciile de cazare si alimentație au contribuit la creșterea industriilor producătoare de servicii
in 2014, cu 2,4%. Declinul preturilor la energie a contribuit la scăderea exporturilor in prima
jumătate a anului 2015. Exporturile de energie au totalizat 45 miliarde dolari canadieni in
primele șase luni alea anului 2015, in scădere de la 59,9 miliarde dolari la aceeași perioada in
2014. Deficitul comerțului cu mărfuri al Canadei a înregistrat in prima jumătate a anului 2015
14,1 miliarde dolari canadieni.
Formarea bruta de capital fix in economie a înregistrat o creștere de 0,9% in 2014 si de 0,8% in
2013. Aceste creșteri urmează unei creșteri medii anuale de 8,8% in cei trei ani precedenți.
Investițiile de afaceri in structuri rezidențiale au crescut cu 2,8% in 2014, după o descreștere de
0,4% in 2013.
Evoluțiile la preturile petrolului au coincis cu schimbări notabile in ritmul si structura activității
economice in prima jumătate a anului 2015. Ca urmare, economia Canadei a suferit o contracție
ușoară, cu -0,8% in primul trimestru si cu -0,5 % in trimestrul al doilea al anului 2015. Totuși,
după primele cinci luni de scăderi consecutive, PIB-ul real a început sa se redreseze in iunie cu
0,4%, in iulie cu 0,3% si in august cu 0,1%.
Estimările actuale privind creșterea PIB-ului real la sfârșitul anului 2015, se situează intre 1-
1,2%, respectiv de 2,2% pentru 2016. Alături de economiile dezvoltate dependente de exporturile
de resurse (Norvegia, Australia), Canada continuă să sufere de pe urma noilor scăderi a prețurilor
la materii prime și metale, precum și a scăderii cererii în China. Deprecierea dolarului canadian a
fost, de asemenea, un factor cu influență sensibila.
Principalele funcţiuni ale Băncii Canadei – banca bancherilor – pot fi împărţite în cinci categorii.
Acestea sunt:
1. Păstrarea depozitelor băncilor privilegiate.
Băncile privilegiate îşi păstrează rezervele – formate din depuneri de bani – la Banca Canadei.
De remarcat că rezervele în numerar reprezintă numai un mic procent din depuneri. Sistemul
bancar canadian este un sistem cu rezerve fracţionate, băncile privilegiate împrumutând cea mai
mare parte a depunerilor, ele păstrându-şi doar un mic procent pentru retragerile zilnice de
numerar. Dacă toţi deponenţii băncilor privilegiate ar dori să-şi scoată deodată depunerile,
băncile nu ar avea suficiente rezerve de numerar în vederea onorării acestei cereri. În acest caz
nedorit băncile privilegiate au posibilitatea să se împrumute de la Banca Canadei.
2. Emisiunea monetară pentru economie.
Banca Canadei are responsabilitatea să aprovizioneze economia cu necesarul de bilete de bancă
şi moneda divizionară. Moneda divizionară reprezintă o cantitate foarte mică din totalul banilor.
Bancnotele totalizează aproximativ 21 mii de milioane dolari canadieni.
3. Agent fiscal pentru Guvern.
Banca Canadei acţionează ca principal bancher şi agent fiscal pentru guvernul federal. Guvernul
federal colectează fonduri prin impozite şi cheltuieşte aceste fonduri pentru diverse bunuri şi
servicii, vinde şi colectează fonduri prin impozite şi cheltuieşte aceste fonduri pentru diverse
bunuri şi servicii şi, de asemenea, vinde şi colectează plăţile la scadenţa obligaţiunilor.
4. Supravegherea şi controlul băncilor privilegiate.
Operaţiunile băncilor privilegiate sunt direct controlate de Departamentul de finanţe şi Banca
Canadei. Menţinerea sistemului bancar se realizează în funcţie de solvabilitatea fiecărei bănci
privilegiate din care este compus. Practicile bancare nejudicioase pot avea repercusiuni deosebit
de ample, ajungând până în punctul de a ameninţa structura financiară a întregii economii. Câtă
vreme activitatea băncilor privilegiate este investită cu un interes public ea este supusă
supravegherii şi controlului guvernamental.
5. Controlul cantităţii de bani din economie (împreună cu departamentul de finanţe).
Ultima, dar cea mai importantă funcţie a Băncii Canadei este responsabilitatea acesteia de a regla
emisiunea de bani. Sarcina majoră a băncii centrale este să dirijeze aprovizionarea cu bani în
concordanţă cu necesităţile economiei pentru a menţine stabilitatea economică. Această sarcină
impune producerea unei cantităţi de bani care să fie în concordanţă cu nivelele permanent
crescătoare ale rezultatelor economice, a forţei de muncă şi cu un nivel relativ constant al
preţurilor. În timp ce toate celelalte funcţii ale băncii au un caracter mai mult sau mai puţin de
rutină, dirijarea corectă a emisiunii de bani impune decizii cu caracter specific.