1 Noiuni generale despre CI

Comerul internaionalreprezint totalitatea schimburilor de bunuri, servicii i factori de

producie dintre dou sau mai multe state, n baza diviziunii internaionale a muncii.
Comerul mondial cuprinde comerul internaional al tuturor statelor lumii.
Comerul exterior reprezint relaiile comerciale ale unei ari cu restul lumii. (include exportul,
importul, reexportul i tranzitul).
Balanta comerciala: activa(excedentara); pasiva(deficitara)
2 Obiectivele intensificarii DIM in CI.
Diviziunea internationala a muncii exprima : procesul de specializare internationala in
productie a economiilor nationale;
-locul si rolul fiecarui stat in circuitul economic mondial;
-relatiile ce se stabilesc intre statele lumii in procesul dezvoltarii productiei si comertului
international;
-urmareste adaptarea potentialului economic al statelor la cerintele mondiale.
Factorii ce influenteaza DIM: - conditiile naturale fizico-geografice;
-Marimea teritoriului si a populatiei siecarui stat;
-nivelul tehnic si gradul de diversificare a aparatului productiv din fiecare tara;
-traditiile economice;
-aprpierea geografica a statelor si stabilirea unor raportusi de complementaritate economica
dinamica intre ele.
-factorii extraeconomici ( revolutie , razboaie, calamitati)
3 Interdependenta economica directa dintre statele lumii.
Adncirea interdependenelor economice dintre statele lumii.n ultimile 4-5 decenii a avut loc o
scindare a economiilor naionale i s-a lansat o puternic dezvoltare a afacerilor economice
internaionale care a determinat adncirea interdependenelor economice internaionale . Aceast
cretere se desfoar sub incidena revoluiei tehnico-tiinifice contemporane ct i sub
incidena unor factori socio-economici .n anii 1951-1955 s-a nregistrat o cretere a volumului
comerului mondial cu un ritm mediu anual de 10% fa de numai 1% n perioada interbelic i
de 5-6% la sf.sec.19 . Procesul obiectiv de adncire a interdependenelor se nfptuiete ntr-o
lume compus de economii naionale n care exist mari inegaliti sub aspectul nivelurilor de
dezvoltare dimenisiunilor potenialului economic i puterii(guvernrii) . Factorul esenial n
adncirea interdependenelor economice ale lumii o au companiile transnaionale , care la
moment ocup 1/3 din circuitul economic mondial . Specializare : intraramur , inter-ramur ,
organoleptic , intrafirm , tehnologic .
4 Structura CI pe cele doua grupe mari de produse.
Clasificare pe cele 2 mari grupe de produse:
1 Produse de baza (primare)
2 Produse manufacturate
5 Structura CI pe cele sase gurpe de produse.
Clasificarea pe cele 6 mari grupe de produse:
1
2
3
4
5

Prod alimentare
Materii prime
Combustibili
Prod chimice
Masini, utilaje si mijloace de transport

6
7

Alte prod manufacturate

Evoluia CI cu materii prime i prod manufacturate

6 Integrarea economica din Europa Occidentala si incidentele acesteia

asupra CI (CEE, Uniune vamala, Economica si Monetara)
CEE a fost infiintata pe 25 martie 1957, conform Tratatului cu privire la crearea CEE
intre Franta, Germania, Italia, Belgia, Olanda, Luxemburg. CEE urma sa se realizaze pe
2 etape: 1. Sub forma unei uniuni vamale, asigurind libera circulatie a marfurilor; 2. Sub
forma unei uniuni economice si monetare, asigurind libera circulatie a capitalurilor,
serviciilor, fortelor de munca si adoptarea unei monede unice in interiorul comunitatii.
Uniune vamala un teritoriu vamal unic al tarilor membre si o politica comerciala
comuna fata de terti.
7 Liberalizarea schimburilor comerciale reciproce si instituirea tarifului
vamal comun fata de terti.
Forma, Trataului de la Roma a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1958, dar primele masuri
pentru traducerea in fapt a prevederilor lui au fost luate abia la 1 ianuarie 1959, anul
1958 fiind considerat un an de pretranzitie. Perioada de realizare a uniuniii vamale eu
fost scurtata la 10 ani fa de 12-15 ani, i in functie de aceasta a fost adoptat si pus in
aplicare un calendar de reduceri succesive ale taxelor vamale de import la produsele
industriale i la o parte din produsele agricole, care sa incheiat la 1 iulie 1968.
In tarile membre ale CEE au fost inlaturate si marea majoritate a restrictiilor cantiative,
precum si alte bariere netarifare, cu efecte similare, iar taxele vamale de export au fost
desfiintate integral inca din anul 1960. Cu reducerea treptata a taxelor vamale de
import, au fost efectuate si 3 ajustari ale tarifelor vamale nationale la nivelul tarifului
vamal comun fata de terti: cu 30% ale tarifelor vamale nationale; cu 30% la 1 iulie 1963;
cu 40% la 1 iulie 1968, adica odata cu desfiintatrea integrala a taxelor vamale de
improt.
8

