CAP.

I Dinamica si caracteristicile industriei textile

actuale la nivel mondial

Producţia şi comerţul cu articole textile a fost,de-a lungul timpului,un

important factor de dezvoltare economică în întreaga lume.
Piaţa mondială a produselor textile şi de confecţii de îmbrăcăminte este o piaţă
vastă şi eterogenă,care acoperă o multitudine de produse,de la fibre şi fire textile
până la textile finite,tricotaje şi confecţiile.
Ponderea acestei ramuri în economia mondială la nivelul anului 2002 a fost
următoarea:
- 6,3% din valoarea globală a producţiei mondiale de produse prelucrate;
- 16% din totalul forţei de muncă industrială;
- 7,4% din valoarea comerţului mondial cu produse prelucrate.
Primul document de politică industrială, redactat în anul 2002, a stat la baza
finalizării negocierilor cu Uniunea Europeană la Capitolul 15 – Politica Industrială.
Acesta a descris parcursul evolutiv al industriei româneşti până în anul 2002 şi a
încercat să schiţeze etapele de dezvoltare şi creştere pentru perioada 2002-2004. S-
a observat atunci o creştere a ponderii sectorului privat în valoarea adăugată brută
din industrie, de la 5,7% în 1990, la 38,5 % în 1996 la 48,7% în 1999. Producţia
ramurii textile-confecţii realizată în anul 2000 a reprezentat 5,9% din producţia
industriei naţionale.
Unul din punctele tari ale evoluţiei estimative pe termen mediu s-a considerat a
fi deţinerea unor avantaje comparative şi competitive legate de tradiţie, de
existenţa de know-how, de utilizarea forţei de muncă bine calificată şi cu costuri
reduse, precum şi de existenţa şi folosirea de resurse materiale interne.
În acest context, dezvoltarea sectorului privat, ca element de susţinere al
dezvoltării industriale, s-a realizat în multe sectoare şi subsectoare ale sale într-un
ritm mai susţinut decât în alte ramuri ale economiei naţionale. Investitorii s-au
orientat în principal spre domeniile industriale cele mai atractive şi cu potenţial
ridicat al cererii pieţii, observându-se faptul că printre altele, sectorul privat este
majoritar în fabricaţia de confecţii textile şi încălţăminte.
 Principalele caracteristici ale pieţei mondiale a acestor produse :
- sunt ramuri industriale care utilizează intensiv munca vie,în special în industria
confecţiilor de îmbrăcăminte,costul forţei de muncă influenţând decisiv
competitivitatea produselor ;
- existenţa unei pieţe saturate,puternic concurenţiale în ţările dezvoltate,iar
coeficientul de elasticitate a cererii faţă de venit este redus ;
- intensificarea procesului de globalizare a producţiei şi comerţului,bazat pe
diferenţierea între nivelul costurilor de producţie,inclusiv al salariilor în diverse ţări
;
- textilele şi îmbrăcămintea au constituit timp de decenii singurele produse
prelucrate al căror comerţ a fost reglementat pe plan internaţional prin sistemul
cotelor de import (Acordul Multifibre 1956-2000 – Acordul pentru Textile – OMC
– 2000-2004).

Ultimii ani ai secolului trecut au fost bogaţi în evenimente pentru industria

textilă,parte importantă dintr-un proces în continuă schimbare,în următoarele
direcţii:
• ritm accelerat de mondializare a textilelor;
• identificarea unor noi căi de comunicare cu partenerii stăini şi noi forme
de cooperare;
• câştigarea de noi segmente de piaţă prin atragerea de consumatori
potenţiali prin: modalităţi noi de livrare, service, capacitate sporită de
adaptare, exigenţă în calitatea produselor, tipuri noi de fire, finisaje etc.;
• difuzia mondială de tehnologii;
• mondializarea creaţiei şi inovaţiei textile;

• noi căi de distribuţie în comerţul cu produse de îmbrăcăminte;

• noi localizări pentru activităţi industriale.
Tendinţe previzibile în economia mondială şi europeană privind piaţa de
textile - confecţii de îmbrăcăminte:

