Creşterea economică este necesară dar nu şi

suficientă pentru a asigura dezvoltare economică

E bine ca avem crestere economica si stabilitate economica dar nu este si suficient pentru a avea
dezvoltare economica. De ce?

In primul rand, trebuie mentionat faptul ca dezvoltarea economica reprezinta un concept cantitativ-
calitativ cu o sfera de cuprindere mult mai larga decat cel de crestere economica. In timp ce
cresterea economica se masoara printr-un numar restrans de indicatori, dintre care cel mai
important este ritmul de crestere a PIB-ului, dezvoltarea economica implica asigurarea unui echilibru
dinamic pe termen lung, proiectarea unor traiectorii de crestere sustenabila care sa se bazeze pe
utilizarea optima a tuturor resurselor disponibile, dezvoltarea continua a potentialului inovativ si a
capitalului uman, crearea si dezvoltarea unor institutii puternice care sa favorizeze cresterea
economica si, evident, dar nu in ultimul rand, asigurarea unei repartitii judicioase a veniturilor si a
avutiei (indicele Gini).

Asa cum o dovedeste istoria economica, pe termen lung sistemul educational si sistemul inovativ
reprezinta motoarele cele mai puternice ale dezvoltarii economice.

Trebuie mentionat ca unii indicatori care cuantifica la un anumit moment o situatie favorabila privind
cresterea economica, respectiv o stabilitate macroeconomica statica, pot sa se dovedeasca
nefavorabili in ceea ce priveste asigurarea unei dezvoltari economice pe termen lung. Pe termen
scurt, se poate inregistra o stabilitate macroeconomica in conditiile unor dezechilibre
microeconomice. Dar pe termen lung dezechilibrele microeconomice se transfera la nivel
macroeconomic.

De asemenea, nu orice crestere economica este generatoare de dezvoltare economica. In economia

romaneasca, desi exista o buna stabilitate macroeconomica, sunt inca multe dezechilibre structurale
si calitative precum si vulnerabilitati ce se manifesta la nivel microeconomic si care limiteaza
dezvoltarea economica si potentialul de crestere a economiei. Iar modelul de crestere economica nu
este corelat cu modelul de dezvoltare economica.

Cresterea economica este importanta deoarece este principalul factor cantitativ de dezvoltare
economica. Este nevoie insa si de contributia laturii calitative a dezvoltarii economice deoarece
aceasta inregistreaza si modificarile calitativ-structurale din economie.

Unde se afla Romania din punctul de vedere al dezvoltarii economice si ce trebuie imbunatatit?
Asa cum s-a mentionat, dezvoltarea economică se apreciază luând în considerare un sistem complex
de indicatori. Unul dintre cei mai semnificativi se consideră a fi produsul intern brut pe locuitor şi
dinamica lui.

Romania se afla pe penultimul loc in UE din punctul de vedere al acestui indicator, acesta
reprezentand 49% din media UE. Daca ritmul se mentine atunci de-abia in zece ani va ajunge la un
nivel al PIB/loc in pps de 60% fata de media UE. Mai mult, din punctul de vedere al salariului mediu
pe economie, in ultimii ani am fost fie pe ultimul loc, fie pe penultimul din UE. Astfel, desi nivelul de
trai a crescut in ultimii ani, acesta este unul dintre cele mai scazute din Europa si la mare distanta fata
de media UE. Cresterea economica nu a fost suficient de articulata pentru a genera un spor mai
ridicat in ceea ce priveste nivelul de trai si pentru a reduce decalajele fata de media UE. Evident ca nu
te poti dezvolta axandu-te pe factori conjuncturali, cum ar fi agricultura si uneori exporturile. Una
dintre problemele structurale ale dezvoltarii economice actuale este dependenta cresterii economice
de contributia agriculturii. Agricultura de subzistenta nu este generatoare de venituri bugetare, de
locuri de munca sau de dezvoltare economica iar in Romania agricultura are cea mai mare pondere in
PIB din UE. Cresterea PIB peste aşteptări din 2011 a fost susţinută de producţia agricolă foarte bună
(+14%), iar în anul 2012 creşterea nesemnificativa a PIB cu 0,6% este cauzata de impactului negativ al
agriculturii (valoarea adăugată brută din agricultură s-a redus cu 25%). În anul 2013, economia a
inregistrat o creştere in jur de 2,8%, în condiţii similare anului 2011, aproximativ 1 pp fiind contributia
agriculturii.