Politica agricol a CEE (PAC) (principii, obiective)

Principii:
1. Liberalizarea treptata a circulatiei produselor agricole intre tarile membre si comercializarea
lor la prete unice.
2. Referinta din partea tarilor membre pentru produsele agricole ale comunitatii.
3. Compensarea pierderilor ce rezulta din exportul produselor agricole disponibile ale tarilor
membre ale CEE in cazul in care aceste exporturi, sar putea realiza la preturi mul mai mici decit
cele comunitare.
4. Protejarea agriculturii tarilor membre de concurenta extracominitara, ce se realizeaza printr-un
sistem complex de masuri de politica comerciala atit tarifara cit si netarifara si restructurarea
acesteia pentru sporirea gradului de autoaprovizionare cu produse agricole din categoria acelora
ce sunt supuse reglementarilor de piata si ridicarea eficientei lor.
5. Finantarea pe plan comunitar a masurilor de politica agricola ce este realizat prin intermediul
unui organism specializat denumit fondul european de orientare si garatie agricola.
Obiective:
1.Cresterea productivitatii muncii si a progresului tehnico-stiintific in agricultura, care sa asigure
folosirea optima a factorilor de productie si a fortei de munca.
2.Asigurarea unui nivel de viata echitabil al agricultorilor.
3.Stabilirea pietelor produselor agricole.
4. Garantarea securitatii aprovizionarii tarilor membre cu produse agricole.

5. Asigurarea de preturi rezonabile pentru consumatorii comunitari.

Politica agricol a CEE (PAC)(mecanismul PAC)

Principalele pirghii ale mecanismului politicii agrare comunitare sunt:

1. Sistemul preturilor indicative/orientative (SPIo) reprezinta preturile la produsele agricole ce
intra sub incidenta politicii agrare comunitare, ce sunt in unitati de cont( moneda teoretica
stabilita egala cu valoarea $)
2. Sistemul preturilor de interventie (Spi) reprezinta un nivel inferior fata de preturile orientative
si constituie limita minima a preturilor comunitare, dar care este situat nivelul preturilor
practicate la nivel mondial.
3. Pretul limita-prag care este egal: pretul indicativ transport intern(pe parcurs comunitar)
4. Pretul encluza- este foarte apropiat pretului de import insa fiind cu putin mai ridicat decit
acesta.
5. Sistemul de protectie la frontiera- ce vizeaza un complex de masuri de politica comericala
menite sa contracteze concurenta extra comunitara.