Piaţa mondială a textilelor şi confecţiilor se caracterizează încă de la sfârşitul

secolului trecut printr-o puternică competitivitate, determinată de faptul că cererea
evoluează lent în ţările dezvoltate, iar rolul şi numărul ţărilor în curs de dezvoltare,
concurente pe această piaţă, a crescut considerabil.
Pentru viitorul apropiat şi chiar pe termen mediu şi lung schimbările care se
preconizează în domeniul textil şi de confecţii vor aduce, se pare, mai multe riscuri
şi provocări decât noi oportunităţi, în special pentru exportatorii mai mici din ţările
în curs de dezvoltare.
 Romania figurează în primele 10 ţări în UE, atât la importurile de confecţii
ţesute (locul 9), cât şi la importurile de confecţii tricotate (locul 7).
În ceea ce priveşte locul României în topul furnizorilor de îmbrăcăminte în
UE,încă din anul 1997, România s-a situat pe locul 8, în topul furnizorilor de
îmbrăcăminte pe piata unica europeana ,detinand o cota de piata de 2,2%,plasandu-
se imediat in urma Poloniei (locul 7) şi înaintea Ungariei, Cehiei, Sloveniei,
Bulgariei şi Slovaciei.
România, de asemenea, deţine primul loc la importurile de confecţii ţesute şi
tricotate ale Italiei, Marii Britanii şi Germaniei ( numai pentru confectii ţesute, la
cele tricotate deţine locul doi, după Ungaria).
În anul 2002, România a deţinut locul 4 în ierarhia furnizorilor de textile şi
confecţii în UE.

CAP.II Tendinte actuale ale industriei textile din

Romania

Industria confecţiilor de îmbrăcăminte face parte dintr-un sector mai larg al

industriei uşoare şi anume – industria de textile-confecţii.
Industria de textile-confecţii în România este o industrie cu tradiţie
îndelungată, având societăţi care funcţionează de peste 100 de ani, cum sunt:
Carpatex –S.A. Braşov, Stofe – S.A. Buhusi, Dorobanţul – S.A. Ploieşti, Libertatea
– S.A. Sibiu, Textila Oltul –S.A. Sf. Gheorghe, Ciserom – S.A. Sebeş, fiind
reprezentată în toate judeţele ţării, cu pondere mai însemnată în economia
judeţelor: Timiş, Sibiu, Iaşi, Bihor, Mureş şi Bucureşti. Dacă ne raportăm la cifra
de afaceri realizată la nivelul anului 20031, numai pentru sectorul de confecţii,
primele 10 judeţe au fost în ordine: Bucureşti + Ilfov, Arad, Vrancea, Iaşi, Bihor,
Bacău, Covasna, Cluj, Botoşani, Brăila.
Sectorul textile-confecþii

Sectorul de textile-confecþii este unul dintre sectoarele dinamice ale industriei

românesti, cu prioritate cea de confectii, care a reusit sã-si pãstreze în mare mãsurã
un grad înalt de competitivitate. Acest lucru a fãcut ca produsele româneºti sã
reprezinte 4,4% din importul Uniunii Europene (în principal în Germania si Italia).
 Numãrul de angajaþi în acest sector reprezintã 17,5% din total personal angajat
în industrie. Din punctul de vedere al structurii proprietãtii, 86% din totalul
societãþilor comerciale din sector sunt privatizate, în care 83% în subsectorul
textile si 98,5% în subsectorul confectii.