Sursa: Calcule proprii

Din punct de vedere calitativ, creşterea economică din 2013 nu este mai bună decât cea din 2012.
Astfel, dacă excludem contribuţia agriculturii avem o decelerare a creşterii (de la +2,2% în 2012 la
+1,7% în 2013). Contributia pozitiva sau negativa a agriculturii a fost in ultimii ani de maxim 1,5 pp iar
cresterea economica devine dependenta de agricultura in perioadele in care se inregistreaza rate
scazute de crestere economica. Un impact de 1 pp contributie pozitiva sau negativa a agriculturii nu
iese in evidenta atunci cand se inregistreaza rate de crestere economica de 5-6%. In schimb, in
perioade de crestere redusa de 1-3% impactul agriculturii devine semnificativ. Sunt necesare
investitii masive in agricultura pentru a transforma acest domeniu dintr-un factor conjunctural in
unul permanent in cadrul cresterii agregate.

Alaturi de agricultura, o alta problema structurala a cresterii si dezvoltarii economice este

externalizarea valorii adaugate prin intermediul exporturilor. Exporturile sunt corelate puternic cu
importurile (coeficientul de corelatie in perioada 1996-2012, cu mici exceptii, a fost peste 0,7),
Romania fiind un atelier de asamblare pentru companiile straine. Valoarea adaugata ramasa in tara
este redusa pentru ca exporturile sunt dominate de capitalul strain (din primii o suta de exportatori
doar trei sunt cu capital autohton iar valoarea exporturilor realizate de acestia este in jur de 2% din
total exporturi).

Contributia pozitiva a exportului net din 2013 s-a realizat prin cresterea exporturilor (in special cele
din zona non-euro) intr-un ritm mai rapid decat importurile, si orientarea importurilor catre industrie
si mai putin catre consum. Aceasta situatie, combinata cu reducerea deficitului comercial, poate fi
considerata o performanta economica insa peste un anumit nivel poate constitui un semnal de
alarma pentru incapacitatea cererii interne de a sustine cresterea economica. In schimb, contributia
pozitiva a exportului net s-a realizat prin competitivitatea preturilor (preturi mai mici, pretul mediu
aferent operatiunilor de export care a scazut pentru prima data in ultimii 18 ani, preturi de transfer
etc.) si nu printr-un proces calitativ al produselor si marfurilor. Astfel, s-a exportat mai mult cu preturi
mai mici iar valoarea adaugata ramasa in tara a fost redusa si distribuita doar in prima parte a
lantului de productie, ceea ce nu a condus la cresterea veniturilor bugetare si crearea de noi locuri de
munca.

Este nevoie de un model de crestere echilibrat, bazat pe latura calitativa care sa genereze venituri
mai mari si locuri de munca mai multe pentru a spera la un nivel de trai mai ridicat.

Un alt indicator de apreciere a nivelului dezvoltarii economice il reprezinta populaţia ocupată şi

structura pe sectoare a acesteia. Romania a pierdut in ultimii 17 ani 10 pp, populatia ocupata
coborand de la 73% in 1997 la 63,8% in 2013, ceea ce ne situeaza si la acest indicator pe unul dintre
ultimele locuri in UE.

Din punct de vedere al structurii este important de mentionat ca forţa de muncă în agricultura este
una dintre cele mai numeroase din Europa, fiind o vulnerabilitate structurala a modelului de crestere
economica. Romania, cu o populatie ocupata in agricultura de aproape 30%, contribuie la formarea
PIB cu aproape 6%, ceea ce reprezinta o caracteristica a tarilor subdezvoltate.

