Comerț internațional

STUDENTI:BOGDAN BIANCA-MIHAELA SI DICU IOANA-CĂTĂLINA

SPECIALIZARE:AFACERI INTERNATIONALE, ANUL I, GRUPA I
PROFESOR COORDONATOR:LAZAR CRISTINA
 Ce este comerțul internațional?

Apariția și dezvoltarea comerțului internațional

Comerțul internațional al României

Importurile României
Cuprins Exporturile României

Evolutia comertului international 2009-2019

Balanța comercială a României

Criza de Covid-19 afectează economia

Bibliografie
 CE ESTE COMERȚUL
INTERNAȚIONAL?
• COMERŢUL INTERNAŢIONAL ESTE PRIMUL FLUX AL
CIRCUITULUI MONDIAL ŞI EL CUPRINDE MIBUNURILOR
ŞI SERVICIILOR DINTR-O ŢARĂ IN ALTA, PRIN TRECEREA
FRONTIERELOR VAMALE ALE ŢĂRII RESPECTIVE.
COMERŢUL INTERNAŢIONAL ARE DOUĂ COMPONENTE:
EXPORT ŞI IMPORT. EXPORTUL EXPRIMĂ IEŞIREA DE PE
TERITORIUL VAMAL AL UNEI ŢĂRI A MĂRFURILOR ŞI
SERVICIILOR. EXPORTUL IMPLICĂ INCASĂRI VALUTARE
PENTRU ŢARA EXPORTATOARE. IMPORTUL SE ŞCAREA
REFERĂ LA INTRAREA PE TERITORIUL VAMAL AL UNEI
ŢĂRI A BUNURILOR ŞI SERVICIILOR DIN ALTE ŢĂRI ŞI EL
IMPLICĂ UN EFORT VALUTAR DIN PARTEA ŢĂRII
IMPORTATOARE.
 APARIȚIA ȘI DEZVOLTAREA
COMERȚULUI INTERNAȚIONAL
• COMERȚUL INTERNAȚIONAL S-A DESFĂȘURAT MULTĂ VREME SUB FORMA TROCULUI, MĂRFURILE
PRELUCRATE ȘI MATERIILE PRIME FIIND SCHIMBATE UNELE PE ALTELE. PE MASURĂ CE SCHIMBURILE S-
AU AMPLIFICAT ȘI AU DEVENIT MAI REGULATE, AU ÎNCEPUT SĂ FIE UTILIZAȚI PE SCARĂ LARGĂ BANII,
CONFECȚIONAȚI MAI ÎNTÂI DIN AUR ȘI METALE PREȚIOASE, IAR ULTERIOR ÎNLOCUIȚI CU ÎNSEMNE
BĂNEȘTI ȘI BANI DE CONT. CIRCULAȚIA BANCNOTELOR ȘI A BANILOR DE CONT SE GENERALIZEAZĂ ABIA
ÎNCEPÂND CU SECOLUL XIX-LEA, ÎN PERIOADA SISTEMULUI MONETAR CUNOSCUT SUB NUMELE DE
„ETALONUL AUR”.
• CAUZELE CARE AU DETERMINAT AMPLIFICAREA SCHIMBURILOR INTERNAȚIONALE SUNT LEGATE
NEMIJLOCIT DE CÂȘTIGURILE PE CARE NAȚIUNILE LE OBȚIN DIN ACESTE SCHIMBURI. BENEFICIILE
COMERȚULUI INTERNAȚIONAL REVIN DEOPOTRIVĂ CONSUMATORILOR ȘI PRODUCĂTORILOR, PRECUM ȘI