După anul 1989, s-a remarcat tendinţa de creştere a numărului de întreprinderi

care activează în domeniul textile-confecţii ( în 1989 funcţionau 587 de
întreprinderi,conform datelor M.E.C.), precum şi tendinţa de privatizare masivă şi
de creştere a numărului de întreprinderi mici şi mijlocii.
De remarcat este şi faptul că domeniul confecţiilor a atras de-a lungul anilor
importante investiţii străine.
Din punct de vedere al structurii proprietăţii, în prezent, gradul de privatizare
al sectorului de confecţii este de 99,8%. Industria confecţiilor de îmbrăcăminte se
numără printre sectoarele în care procesul de privatizare s-a derulat într-un ritm
foarte accelerat.
Pe termen scurt şi mediu industria textilă şi de confecţii din România va
suferi influenţe din partea următorilor factori:
• creşterea deosebită a competiţiei atât pe piaţa internă cât şi internaţională,în
special în domeniul industrei textile şi confecţii de îmbrăcăminte;
• liberalizarea completă a comerţului mondial cu textile şi confecţii de
îmbrăcăminte de la 1.01.2005;
• impactul lărgirii UE la 25 de ţări membre şi din 2007 la 27 de ţări;
• negocierile în cadrul Rundei Doha sub egida Organizaţiei mondiale a
Comerţului (care prevăd reducerea taxelor vamale de import cu solicitarea aplicării
favorabile pentru ţările în curs de dezvoltare);
• definitivarea unei zone de comerţ liber în zona Pan-Euro-Mediteraneană
(pe lângă cele 12 ţări membre actuale ar include şi România şi Bulgaria);
• intrarea Chinei şi Rusiei în Organizaţia Mondială a Comerţului;
• adoptarea Codului Vamal U.E.;
• concentrarea producţiei şi comercializarea produselor în cadrul unor
grupuri de mari interese, locale, zonale şi chiar mondiale;
• evoluţia preţului la energie electrică şi gaze în corelare cu creşterea
ponderii energiilor regenerabile;
• intensificarea măsurilor de protejare a mediului;
• creşterea ponderii materiilor prime din surse reciclabile.

Un moment de referinţă pentru conturarea perspectivelor de dezvoltare ale

industriei uşoare şi deci şi pentru sectorul confecţiilor de îmbrăcăminte l-a
constituit anul 1999. Ministerul Industriei şi Comertului – Departamentul Industrie,
în colaborare cu Institutul Naţional de Cercetare pentru Textile Pielărie şi Centrul
de Dezvoltare a Resurselor Umane a elaborat la sfârşitul anului 1999, un program
de dezvoltare a industriei uşoare pâna în anul 2010, având în vedere perspectivele
evoluţiei pieţei interne, precum şi tendinţele previzibile în economia mondială şi
europeană privind industria uşoară. Prognozele elaborate se refereau la următoarele
aspecte :
• perspectivele evoluţiei pieţei interne privind desfacerea produselor ramurii
şi în acest sens, evoluţia prognozată a consumurilor populaţiei, pe principalele
grupe de produse şi pe surse de provenienţă, pentru perioada 2000-2005-2010;
• evoluţia prognozată a exportului valoric pe zone geografice;
• tendinţele importului pentru producţie precum şi a importului de produse
finite.
In acest sens se iau in considerare urmatoarele directii strategice de
dezvoltare pe termen mediu si lung:
• menţinerea poziţiei României pe pieţele externe actuale, dar şi câştigarea
de noi pieţe, inclusiv prin recâştigarea poziţiei avute anterior pe unele pieţe ca
Rusia, SUA şi altele;
• modernizarea produselor si tehnologiilor de fabricaţie;
• alinierea la standardele internaţionale;
• promovarea şi stimularea exportului;
• dezvoltarea IMM-urilor;
• dezvoltarea competiţiei de piaţă, aplicarea efectiva a politicii
concurenţei, în vederea realizării unei concurenţe loiale;
• dezvoltarea cadrului stimulativ pentru investiţii;
• dezvoltarea cooperării internaţionale;
• îmbunătăţirea ofertei de servicii pentru IMM-uri, în vederea creşterii
performanţelor acestora în afaceri;
• dezvoltarea activităţii de cercetare în sectorul industrial al confecţiilor,
pentru realizarea de articole textile cu valoare adăugată.