Un alt dezechilibru al dezvoltarii economice este raportul dintre salariati si pensionari, Romania
avand cea mai defavorabila rata dintre tarile UE-27, raportul fiind subunitar. Numarul de salariati a
scazut continuu in ultimii 20 de ani cu mici exceptii in perioada ante-criza. In acelasi timp, numărul
pensionarilor a crescut permanent desi numărul celor care s-au pensionat la limită de vârstă şi având
un stagiu complet de cotizare a scăzut de la an la an. Practic, creşterea numărului de pensionari s-a
realizat prin cresterea numarului celor cu un stagiu incomplet de cotizare ceea ce a dezechilibrat si
mai mult bugetul de pensii. Cum si cu cine sa te dezvolti cand economia Romaniei, PIB-ul si bugetul
se bazeaza pe un numar redus de salariati?

Contributia fortei de munca la cresterea economica potentiala a fost una negativa inainte de
inceperea crizei, in special datorita emigratiei. Este necesar un model de crestere in care contributia
factorului munca sa echilibreze contributia capitalului si a factorului total de productivitate (TFP).
Astfel, sunt necesare politici de stimulare a participarii fortei de munca la activitatea economica.
Trebuie reechilibrată structura demografică, prin politici atât de încurajare a natalităţii şi de creştere
a flexibilităţii forţei de muncă, cât şi de distribuire judicioasă în plan teritorial şi pe domenii de
activitate. Între investiţiile în resurse umane şi dezvoltarea economică există o corelatie puternica de
care trebuie să se ţină seama mai ales într-o perioadă de criză sau stagnare economică. Pentru a avea
dezvoltare economica şi a aspira la o creştere sustenabilă ai nevoie de un capital uman bine pregătit
şi dezvoltat.

Alt indicator de apreciere a dezvoltarii economice il reprezinta nivelul productivităţii muncii, al

productivitatii capitalului, precum şi ritmurile lor de creştere. Si in ceea ce priveste productivitatea
muncii, Romania se afla pe penultimul loc in UE si la distanta mare fata de media UE (la aproximativ
50% din media UE). De asemenea, dupa productivitatea muncii in agricultura suntem pe ultimul loc in
UE si la aproximativ 30% din media UE.

Tehnologiile si inovarea trebuie sa fie forţa motrică a oricarui model de dezvoltare economica. Avem
nevoie de schimbări structurale importante (vezi agricultura) care sa conduca la accelerarea utilizarii
tehnologiilor, creşterea ponderii capitalului intangibil la nivel micro- şi macroeconomic, diversificarea
surselor de inovare si a instrumentelor de utilizare si aplicare practica a cunoştinţelor (Paul David şi
Dominique Foray, 2003).

Este nevoie de investiţii in tehnologie si în oameni, care să asigure modernizarea capitalului tehnic si
specializarea capitalului uman, astfel încât să se realizeze o creştere continuă a competitivităţii
economiei româneşti. Creşterea competitivităţii este esenţială având în vedere şi contribuţia
marginala sau negativă a productivităţii factorilor de producţie (total factor productivity-TFP),
începand cu anul 2008, la creşterea economică. Aceasta poate reprezenta vectorul fundamental al
creşterii si dezvoltarii economiei româneşti şi se poate realiza în primul rând prin alocarea
corespunzătoare de fonduri publice şi private, necesare dezvoltării capitalului uman şi sectorului
cercetare-dezvoltare-inovare.
Scaderea populatiei ocupate si a investitiilor precum si productivitatea redusa sunt principalii factori
care au dus la reducerea ratei de crestere a PIB-ului potential pe termen lung de la aproximativ 5%,
(medie calculata pentru perioada 2002-2008), la aproximativ 1,4% (medie pentru perioada 2009-
2013). Pentru perioada 2014-2017, rata medie de crestere a PIB-ului potential va fi in jur de 1,8%,
insuficient pentru a recupera decalajele de dezvoltare fata de media UE. Avand in vedere structura si
scenariile demografice, sursele de imbunatatire a potentialului de crestere pe termen lung sunt
cresterea investitiilor, in special prin atragerea de fonduri europene, si a productivitatii cu care sunt
utilizati factorii de productie.

Un alt factor necesar pentru dezvoltarea economica este calitatea institutiilor. Degeaba avem
crestere economica daca nu avem institutii puternice care sa contribuie la conservarea acesteia si nu
la disiparea ei prin diferite mecanisme legale sau ilegale. De ce?

Pentru ca intre calitatea institutiilor si dezvoltarea economica exista o relatie interdependenta.