ALTOR CATEGORII DE PARTICIPANȚI, CARE MIJLOCESC SCHIMBURILE, FIE PRESTEAZĂ SERVICII UTILE
SAU CHIAR INDISPENSABILE ÎNCHEIERII ȘI DERULĂRII TRANZACȚIILOR. CONSUMATORII OBȚIN UN
DUBLU CÂSTIG: PE DE-O PARTE, EI BENEFICIAZĂ DE O GAMĂ VARIATĂ DE BUNURI PE PIAȚĂ. PE DE ALTĂ
PARTE, ÎNTRUCÂT ACESTE BUNURI PROVIN DIN ȚĂRI UNDE AU FOST PRODUSE CU COSTURI RELATIV
MICI,ELE SUNT OFERITE LA PREȚURI COMPETITIVE.
• CÂT PRIVEȘTE PRODUCĂTORII, ACEȘTIA BENEFICIAZĂ DE PE URMA ECONOMIILOR DE
COSTURI,REZULTÂND DIN FAPTUL CĂ AU POSIBILITATEA DE A SE ADRESA UNEI PIEȚE MAI LARGI DECÂT
PROPRIA LOR PIAȚĂ NAȚIONALĂ
• LA ACEASTA SE ADAUGĂ BENEFICIILE INDIRECTE, DATORATE FAPTULUI CĂ ÎN LANȚUL CE LEAGĂ PE
PRODUCATOR DE CONSUMATOR SE INTERPUN ȘI CONTRIBUIE LA TRANSFERUL BUNURILOR O MARE
VARIETATE DE INTERMEDIARI ȘI PRESTATORI DE SERVICII.
 COMERȚUL
INTERNAȚIONAL AL
ROMÂNIEI
• ÎN ROMÂNIA, ECONOMIA ESTE DE NATURĂ
INDUSTRIALĂ ȘI AGRICOLĂ. SECTOARELE
INDUSTRIALE SUNT DIVERSE ȘI RĂSPÂNDITE
ÎN TOATĂ ROMÂNIA. ACESTEA SUNT: ​
METALURGIA NEFEROASĂ, OȚELUL,
PETROCHIMIA, LEMNUL, CONSTRUCȚIILE
NAVALE, INDUSTRIA TEXTILĂ, PIELĂRIA ȘI
ALIMENTARĂ, CARE AU SUFERIT DUPĂ 1989
DIN CAUZA ÎNTÂRZIERILOR ÎN
RESTRUCTURAREA INDUSTRIALĂ ȘI A
INVESTIȚIILOR INCERTE. ROMÂNIA ARE
NUMEROASE RESURSE MINIERE, DAR MICI:
CĂRBUNE TARE (LIGNIT), AUR, ARGINT,
LEMN, URANIU, SARE (ZĂCĂMINTE
IMPORTANTE). PETROLUL ȘI GAZELE
NATURALE NU SATISFAC CONSUMUL INTERN.
• COMERȚUL INTERNAȚIONAL AL ROMÂNIEI
ACOPERĂ TOATE BUNURILE CORPORALE
SCHIMBATE ÎNTRE ROMÂNIA ȘI ALTE ȚĂRI ÎN
SCOPUL: IMPORTULUI DE BUNURI DIRECT
PENTRU CONSUM; MĂRFURILE IMPORTATE
SCOASE DIN DEPOZITE VAMALE SAU ZONE
 IMPORTURILE
ROMÂNIEI
• CONFORM STATISTICILOR, ÎN 2019
ROMÂNIA A IMPORTAT 6,988
MILIOANE DE TONE DE MĂRFURI,
DIN CARE PESTE 6,5 MILIOANE AU
FOST IMPORTATE DIN ȚĂRILE UE.
GERMANIA, UNGARIA ȘI ITALIA SUNT
PRINCIPALII PARTENERI
IMPORTATORI AI ROMÂNIEI. 22% DIN
MĂRFURILE IMPORTATE DE ȚARA
NOASTRĂ DIN UE SUNT IMPORTATE
DIN GERMANIA (1,46 MILIOANE
TONE), IAR APOI DIN UNGARIA DE LA