Competitivitate
În ceea ce priveşte competitivitatea, există diferenţe între subsectoare.
Produsele din domeniile confecţii textile şi ciorapi sunt competitive pe piaţa
mondială şi agreate de UE, producţia de tricotaje are cca. 75% din produse
competitive, mai ales cele din bumbac, lâna şi mătase cu grad de complexitate
mare de prelucrare, iar producţia de ţesături din lână şi tricotaje din mătase pentru
îmbrăcăminte are peste 80% din produse competitive.
O competitivitate mai redusă o prezintă producţia de ţesături din bumbac (peste
40%) şi ţesăturile tip mătase pentru îmbrăcăminte (55%).
Obiectivul principal al sectorului îl constituie restructurarea şi dezvoltarea în
vederea creşterii competitivităţii, cu costuri materiale şi sociale minime şi eficienţă
maximă. Principalele acţiuni care vor conduce la realizarea acestui obiectiv sunt:
Restructurarea, modernizarea şi redimensionarea capacităţilor din filaturile
de bumbac, lână, in şi cânepă, a ţesătoriilor şi finisajelor textile şi a capacităţilor de
tricotare. Se va acţiona de asemenea pentru reducerea capacităţilor de producţie
actuale şi concentrarea pe cele potenţial viabile, determinând astfel creşterea
gradului de utilizare a capacitatilor de producţie de la 36% în anul 2000 la 80% în
2004 pentru filaturi, şi de la 41% în anul 2000 la 70% în 2004 pentru tesătorii şi
finisaje.
Dezvoltarea capacităţilor de producţie din confecţii datorită competitivităţii
subsectorului
Retehnologizarea fabricaţiei şi reducerea consumurilor materiale şi
energetice
Continuarea privatizării
Stimularea activităţii de cercetare - proiectare - creaţie uzinală
Sprijinirea IMM-urilor prin crearea unui sistem de ofertare flexibil şi
operaţional şi a unui sistem de informare tehnică şi legislativă.
Sectorul de textile-confecţii este o componentă a economiei naţionale
generatoare de aport valutar, de dezvoltare regională echilibrată, de stabilitate
socială şi un mediu propice afirmării initiaţivei particulare. Se poate afirma că
sectorul textile confecţii are capabilitatea de a se dezvolta în continuare.
Subsectoarele de fabricaţie sunt potenţial profitabile, existând o serie de avantaje
competitive, din care se evidenţiază:
-un potenţial agricol ridicat, care poate oferi o parte a materiei prime (lână şi
fibre liberiene) şi un sector industrial destul de dezvoltat, care oferă materii prime
pentru industria textilă (fire şi fibre sintetice);
-existenţa unor capacităţi de producţie însemnate care pot fi modernizate cu
un efort investiţional redus;
-forţa de muncă bine instruită şi care se poate adapta uşor schimbărilor
tehnologice prin intermediul unor cursuri de instruire, la un cost scăzut;
 -tradiţie îndelungată ca producător şi furnizor de produse textile pe pieţele
externe, având în vedere şi apropierea de marile pieţe;
-existenţa premiselor pentru o concurenţă reală întrucât nu există o situaţie
de monopol pe piaţa textilelor
Transformarea industriei de confecţii într-o prioritate a sectorului textil
În sectorul textil, capacităţile generale sunt folosite în operaţiuni cu valoare
adăugată scăzută, dar contribuţia industriilor uşoare (textile, îmbrăcăminte şi
pielărie) la economia română este substanţială. În 2004 sectorul a fost responsabil
pentru 5,5% din PIB, 9,9% din volumul producţiei industriale a ţării şi 34% din
exporturi. Valoarea exporturilor a atins 6070 milioane USD (comparativ cu 2913
milioane USD în 1999). Structura de producţie a sectorului a fost: 62,5% confecţii,
22,3% textile şi 15,2% produse de pielărie. Peste 7200 companii operează în acest
sector având peste 450.000 de angajaţi (20,4% din forţa de muncă angajată din
România). Întreprinderile private din acest sector sunt responsabile pentru 97% din
producţie şi exporturi.
În ciuda ponderii sale în economie, valoarea adăugată în sector este în
general scăzută. Motivele principale sunt utilizarea unei cantitati mari de materii
prime importate şi forţă de muncă slab plătită. Majoritatea companiilor lucrează în
sistemul “lohn” sau CTM (cut, trim and make). Companiile româneşti furnizează
doar forţa de muncă şi aparatura, în vreme ce clientul furnizează materiile prime,
designul, brandul (sau eticheta) şi marketingul.
UE absoarbe aproximativ două treimi din exporturile României în acest
sector.
Industria de confecţii se va confrunta cu mari probleme atât în amonte
(furnizarea de fire toarse) cât şi în aval (design, branding). Caracteristicile
principale reflectate de lanţurile valorice existente corespunzătoare sub-sectoarelor
sunt:
-cele mai mari valori adăugate sunt în verigile care nu fac parte din lanţul
naţional - furnizorii de materii prime, marketing/publicitate/branding/vânzător en-
gros/distribuitor;
-cele mai mici înfluenţe aparţin verigilor interne: depozitarea materiilor
prime/produselor finite, finisare, ambalare;
-cea mai mare influenţă în structura lanţului aparţine verigii externe -
marketing/publicitate/branding;
 -sectorul are nevoie de servicii de suport în domenii cum ar fi controlul
calităţii, tranzit, depozitarea de materii prime, aptitudini specializate (designeri),
informaţii despre piaţă (identificarea şi conectarea la noi lanţuri de distribuţie).
România nu are o şcoală corespunzătoare de design industrial şi activităţile
de design specializat au mare nevoie de aceasta pentru sectoare exportatoare
importante cum ar fi mobila şi confecţiile. Alinierea pregătirii designerilor la
nevoile actuale ale industriei şi construirea de alianţe între designeri şi sectoarele
relevante este un obiectiv important al strategiei.
Factorii de succes principali care influenţează competitivitatea la nivel
internaţional a sectoarelor de confecţii sau încălţăminte sunt identificaţi ca fiind:
preţul, calitatea, designul, ambalarea, eticheta ecologică. Viziunea strategică pentru
perioada 2005-2009 implică trecerea graduală de la sistemul “lohn” la întrarea în
funcţiile de design şi marketing pentru a putea beneficia de oportunităţile unei
afaceri complete sub propria marcă.
Pentru sectorul de îmbrăcăminte, pieţele ţintă ale exporturilor româneşti sunt
cele din UE şi Rusia.
Deoarece diferite sectoare au priorităţi şi nevoi diferite, următoarele
programe sectoriale specifice vor fi puse la dispoziţia exportatorilor actuali, pe
lângă nivelul minim de servicii de sprijin general. În sectorul de confecţii,
priorităţile sunt:
-Pregătirea în design, aliniată modei internaţionale;
-Brand building şi promovare (ex.: creşterea participării la evenimente de
promovare specializate de peste hotare);
-Conştientizarea importanţei protejării brandurilor şi a drepturilor de
proprietate intelectuală pe noi pieţe.
 CAP. III Afacerea in domeniul textil,o provocare?