10 Politica agricol a CEE (PAC) (reforma PAC)

Iniial, instrumentul principal al politicii agricole comune a fost sistemul de garantare a
preurilor pentru o producie agricol nelimitat, obiectivul urmrit fiind creterea gradului
de autoaprovizionare al Comunitii cu produse agricole din producia proprie.
Acest obiectiv a fost atins i chiar depit la o serie de produse agricole. Au nceput
s apar surplusurile de produse agricole care trebuia stocate i exportate n afara
Comunitii (de cele mai multe ori la preuri mai mici dect cele comunitare). Aceste
activiti trebuia finanate de FEOGA i bugetul agricol continua s creasc.
Obiectivele principale ale acestei reforme a PAC ar urma s fie urmtoarele:
a) meninerea poziiei de lider a Comunitii Europene pe piaa produselor agricole att la
producie, ct i la exportul de astfel de produse, prin creterea competitivitii
agricultorilor europeni att pe piaa intra- comunitar, ct i pe cea mondial;
b) apropierea produciei comunitare de nivelul cererii reale de produse agricole pe piaa
comunitii, Ur a neglija i cererea de produse agricole pe piaa mondial;
c) acordarea de ajutor financiar acelor fermieri comunitari care au cea mai mare nevoie de
el (n limitele unui buget agricol care s nu creasc ci s scad);
d) ncurajarea fermierilor comunitari s rmn pe pmnturile lor (s nu emigreze spre
orae, mai ales n condiiile n care Comunitatea European se confrunt cu un omaj
foarte mare);
e) protejarea mediului i dezvoltarea potenialului economic i social al zonelor rurale.

11 Tratatul asupra Uniunii Europene (Tratatul de la Maastricht Olanda)

Elementele Tratatului de la Maastricht sunt:
- introducerea unei monede unice europene cel mai trziu n 1999; drepturi civice
europene (cetenia uniunii);
- noi competene pentru CE (politica de sntate, politica de vize, politica

consumatorilor, politica industrial, educaia, cultura etc.);

- puteri suplimentare pentru Parlamentul European;
- instituirea unei politici externe i de securitate i aprare comun.
Potrivit 1 ratatului de la Maastricht, obiectivele UE sunt:
promovarea unui progres economic i social echilibrat, n special n crearea unui spaiu
far frontiere;
afirmarea identitii europene pe scena internaional, n special prin punerea n aplicare
a unei politici externe i de securitate comun;
ntrirea proteciei drepturilor i intereselor cetenilor rilor membre ale Comunitii
prin instituirea unei cetenii a Uniunii;
- dezvoltarea unei strnse cooperri n domeniul justiiei i afacerilor interne;

12 Definii politica comercial i obiectivele ei

Politica comerciala este o parte componenta a politicii economice a unui stat care vizeaza sfera
relatiilor economice externe a acestiua. Astfel prin aceasta politica se subintelege totalitatea
reglementarilor adoptate de catre stat in scopul promovarii sau al restringerii schimburilor
comerciale externe si al protejarii economiei nationale de concurenta straina. Obiectivele:
perfectionarea structurii schimburilor comerciale externe; fie restringerea, fie stimularea
comertului cu anumite produse sau grupe de produse; orientarea geografica a fluxurilor
comerciale internationale si restringerea acestor fluxuri cu unele tari si dezvoltarea lor cu altele;
imbunatatirea raportului de schimb prin sporirea puterii de cumparare a exportului.
13 Descriei impunerea vamal i tipurile de tax vamal
Impunerea vamala are la baza 3 functii in cadrul politicii vamale:
1.de natura fiscala( taxe vamale fiind o sursa de venit la bugetul de stat)
2.de natura protectionista(protejeaza economia nationala de concurenta straina in sensul ca taxa
vamala perceputa la import ridica pretul marfii importate, reducindu-i forta concurentiala in
raport cu produsul autohton)
3.de negociere( in snesul ca statele pot negocia intr-un cadru bilateral sau multilateral concesii
vamale- reciproce sau nereciproce- care pot stimula schimburile coemrciale).
Tipuri de taxa vamala:
a) Dupa scopul impunerii ( taxe3 vamale cu caracter fiscal; taxe vamale cu caracter
protectionist)
b) Dupa obiectul impunerii (de import; de export; de tranzit)
c) Dupa modul de percepere sau asezare( taxe vamale ad-valorem; taxe specifice; mixte)
d) Dupa modul de stabilire/ sau de fizare de catre stat(autonome; conventionale;
preferentiale; de retorsiune(de reaspuns))
14 Tariful vamal: esen, caracteristici, tipuri.
Tariful vamal este un catalog ce cuprinde nomenclatorul produselor supuse impunerii vamale,
precum si taxa vamala perceputa asupra fiecarui produs sau grupa de produse. Tarifele vamale au
la baza 2 probleme ca sunt tratate: clasificarea marfurilor in aceste tarife; formele pe care le
imbraca acestea.
Caracteristici:
a) are la baza cele doua nomenclatoare cel mai larg raspundite pe plan international;
b) clasificarea marfurilor in cadrul acestui sistem armonizat de descriere si codifiacre a
marfurilor are al baza criteriul combinat al originii si gradului de prelucrare a marfurilor;
c) este flexibil, in sensul ca poate fi folosit ca baza pentru o forma prescurtata sau mai detaliata
de clasificare;
d) prezinta o serie de avantaje esentiale in raport cu vechile sisteme de calsificare a marfurilor in
tarifele vamale.