16% (1,022 MILIOANE TONE). ITALIA,
DEȘI OFERĂ 14% DIN IMPORTURILE
ROMÂNEȘTI DIN UE, A SCĂZUT SUB
PRAGUL DE MILIOANE DE TONE ÎN
TERMENI CUANTIFICAȚI (928.000 DE
TONE). ȚĂRI PRECUM PORTUGALIA,
FINLANDA ȘI LITUANIA TRANSPORTĂ
CELE MAI MICI CANTITĂȚI DE
MĂRFURI .
 EXPORTURILE
ROMÂNIEI
• ÎN 2019, ROMÂNIA A
EXPORTAT 8,72 MILIOANE
DE TONE DE MĂRFURI. 94%
DIN VOLUMUL EXPORTAT
DE ROMÂNIA ANUL
TRECUT A FOST DESTINAT
ȚĂRILOR UE, DOAR 500.000
DE TONE DE MĂRFURI (6%)
AU FOST TRANSPORTATE
ÎN ȚĂRI DIN AFARA UE.
 EVOLUTIA COMERTULUI
INTERNATIONAL 2009-2019
 BALANȚA COMERCIALĂ A ROMÂNIEI A ÎNREGISTRAT LA NIVELUL
PRINCIPALILOR 10 PARTENERI COMERCIALI LA EXPORT SI, RESPECTIV, LA
IMPORT, URMATOARELE TENDINTE ÎN LUNA IANUARIE A ANULUI 2020:
• DEFICIT COMERCIAL ÎN CREŞTERE PE
RELAŢIILE: CHINA (-379,0 MIL. EURO,
NIVELUL SOLDULUI LA 31 IANUARIE 2020),
KAZAHSTAN (-248,3 MIL. EURO), GERMANIA (-
138,6 MIL. EURO) ȘI CEHIA (-35,9 MIL. EURO);
• DEFICIT COMERCIAL ÎN SCĂDERE PE
RELAŢIILE: POLONIA (-209,3 MIL. EURO),
UNGARIA (-192,7 MIL. EURO), FEDERAȚIA
RUSĂ (-175,6 MIL. EURO), TURCIA (-95,8 MIL.
EURO) ŞI OLANDA (-85,2 MIL. EURO);
• EXCEDENT COMERCIAL ÎN CREŞTERE PE
RELAŢIILE: ITALIA (+56,9 MIL. EURO ȘI
BULGARIA (+34,2 MIL. EURO);
• EXCEDENT COMERCIAL ÎN SCĂDERE PE
RELAŢIILE: MAREA BRITANIE (+70,8 MIL.
EURO) ŞI FRANŢA (+61,5 MIL. EURO).
 CRIZA DE COVID-19 AFECTEAZA
• APARIȚIA CRIZEI GLOBALE COVID-19 ÎN PRIMUL TRIMESTRU AL ANULUI 2020, CARE A AFECTAT DIN
CE ÎN CE MAI MULT ECONOMIA ROMÂNEASCĂ PE DIVERSE CANALE. ÎNCEPÂND CU LUNA MARTIE
ECONOMIA
AU APARUT: ÎNTRERUPERI ALE LANȚULUI DE APROVIZIONARE DIN INDUSTRIE, ÎN SPECIAL ÎN
SECTORUL AUTO, AU FOST ÎNREGISTRATE SCĂDERI ALE CERERII EXTERNE, CARANTINA LA
EXTERIOR (PRIN ÎNCHIDEREA FRONTIERELOR) ȘI CARANTINA ÎN INTERIORUL TARII
• PRIVIND ÎNTR-O NOTĂ POZITIVĂ, INFLAȚIA PREȚURILOR DE CONSUM A SCĂZUT DE LA 4.0% LA
SFÂRȘITUL ANULUI 2019 LA 2.7% ÎN APRILIE 2020 – ACUM REVENIND ÎN INTERVALUL DE 2.5% ± 1