3.1Alegerea gamei de produse de fabricat

Firma noastra se numeste S.C.TEXTRON.S.R.L.si are ca domeniu de activitate
confectionarea tinutelor sport si casual pentru dame si domni.

Locatia:Focsani
Bld Brailei , nr.32
An infiintare:2009
Numar angajati :50
Utilaje:
 1 mese de calcat;
 1 masa de spanuit masa de lansare;
 15 masini de cusut;
 1 masina format gaici;
 1 masina tighelat si taiat inele;
 3 masini coasere surfilare;
 1 masina fixat nasturi.

3.2 Stabilirea strategiei firmei pe termen lung,mediu,scurt

Strategii pe termen lung:

Pe termen lung,firma doreste sa se impuna, in primul rand pe piata interna,
iar apoi pe piata externa, facandu-si un renume respectat si recunoscut de catre toti
ceilalti mari competitori.
Dorinta de extindere si realizare a unui lant de magazine proprii,sa crestem
vanzarile cu cel putin 10%,cu ajutorul clientilor fideli in favoarea carora vom
mentine raportul pret-calitate al produselor.

Strategii pe termen mediu:

Pe termen mediu,dorim sa diversificam portofoliul de produse pentru a
satisface nevoile tuturor clientilor,indiferent de varsta si de clasa sociala.Firma isi
propune ca scop acapararea a unui procent de 30% din piata locala.
 Strategii pe termen scurt:

S.C.TEXTRON S.R.L. isi propune sa se promoveze cat mai bine pe piata

existenta si sa vanda cat mai multe dintre produsele sale,atragerea unui numar mai
mare de clienti care sa ramana fideli firmei noastre.

3.3 Stabilirea crezului/a codului etic al firmei

Succesul firmei este influentat in mod hotarator de colaboratorii nostrii de
produsele fabricate si de principiile pe care le detinem in afacere.
Colaboratorii nostrii sunt pe punctul nostru forte determinand prestigiul si
capacitatea noastra de performanta.Produsele noastre vin in intampinarea
dorintelor clientilor care sunt criticii nostri cei mai de pret –ei hotarasc succesul
sau insuccesul nostru.
Principiile noastre sunt sigurarea calitatii produselor la cel mai inalt
nivel,clientul este mereu in centrul atentiei iar preocuparea pentru imbunatatiri o
consideram decisiva in obtinerea prestigiului nostru.