Pe plan international de folosesc doua feluri de tarife vamale:

simple( sunt folosite de tari in curs de dezvoltare)
comuse(sunt acelea care au 2 sau mai multe coloeane de taxe vamalefiecare aplicindu-se
marfurilor provenind din anumite tari).
15 Efectul protecionist al tarifelor vamale
Efectul protectionist are 2 forme:
a) Cea a protectiei nominale( vizeaza valoarea intregului produs supus impunerii vamale si
este exprimata de taxe vamale inscrise in tarifele vamale oficiale ale statelor, date
publicitatii.
b) Cea a protectiei efective( vizeaza valaorea nou creata si incorporata in produsul supus
impunerii vamala. Ea masoara sporul valorii nou create pe unitatea de produs in
condutiile impunerii vamale, fata de valoarea nou creata pe unitatea de produs in absenta
tarifului vamal.
16 Metodele de reducere a taxelor vamale
1) Metoda reducerii directe a taxelor vamale, care poate imbraca forma reducerii taxelor
vamale fie produs produs fie tara cu tara. Metoda data este specifica tratativelor
bilaterale si da posibilitate ca ofertele sa se refere la produse de mica importanta din CI,
amploarea negocierilor fiind astfel mult mai redusa.
2) Metoda reducerii liniare reciproce care presupune reducerea tuturor taxelor vamale cu
acelasi procent. Esta specifica tratativelor multilaterale si da posibilitatea stabilirii atit a
unor rate diferite de reducere a taxelor vamale, cit si ale ritumurilor lor.
3) Metoda armonizarii taxelor vamale care presupune in general o reducere puternica a
taxelor vamale cu cit acestea sunt mai ridicate. Aceasta metoda a fost utilizata in cadrul
Undei de la Tokyo de negocierile comerciale de cadrul GATT.
17 Teritoriul vamal i tipurile de extindere vamal
Teritoriul vamal este acel spatiu geografic in interiorul cariua este in vigorare un anumit regim
vamal, o anumita legislatie vamala. De regula, teritoriul vamal al unui stat coincide cu teritoriul
sau national. Sunt insa si cazuri frecvente, in perioada postbelica , cind teritoriul vamal al unui
stat este mai mare sau mai mic decit teritoriul sau national.
Uniunile vamale sunt principala forma de extindere a teritoriului vamal si sunt de doua feluri :
a) perfecte- cind sunt vizate toate produsele care se schimba reciproc si cu tertii;
b)imperfecte- cind sunt vizate numai o parte din produsele care se schimba reciproc si cu tertii.
18 Rsfrngerea teritoriului vamal (excludere sau exceptare vamal)
Resfingerea este exceptarea regimuluivamal in vigoare a unei portiuni dintr-un stat national. In
aceste zone nu se percep taxe vamale de import. Prin exceptarea de la regim vamal in vigoare a
acestor zone, teritoriul vamal al unui stat este mai mic decit teritoriul statului national, iar
granitile vamale nu mai coincid cu cele ale statului.Aceste zone exceptate de la ragimul vamal in
vigoare al unui stat poarta denumirea generica de zone libere. Pe plan international, ele imbraca
diferite denumiri cum cunt , spre exemplu: zone portuare scutite de impozite, zone libere
comerciale, zone libere industriale de export, zone economice speciale etc.
19 Bariere netarifare care implic o limitare cantitativ direct a importurilor
Barierele tarifare sunt un complex de masuri si reglementari de politica comericala care
implica, limiteaza sau deformeaza fluxul international de bunuri si servicii si care au ca principal
scop aprarea pietei interne de concurenta straina si echilibrarea balantei de plati.
Particularitatile barierelor netarifare:
a) prin formele pe care le imbraca, aceste bariere urmaresc marfurile pe tot percursul lor de la
exportator pina la consumatorul final, actionind esalonat, din monentul in care s-a afectuat
comanda pentru un anumit produs ce urmeaza sa fie importat si pina in monetul consumului final
al acestuia.
b)marea diversitate si gradul lor diferentiat de protectie reprezinta o a doua particularitate a lor.