Astfel, institutiile isi pun amprenta asupra volatilitatii rezultatelor economice asa cum reiese si din
studiile realizate de IMF. In tarile dezvoltate, cu cat institutiile sunt mai puternice, cu atat contributia
lor la cresterea economica este mai mare si volatilitatea acesteia este mai redusa (S Nuri Erbas, Chera
L., 2006). Institutiile de baza trebuie sa fie puternice dar in tarile sarace sau in curs de dezvoltare
acestea au o calitate redusa ceea ce face ca politicile economice si de stabilizare sa fie ineficiente
(Rodrik,1999). Pentru ca reformele economice sa fie eficiente o conditie necesara dar nu si suficienta
ar fi o buna calitate a institutiilor (Stiglitz,1999). Exista numeroase studii de specialitate si analize
empirice care pun in evidenta legatura puternica dintre calitatea institutiilor si dezvoltarea
economica. Astfel, s-a stabilit ca exista o corelatie pozitiva intre calitatea institutionala si nivelul
venitului pe locuitor (Rodrik, in 2002), o legatura intre coerenta institutionala si performanta
macroeconomica (Lene Kenworthy, 2005) sau intre calitatea institutiilor si dezvoltarea economiei (S.
Satyanath, A. Subramanian, 2004).

Nu in ultimul rand, dezvoltarea economică presupune şi îmbunătăţirea sistemului educaţional,

îmbunătăţirea sistemului de sanatate publica, îmbunătăţirea sistemului juridic, elaborarea şi
derularea unor programe eficiente de combatere a sărăciei etc., ceea ce in Romania mai mult s-a
mimat la nivelul reformelor in aceste domenii.

Economia Romaniei mai are inca resursele necesare pentru asigurarea dezvoltarii economice desi
mecanismele de transmisie a politicilor sunt deteriorate, inclusiv datorita actualei crize economice.
Mizele majore ale dezvoltarii economice sunt legate de recalibrarea modelului de crestere, de
modalitatile efective de gestionare optima a resurselor, pentru ca evolutia pozitiva la nivel
macroeconomic sa se distribuie in economia reala, sa contribuie calitativ la dezvoltarea economica,
eventual cu un grad cat mai redus de polarizare la nivel microeconomic.

Astfel, o problema importanta in conditiile reluarii cresterii economice pe termen scurt si a

perspectivelor de dezvoltare economica pe termen lung este identificarea si corectarea surselor
structurale, cantitative, calitative sau ciclice generatoare de dezechilibre care limiteaza potentialul de
crestere si de dezvoltare economica.

Ca sa inregistram o dezvoltare economica continua si sustenabila este necesara echilibrarea calitativa

a modelului de crestere pentru ca domeniile cu productivitate ridicata, care produc bunuri şi servicii
cu o valoare adăugată mare, sa-si majoreze ponderea în structura produsului intern brut, în
detrimentul sectoarelor mari consumatoare de resurse si care produc bunuri şi servicii cu valoare
adăugată redusă.

Pana la un anumit nivel economia se poate dezvolta din inertie, pe baza de motoare conjuncturale
sau pe o structura dezechilibrata prin exacerbarea laturii cantitative a factorilor de productie. Dar de
la un anumit prag, cresterea si dezvoltarea economica au nevoie de motoare permanente si de o
structura echilibrata, axata pe latura calitativa a factorilor de productie. Romania trebuie sa-si
fundamenteze un model de crestere economica corelat cu modelul de dezvoltare economica.
Romania are nevoie de o strategie de dezvoltare economica pe termen mediu si lung, adoptata prin
consens al tuturor fortelor politice si care sa fie aplicata indiferent ce forte politice se afla la
guvernare.

Prof. univ. dr. Moisă Altăr, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti si
Universitatea Romano-Americana

Prof. univ. dr. Dan Armeanu, Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori, ASE Bucureşti

Dacă aşteptăm să pice din cer, fără să facem nimic, o creştere economică de peste 5% bineînţeles că
nu o vom obţine. Plus că fără 5% pe an vom intra oricum în

Dacă aşteptăm să pice din cer, fără să facem nimic, o creştere economică de peste 5% bineînţeles că
nu o...