3.4. Precizarea competentei distinctive a firmei

Realizarea de noi modele diversificate, cu o practibilitate mai mare si
confort ridicat, cu un pret rezonabil pastrand un raport calitate pret la un nivel
accesibil tuturor clientilor.
Crearea de modele specifice anumitor tipuri de sport cum ar fi : fotbal,
baschet, handbal, si in acelasi timp realizare unei linii noi destinat roller-blade-lor,
skatter-ilor, si bike-rilor.
 CAP.IV ANALIZA CRITICÃ A SITUAŢIEI
EXISTENTE ÎN FIRMA S.C. ALTEX PROD S.R.L
4.1 PREZENTAREA ÎNTREPRINDERII

Societatea comerciala S.C. ALTEX PROD S.R.L. Panciu este persoana

juridica româna, cu capital majoritar roman, având forma juridica de societate cu
raspundere limitata. Ea îsi desfasoara activitatea în conformitate cu legile române
si cu propriul statut.
Forma juridica: Forma juridica este Societate cu Raspundere Limitata
Cod Unic de Înregistrare : 8169*****
Nr. Înmatriculare: J39/12*****
Adresa: Sediul S.C ALTEX PROD S.R.L. Panciu este în localitatea Panciu, Str.
Independentei nr. 23, Judetul Vrancea.
Societatea a fost înmatriculata la Oficiul Registrului Comertului al judetului
Vrancea.
Ramura de activitate: productia de confectii textile .
Obiectul principal de activitate al societatii îl constituie:
- Producerea si comercializarea de confectii textile.
4.2 Analiza SWOT
Puncte tari:
 Colaborarea cu firme de prestanta din Europa cum ar fi Oneil’s, Adidas
 Firma se evidentiaza prin calitatea superioara a produselor comercializate in
scopul satisfacerii cerintelor clientelei
 Produse competitive pentru piata autohtona a tarilor dezvoltate
Puncte slabe:
 Lipsa tehnologiei moderne
 Lipsa de materie prima greu accesibila pe piata din Romania.
Oportunitati:
 Participarea la targuri nationale si internationale si expozitii
 Existenta a trei mari piete potentiale pentru exporturile in Uniunea
Europeana, Statele Unite ale Americii, CSI.
Amenintari:
 Dependenta de materii prime si accesorii care nu se produc in tara in
cantitatea si calitatea dorita
 Putere de cumparare scazuta pentru marea majoritate a populatiei
 Intrarea pe piata a noilor competitori directi.

4.3.Prezentarea gamei de produse realizate de catre firma si

selectarea produsului ce va fi analizat

Firma s-a axat pe productia urmatoarele categorii de imbracaminte :

- Confectii pentru femei gravide
- Fuste pentru femei
- Fuste-pantalon pentru femei
- Pantaloni pentru femei
- Confectii sport femei: tricouri, pantaloni sport, trening etc.
- Confectii sport barbati: tricouri, pantaloni sport, trening etc.
- Articole de imbracaminte pentru nou nascuti
 Hanorac cu 1 Buzunar
Cu tighel in lateral, cu maneca cu panel si gluga dubla

Nr.faz Denumire Utilaj Timp(sec. Medie

e ) (min.)
1. Se formeaza manecile cu panel, se MS 2’ 120
incheie manecile
2. Se incheie umerii cu etrafor MS 1’ 60
3. Se aplica manecile cu paspoal MS 1’30” 90

4. Se aplatizeaza manecile MS 1’ 60
5. Se executa buzunarul lateral cu MS 2’30’’ 150
tighel si se asigura refiletul de spate
si in stanga purtator

6. Se surfileaza punga si buzunarul, se 3F 3’ 180

incheie lateral

7. Se executa tiv la gluga MS 1” 60

8. Se fixeaza parte MS 1’20’’ 80
9. Se incheie garnitura MS 1’ 60
10. Se aplica garniturile, gluga si MS 3’ 180
emblema
11. Se aplatizeaza garniturile MS 1’ 60
12. Se tigheleste gluga la 0,5 mm MS 2’20’’ 140

13. Se curata MS 1’20’’ 80

14. Se calca MS 1’ 60
15. Se realizeaza controlul tehnic de MS 4’ 240
calitate
16. Se realizeaza operatiunea de MS 2’ 120
impuscat
17. Se pliaza MS 1’ 60
18. Se ambaleaza 3’ 180
 STYLE COMET HOODED TOP
ORDER NUMBER SO150600G
CUSTOMER STOCK
FABRIC 320g FLEECE / P/C LINING
COLOUR NAVY/ ROYAL/ AMBER