c)domeniile extrem de variate de aplicabilitate, legate de sfera relatiilor economice

internationale.
d)aceste bariere sunt mai greu de cunoscut de catre exportatori si din aceasta cauza se evalueaza
mult mai greu gradul lor de protectie si mai ales gradul lor de discriminare.
e)barierele netarifare pot influenta direct volumul fizic al marfurilor importate, pot influenta
indirect volumul importurilor prin mecanismul preturilor sau pot crea alte conditii care sa
ingreuneze realizarea importurilor.
a

Barierele netarifare care implica o limitare cantitativa directa a importurilor se mai

numesc si restrictii cantitative la import, si are cinci forme: interdictiilr la import;
contingentele la import; licentele la iport; limitarile voluntare la export; acordurile
privind comericalizarea ordonata a produselor.
Interdiciile (prohibirile) la import suntreglementriadoptate de ctre stat care
interzic total sauparial, pe o perioaddeterminat de timpsaunelimitat,
importulanumitorprodusesaugrupe de produse.
b Contigentele de import suntplafoanemaxime, cantitativesauvaloriceadmise la
importulanumitorproduse (saugrupe de produse) pe o perioaddeterminat de timp
(de regulun an).Contingentele de import sunt de doufeluri: globaleibilaterale.
c) Licenele de importsunt autorizaii pe care statul le acord firmelor importatoare
pentru un anumit produs sau grup de produse i pe o perioad rezonabil de timp n
funcie de natura odusului i distana geografic fa de ara de provenien.
Automate/neautomate; Globale/ individuale (deschise, specifice)
c Limitrile voluntare la export (autolimitri la export)sunt nelegeri oficiale sau
neoficiale care intervin ntre anumite state, prin care ara exportatoare, la cererea (sau
sub presiunea) rii importatoare, se oblige s reduc volumul expunui produs sau grup
de produse pn la un anumit nivel convenit i pe o perioad determinat de timp.

20 Bariere netarifare care implic indirect limitarea importurilor prin mecanismul

preurilor
a)Prelevri variabile la imp
b)Preul min i max la imp
c)Impozite indirecte si alte taxe cu caracter fiscal: TVA,taxa n cascad- un impozit de
consum ce se percepe la ntreaga val a mrfii. taxa de acciz-impozite ce se percep la produsele
ce constituie monopolul de stat. taxe portuale, taxe sanitare, taxe consulare
d)Taxe de retorsiune
a

Prelevrile variabile la import (taxele de prelevare) se practic n cadrul CEE i fac

parte din instrumentele de politic comercial
b Preurile minime de import se folosesc ca instrument de politic comercial n cazul
n care produsele autohtone au costurile de producie mult mai ridicate dect cele ale
concurenei.
c Preurile maxime de import se folosesc ca instrument de politic comercial n
cazul n care unele ri ncearc o ridicare artificial a preurilor la anumite produse
pe care le export.
d Impozitele indirecte i alte taxe cu caracter fiscal, denumite i
bariere paratarifare. n principiu, ajustrile fiscale la frontier reprezint
un regim fiscal potrivit cruia prod de exp sunt scutite de impozitele

indirecte, iarprod deimp suntsupuse la aceleaiimpozitecaicele

indigene.

