Sistemul economic al României

● Populația României în anul 2019 a fost de 19,4 milioane, reprezentând 4,3% din
totalul UE-27

Sursă: ec.europa.eu
● Este al nouălea stat după suprafața teritoriului (238.397 km²) și al șaptelea după
numărul populației (peste 20 milioane locuitori) dintre statele membre ale Uniunii
Europene. Capitala țării, București, este și cel mai mare oraș al acesteia și al șaselea
oraș din UE după populație (1,9 milioane locuitori). A fost rândul României să
desemneze un oraș drept Capitală Europeană a Culturii, pentru 2007, fiind ales
Sibiul,și pentru 2023, fiind aleasă Timișoara.
Sursă: wikipedia.org
● PIB-ul a crescut de 4 ori, de la 40,8 mld. euro în 2000 la 160,4 mld. euro în 2015.
PIB-ul pe locuitor, exprimat ca pondere în media zonei euro, s-a majorat de 2,3 ori,
de la 23% în 2000 la 53% în 2015;

Sursă: bnr.ro
● Valoarea indicatorului de profil (IDU) înregistrată de România a fost în anul 2014 de
79,3%, în condiţiile unei medii UE de 88,2% (penultima poziție în cadrul UE, înaintea
Bulgariei) În anul 2000, valoarea IDU era de 70,7% (+8,6 pp; +12,2% în 2014).
 ● România este membră a unor organizații internaționale, printre care: ONU
(Organizația Națiunilor Unite, din 1955), CoE (Consiliul European, din 1993),
Uniunea Europeană (de la 1 ianuarie 2007), NATO (Organizația Tratatului
Atlanticului de Nord, din 29 martie 2004), OSCE (Organizația pentru Securitate și
Cooperare în Europa), OIF (Organizația Internațională a Francofoniei, din 2003),
Uniunea Latină (din 1980), și unor instituții economice: Grupul Băncii Mondiale,
FMI (Fondul Monetar Internațional, din 1972), BERD (Banca Europeană pentru
Reconstrucție și Dezvoltare, din 1991); și este candidată la aderarea la OCDE
(Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică)
Surse: mae.ro, wikipedia.org
● Agricultura din România joacă un rol semnificativ și are aproximativ 29% din forța
de muncă a țării, una dintre cele mai ridicate din Europa. Agricultura din țară
contribuie cu aproximativ 8.1% din PIB. Mecanizarea agriculturii în țară este încă
relativ scăzută în comparație cu alte țări din Uniunea Europeană. România are un
tractor pentru fiecare 10 acri de teren, în timp ce media pentru Uniunea Europeană
este un tractor pentru fiecare 54 acri de teren. România este clasată pe locul 10 în
lume cu cea mai diversă producție minerală și există aproximativ 60 minerale diferite
care sunt produse în țară. România are depozite de diferite tipuri de minerale
suficient pentru a furniza producția națională a țării. Țara importă și petrol brut,
antracit, cărbune și bituminoasă. În 2007, România a exploatat aproximativ
565,000 tone de fier, 47,000 tone de minereu de zinc, 4,000 tone de tungsten și 34
milioane de tone de cărbune. Cele mai abundente minerale din țară includ halit sau
clorură de sodiu. Țara produce și petrol, iar producția nu este suficientă pentru
autosuficiență, iar România continuă să importe gaze. Există o rețea extinsă de
conducte pentru transportul țițeiului, a produselor petroliere și a gazelor naturale
și are una dintre cele mai lungi conducte din lume. Alte minerale semnificative din
țară includ, printre altele, cupru, minereu de fier, crom, mercur, uraniu, bariț, aur,
antimoniu, celestină, emery, calcar, marmură, magneziu, feldspat, piatră ponce,
 argilă și pirită. Regiunea Rosia Montana se crede că are cele mai importante
depozite de aur din întreaga Europă, care se estimează că au depozite mari de aur
și argint evaluate la aproximativ $ 3 miliarde. Țara este acum cel mai mare
producător al automobilelor din Europa Centrală și de Est, iar unele dintre
companiile auto din țară includ cei doi mari producători din Mioveni și Craiova, care
sunt Dacia și Ford. Industria serviciilor din România a contribuit cu 55% din PIB în
2003 și a utilizat 51.3% din forța de muncă a țării. Unele dintre subsectoarele
principale din industria serviciilor includ activitățile de afaceri, închirierea, serviciile
financiare, transporturile, restaurantele și comerțul. Întreaga industrie sa extins
foarte mult în ultimii ani și a angajat aproximativ 47% din populație și a reprezentat
mai mult de jumătate din PIB-ul țării. Sectorul comerțului cu amănuntul este cel
mai mare angajator din industrie, ocupând aproximativ 12% din populație. Sectorul
comerțului cu amănuntul este concentrat în principal în numeroase magazine mici de
vânzare cu amănuntul care se găsesc în principal în mall-uri.
Surse: ripleybelieves.com
● Aproximativ 19% dintre persoanele care dețin un loc de muncă în România sunt
expuse riscului de sărăcie, în timp ce media europeană este de aproximativ 9%.
Sursa: date INS, prelucrările autorului
● Mai bine de 29% din populația aptă de muncă se află în inactivitate, iar creșterea
acestui indicator este extrem de accentuată, dacă avem în vedere că, în anul 2000,
rata de inactivitate era de doar 16%.

Concluzii:
● Economia României continuă să fie caracterizată de o forță de muncă cu calificări
medii și scăzute și o utilizare redusă a tehnologiilor, bazându-se în continuare pe
industriile cu valoare adăugată scăzută. Productivitatea este afectată iar modelele de
afaceri utilizate permit creşterea productivităţii doar prin intermediul reducerilor
salariale, ceea ce, în esență, reprezintă o puternică sursă suplimentară de stres.
● Relaţia dintre creşterea economică şi dezvoltare, și reducerea sărăciei
este fracturată în România de o economie reală cu:
– Performanţe sub aspiraţiile cetăţenilor privind nivelul de trai
– Indisciplină financiară accentuată a firmelor
– Manifestări frecvente de evaziune fiscală şi corupţie, fenomene care se regăsesc atât la
firme, cât şi în execuţia bugetului general consolidat

Soluții:
● Creşterea volumului şi calităţii PIB necesită încurajarea comportamentelor pozitive
privind: munca, economisirea, investirea, solidaritatea etc.
● Acordarea de deduceri fiscale pentru participarea la scheme de pensii private, de
asistenţă medicală privată, de credite pentru studenţi + diferenţierea alocaţiilor pentru
copii în favoarea categoriilor mai vulnerabile de cetăţeni etc.
● Aşa cum se promovează transparenţa cheltuielilor publice trebuie să se asigure, în
mod simetric, şi transparenţa veniturilor şi averii private faţă de stat în calitate de
garant al aplicării corecte a legilor în societate: creşterea încrederii între cetăţeni şi a
acestora în instituţiile publice