PUNCT PROCENTUAL AL INTERVALULUI DE ȚINTĂ AL INFLAȚIEI URMĂRIT DE BANCA NAȚIONALĂ A
ROMÂNIEI (BNR) – MULȚUMITĂ EFECTELOR DEFLAȚIONISTE ALE PREȚURILOR SCĂZUTE ALE
PETROLULUI ȘI ALE SCĂDERII CERERII INTERNE. PÂNĂ LA SFÂRȘITUL ANULUI 2021 NE AȘTEPTĂM
CA INFLAȚIA SĂ RĂMÂNĂ ÎN INTERVALUL ȚINTĂ
• CU TOATE ACESTEA, RĂMÂNE UN RISC DE EVOLUȚIE NEGATIVĂ A PERSPECTIVELOR
INFLAȚIONISTE ȘI A POLITICII MONETARE  DAT DE O POSIBILĂ DEPRECIERE SUBSTANȚIALĂ A
LEULUI (RON) ÎN CAZUL ÎN CARE INVESTITORII ÎȘI PIERD ÎNCREDEREA ÎN CAPACITATEA ROMÂNIEI
DE A GESTIONA CRIZA COVID-19. ÎN ULTIMII ANI, CURSUL DE SCHIMB AL LEULUI A FOST DESTUL DE
STABIL, ÎN CIUDA ECONOMIEI SUPRAÎNCĂLZITE DIN PERIOADA 2017-2018. LEUL S-A DEPRECIAT
ÎNTRE -1% ȘI -2% ÎN MEDIE PE AN FAȚĂ DE MONEDA EURO ÎNCEPÂND DIN 2016, FIIND O
PERFORMANȚĂ ADECVATĂ PENTRU O PIAȚĂ EMERGENTĂ. ÎN PRIMELE CINCI LUNI ALE ANULUI
2020, LEUL A PIERDUT ÎN JUR DE -4% FAȚĂ DE EURO, DAR ACEST LUCRU A FOST, DE ASEMENEA,
MODERAT ÎN COMPARAȚIE CU MONEDELE MULTOR ȚĂRI EMERGENTE, CARE AU PIERDUT MULT
MAI MULT ÎN URMA APARIȚIEI COVID-19.
• ÎN CEEA CE PRIVEȘTE DEFICITUL ANUAL DE CONT CURENT AL ROMÂNIEI, ACESTA S-A ADÂNCIT DE
LA -0,2% DIN PIB ÎN 2014 LA -4,7% ÎN 2019. FOARTE IMPORTANT, DOAR 54% DIN DEFICITUL ANULUI
2019 A FOST FINANȚAT PRIN INTRĂRI NETE DE INVESTIȚII STRĂINE DIRECTE (ISD), CU MULT SUB UN
 BIBLIOGRAFIE

• HTTPS://WWW.EULERHERMES.COM/RO_RO/COVID-19/CRIZA-COVID-19-AF
ECTEAZA-CRESTEREA-ECONOMICA-A-ROMANIEI.HTML
• HTTPS://CONSPECTE.COM/GEOECONOMIA/PRINCIPALELE-CARACTERISTI
CI-ALE-COMERTULUI-INTERNATIONAL.HTMLHTTPS://WWW.INTRACEN.O
RG/ITC/MARKET-INFO-TOOLS/TRADE-STATISTICS/
• HTTPS://EC.EUROPA.EU/EUROSTAT/STATISTICS-EXPLAINED/INDEX.PHP?TI
TLE=INTERNATIONAL_TRADE_IN_GOODS/RO
• HTTP://WWW.IMM.GOV.RO/ADAUGARE_FISIERE_IMM/2020/04/RO-COMERT-
INTERNATIONAL-01-2020.PDF
• HTTPS://RO.SCRIBD.COM/DOCUMENT/78681569/PROIECT-COMERT-INTCER
NATIONAL
• HTTPS://MARALOGISTICS.RO/TOP-3-PRINCIPALII-PARTENERI-COMERCIALI-AI-
ROMANIEI/