21 Bariere netarifare care decurg din formalitile vamale i administrative privind

importurile
*evaluarea mrfii la vam, *documente i formaliti suplimentare cerute la import.
22 Bariere netarifare care decurg din participarea statului la activitile comerciale
23 Bariere netarifare care decurg din standardele aplicate produselor importate i
celor autohtone (obstacole tehnice)
Barierele netarifare de ordin tehnic rezult din caracterulexcesiv de sever, complicat i, mai
ales, lipsit de transparen alnormelor tehnice i de calitate (atunci cnd ele se abat de lanormele
i standardele internaionale), al normelor de ambalare,marcare i etichetare (afecteaz mai ales
rile n curs dedezvoltare care nu beneficiaz de mijloacele tehnice i financiarenecesare pentru
a rspunde cerinelor ridicate ce caracterizeaz laacest capitol piaa rilor dezvoltate), al
normelor de protecie amediului nconjurtor (apar cheltuieli suplimentare pentru productori n
sensul respectrii anumitor parametrii legai de protecia mediului) i al normelor sanitare i fitosanitare (seaplic mai ales n cazul importurilor de produse alimentare, demedicamente, produse
chimice, animale vii, semine, fructe,legume) etc

24 Msuri promoionale a exporturilor de mrfuri

25 Msuri de stimulare a exporturilor de natur bugetar
26 Msuri de stimulare a exporturilor de natur fiscal
27 Msuri de stimulare a exporturilor de natur financiar-bancar
28 Msuri de stimulare a exporturilor de natur valutar
29 Apariia GATT, definire, obiective, structur organizatoric
Acordul a fostsemnat la 30 oct 1947 si a intrat in vigoare la 1 ian 1948.
GATT- este un tratat multilateral interguvernamental prin
, sareduca,
eliminesausaconsolidezetaxelevamalesisainlaturerestrictiilecantitativesau de altanatura din
caleaschimburilorcomercialereciproce .
Obiectivul principalCreareaconditiilorfavorabile pt desfasurareaschimburilorcomercialeintretarile membre

Principii:
a. Principiul nediscriminrii n relaiile comerciale dintre prile contractante.
b. Interzicerea de ctre prile contractante, n relaiile reciproce, a restriciilor cantitative, sau a
altor msuri cu efecte similare la importul i exportul de mrfuri
c.Eliminarea sau limitarea subveniilor la export n relaiile comerciale dintre prile
contractante.
d. Protejarea economiilor naionale de concurena strin
Derogari:
a Autorizarea rilor ncursdedezvoltare
b Admiterea crerii de zone de liber schimb i de uniuni vamale, cu tarife vamale
externe comune, la care s participe dou sau mai multe pri contractante
c Admitereatemporar derestriciicantitative

30 Principalele prevederi ale Acordului General pentru Tarife i Comer

31 Rezultatele activitii GATT

32 Dezvoltarea CI al Republicii Moldova.

Principalii doi mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova au fost, n zece luni ale anului
2010, Federaia Rus i Romnia, urmate de Ucraina, Italia i Germania, care mpreun dein 56
la sut din comerul exterior moldovenesc.
Cei mai mari cinci parteneri dein o cot de 63,8% din exporturi, a cror valoare s-a ridicat dup
zece luni la 1 mlrd 190,7 milioane de dolari SUA, iar la importuri - 54,3% din totalul de 3 mlrd
010,1 milioane dolari.
Potrivit Biroului Naional de Statistic, n ianuarie-octombrie, principalii parteneri comerciali n
derularea exporturilor au fost: Federaia Rus cu o cot de 25,3 la sut din totalul exporturilor,
Romnia (17,1%), Italia (9,9%), Ucraina (5,9%) i Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de
Nord (5,6%).
Cele mai mari dinamici la export printre zece cei mai importani parteneri comerciali ai
Moldovei la exporturi le-a nregistrat Turcia (de 2,5 ori), Regatul Unit al Marii Britanii i
Irlandei de Nord (38%) i Federaia Rus (36%).
n ierarhia rilor partenere la importuri, Ucraina deine 14,3 la sut din importurile realizate de
Moldova, dup care urmeaz Federaia Rus (14,2%), Romnia (10%), China (8,1%) i
Germania (7,7%). Dac tendinele se vor menine, Rusia va devansa n noiembrie Ucraina i va
urca pe locul nti, creterea importurilor din Federaia Rus (+62,0%) fiind mult mai rapid dect
din Ucraina (+18,2%).