Revizuirea Constituţiei ar trebui să înceapă cu acest articol: „Cine nu aduce o creştere economică de
5% pe an trebuie să plece de la putere“

Revizuirea Constituţiei ar trebui să înceapă cu acest articol: „Cine nu aduce o creştere economică de
5% pe...

SharePrint Mail

Articole recomandate 3 / 5

Finanţe personale. Toate cele şase emisiuni de titluri de stat Fidelis sunt pe plus de la listare încoace.
Lichiditatea totală pe Fidelis de la listare încoace s-a ridicat la 377 mil. lei

Finanţe personale. Toate cele şase emisiuni de titluri de stat Fidelis sunt pe plus de la listare încoace.
Lichiditatea totală pe Fidelis de la listare încoace s-a ridicat la 377 mil. lei
Piaţa auto 2020. Importurile de maşini rulate au scăzut cu 14% în 2020, coborând la 381.500 de
unităţi

Piaţa auto 2020. Importurile de maşini rulate au scăzut cu 14% în 2020, coborând la 381.500 de
unităţi

Bogdan Dobre, care lucrează în cadrul Holcim de 20 de ani, este noul CEO al producătorului de
ciment cu afaceri de 1,5 miliarde de lei. Holcim România este cel mai mare producător de materiale
de construcţii din România după cifra de afaceri

Bogdan Dobre, care lucrează în cadrul Holcim de 20 de ani, este noul CEO al producătorului de
ciment cu afaceri de 1,5 miliarde de lei. Holcim România este cel mai mare producător de materiale
de construcţii din România după cifra de afaceri

Premierul Florin Cîţu promite: Mediul de afaceri va avea cea mai mare predictabilitate, nu vom umbla
la Codul fiscal, nu vom umbla la taxe

Premierul Florin Cîţu promite: Mediul de afaceri va avea cea mai mare predictabilitate, nu vom umbla
la Codul fiscal, nu vom umbla la taxe

România a mai primit încă 150.000 de doze de vaccin, dar nu au fost consumate nici jumătate din
primele doze

România a mai primit încă 150.000 de doze de vaccin, dar nu au fost consumate nici jumătate din
primele doze

Nemţii se bat pentru piaţa de supermarketuri din România: Luptă încinsă între Kaufland şi Lidl pentru
primul loc în comerţul alimentar. Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei

Nemţii se bat pentru piaţa de supermarketuri din România: Luptă încinsă între Kaufland şi Lidl pentru
primul loc în comerţul alimentar. Fiecare retailer a avut vânzări de 6 mld. lei

Americanii de la Morgan Stanley ridică la 810 dolari targetul de preţ pentru acţiunile Tesla. Barclays
îşi păstrează preţul ţintă de 230 dolari

Americanii de la Morgan Stanley ridică la 810 dolari targetul de preţ pentru acţiunile Tesla. Barclays
îşi păstrează preţul ţintă de 230 dolari

Fostul ministru de finanţe Bogdan Drăgoi, reales la cârma SIF Banat-Crişana. Nicio schimbare în
boardul societăţii. Care sunt obiective noului mandat. "Ne vom concentra pe diversificarea
portofoliului. Vrem creşterea activului net şi reducerea discountului faţă de NAV."
Fostul ministru de finanţe Bogdan Drăgoi, reales la cârma SIF Banat-Crişana. Nicio schimbare în
boardul societăţii. Care sunt obiective noului mandat. "Ne vom concentra pe diversificarea
portofoliului. Vrem creşterea activului net şi reducerea discountului faţă de NAV."

Radu Chirilă, cofondator al platformei integrate pentru soluţii de identitate digitală al Selfd.id: În
2021 va fi un boom în adopţia de soluţii de identitate digitală. După lansare am fost contactaţi deja
de câteva organizaţii importante din SUA şi Europa pentru a integra platforma Selfd.id în ecosisteme
mai largi

Radu Chirilă, cofondator al platformei integrate pentru soluţii de identitate digitală al Selfd.id: În
2021 va fi un boom în adopţia de soluţii de identitate digitală. După lansare am fost contactaţi deja
de câteva organizaţii importante din SUA şi Europa pentru a integra platforma Selfd.id în ecosisteme
mai largi