TOP-DESCRIPTION

NAVY MAIN BODY AND SLEEVES 

DARK ROYAL TOP FRONT AND LOWER AND BACK PANELS 
RECITAL CENTRE FRONT PANELS 
NAVY P/C LINING INSIDE HOOD 
RIB CUFFS AND WAISTBAND 
THREE AMBER STRIPES ON SLEEVES 
SIDE TAB 
ROYAL NECK TAPE 
NAVY TIE CORD IN MENS ONLY 
POUCH POCKET 

STICHING AS SKETCH

SLEEVES SET IN SET IN WITH PIPING

RAGLAN  RAGLAN WITH PIPING

EMBODERY&PRINT EMB PRINT BADGE POSITION COLOUR TREXCODE

CREST
LOGO
O’NEILLS  TOP OF HOOD AMBER/ 5000
PANEL ROYAL
O’NEILLS  CENTER FRONT AMBER/ 5000
UNDER NECK LINE ROYAL
 4.4 Analiza activitatii firmei din punct de vedere al metodelor de
munca

Masina simpla
Mana dreapta Mana stanga
Taie deschizatura la buzunar 24 sec tine materialul
Intareste capetele buzunarului 12 sec intareste capatului buz.
Coase refiletul 34 sec coase refiletul
Regleaza masina 2 sec tine materialul
Coase refiletul 7 sec coase refiletul
Regleaza masina 2 sec tine materialul
Apuca foarfeca 1 sec scoate materialul
Taie restul de la refilet 7 sec tine materialul
Pune foarfeca pe masa 3 sec pune materialul pe masa
Ia foarfeca 2 sec ia din cutie alt buzunar.

MASINA AUTOMATA
Mana dreapta Mana stanga
Ia foarfeca 3 sec ia pachetul
Taie panglica pachetului 2 sec tine pachetul
Arunca panglica 2 sec pune pachetul pe masa
Pune foarfeca pe masa 2 sec ia alt pachet
Dezleaga pachetul 2 sec dezleaga pachetul
Pune refiletul 6 sec pune material de baza
Tine materialul de baza 8 sec tine materialul de baza
Masina functioneaza 9 sec masina funct.
Nu face nimic 2 sec ia materialul
Tine buzunarul 6 sec tine materialul de baza
Pune buzunarul in lada 4 sec nu face nimic

ECECUTANT- MASINA
Ia camasa din cutie – 2 sec;
Fixeaza camas ape masina - 3 sec
Porneste masina – 1 sec
Functioneaza masina – 5 sec
Scoate camasa de pe masina- 1 sec
Taie ata – 1 sec
Aseaza camasa in lot – 2 sec

Graficul celor 2 maini: BUTONIERA

Mana dreapta Mana stanga

Face semnele dupa gaici 3 sec tine materialul
Ia nasturele si il fixeaza 2 sec tine materialul
Fixeaza produsul pe masina 2 sec fixeaza produsul pe masina
Tine materialul 2 sec tine materialul
Scoate materialul de pe masina 2 sec scoate mat.de pe mas.
Pune materialul in lot 2 sec pune mater. In lot
 4.5 Caracterizarea psiho-ergonomica a locului de munca
Spatiul destinat muncii este bine organizat,fiecare muncitor stie ce are de
facut,sunt bine pregatiti pentru activitatea care o desfasoara,in schimb nu exista o
comunicare buna intre ei ceea ce duce la discutii in contradictoriu,ceea ce
inseamna timp pierdut si totodata scaderea productivitatii.
Munca se desfasoara intr-un spatiu bine iluminat,cu aer conditionat in dotare
pentru a avea o temperatura optima in timpul activitatii.Firma are in plus unele
utilitati care ii avantajeaza si ii motiveaza pe angajati cum ar fi tonomate de
cafea,rezervoare de apa potabila.

4.6 Amplasarea utilajelor pe linia tehnologica.Determinarea fluxului

fizic de repere.
 FLUX TEHNOLOGIC

INTRARE MATERII MAGAZIE DE SALA DE DEPOZIT MASA

PRIME SI MATERIALE MATERII CROIT PIESE CROITE ALIMENTARE
PRIME

MAGAZIE DE
AUXILIARE

I
LINIE DE
CONFECTIONAT

CALCA, CONTROL ZONA DE II

TEHNIC DE LINIE DE
AMBALAT CURATAT
CALITATE CONFECTIONAT

III
LINIE DE
CONFECTIONAT

MAGAZIE DE
PRODUSE FINITE EXPEDITIE

AUXILIARE: ATA, ACE, ULEI, FERMOARE, ELASTIC, NASTURI, ETICHETE, PUNGI.

 Flux tehnologic - Sala De Croit

MAGAZIE DE
MASA DE MASA DE
MATERII PRIME CROIT BANZIC
INCADRARE SPANUIT

MASA DE SORTAT,
DEPOZIT PIESE NUMEROTAT, FORMAT
CROITE PACHETE

Se realizeaza 15 foi duble, sau 4 incadrari a 30 de foi, in total 120 de

bucati.

3/4 4/5 5/6 Total

Foi 45 45 30 120

Spanul 1 : 1 incadrare - 5/6;

1,5 incadrare - 4/5;
1,5 incadrare - 3/4;

30 foi x 2,44 => consum de 0,61.

Garnitura : 2 incadrari - 5/6;

3 incadrari - 4/5;
3 incadrari - 3/4;

16 foi x 0,04 => consum de 0,05.

 4.7 Productivitatea muncii.Solutii pentru fundamentarea cresterii
productivitatii muncii

- impunerea unui plan de munca si platirea in functie de numarul de

produse pe care il face fiecare angajat,asa dar personalul este stimulat sa
realizeze un numar cat mai mare de produse in timp util.
- pentru ca intre angajati sa fie o comunicare mai buna si sa nu existe
dispute,ar trebuie ca seful de sectie sau inginerul sa-i supravegheze mai
atent folosind anumite restrictii pe care le impune angajatilor:
 avertisment;
 scaderea salariului cu 5%;
 si in cel mai rau caz concedierea acestuia;
- perfectionarea angajatului pe mai multe operatii;

Cap.V Selectarea solutiilor ce pot fi aplicate in firma

nou creata

Se va face interviu la fiecare persoana angajata pentru a ne asigura ca

aceasta este una bine pregatita.Echipa astfel formata va fi una bine pregatita, unita,
pentru o functionare cat mai buna a firmei si avansarea pe piata a acesteia.
Relatiile angajator-angajat se vor baza pe respect si incredere, daruire in
ceea ce fac si fiecare angajat va primi beneficii pentru eforturile depuse. Vom
crea in firma noastra un ambient placut si curat in care angajatii sa se simta
bine,stimulandu-le in acest fel modul in care acestia lucreaza.
 CAP.VI Concluzii
Au fost desfasurate toate activitatile aferente etapelor de realizare, in
conformitate cu obiectivele specifice, respectiv obiectivul general al proiectului.
Pentru o firma de confectii este foarte dificil pentru a se impune pe piata
externa existenta, datorita concurentei mari si a marilor firme ce au monopolizat
piata.
Cuprins :

Cap.1. Dinamica si caracteristicile industriei textile actuale la nivel mondial

Cap.2. Tendinte actuale ale industriei textile din Romania
Cap.3. Afacerea in domeniul textil,o provocare?
3.1 Alegerea gamei de produse de fabricat
3.2 Stabilirea strategiei firmei pe termen lung,mediu,scurt 
3.3 Stabilirea crezului/a codului etic al firmei
3.4 Precizarea competentei distinctive a firmei
Cap 4. Analiza critica a situatiei existente intr-o firma reala
4.1 Prezentarea generala a firmei
4.2 Analiza SWOT
4.3 Prezentarea gamei de produse realizate de catre firma si selectarea
produsului ce va fi analizat
4.4 Analiza activitatii firmei din punct de vedere al metodelor de munca
4.4.1 Graficul miscarilor executantului
4.4.2 Graficul activitatii om- masina
4.5 Caracterizarea psiho-ergonomica a locului de munca
4.6 Amplasarea utilajelor pe linia tehnologica.Determinarea fluxului fizic de
repere.
4.7 Productivitatea muncii.Solutii pentru fundamentarea cresterii
productivitatii muncii
Cap.5.Selectarea solutiilor ce pot fi aplicate in firma nou creata
Cap.6. Concluzii