BPCE Ankara

NDRUMAR DE AFACERI 2011

- REPUBLICA TURCIA
Continut
1. Consi!ra"ii #!n!ra$!
2. Di%!nsiun!a si i%&ortanta &i!t!i
'. Cu% s! (a) a(a)!ri in Tur)ia
*. R!#i%u$ )o%!rtu$ui
+. R!#i%u$ in,!stitii$or strain!
-. R!#i%u$ (is)a$
.. /&ortunitati ! !0&ort
8. 1urs! &!ntru i!nti(i)ar! o&ortunit2"i ! !0&ort
3. Fir%! ! a,o)atura si )onsu$tanta
10. Conta)t! uti$!
An!0!
- An!0a 1 - Non-Paper privind problemele in discuie ntre UE i Turcia pe tema Acordului de
Uniune vamal
- An!0a 2 - Lista principalelor bariere comerciale la importul de produse n Turcia
1. C/N1IDERATII 4ENERALE
1.1. Prin)i&a$ii ini)atori !)ono%i)i 5i so)ia$i
1.2. I%&ortanta &i!t!i
1.'. /&ortunitati
1.*. I%&ortant ! stiut
1.1. Prin)i&a$ii Ini)atori !)ono%i)i 5i so)ia$i
D!nu%ir!a o(i)ia$a
- Republica Turcia
1tru)tura ! stat
- Preedintele Republicii Abdullah GUL
- Marea Adunare Naional (parlament unicameral)
- Consiliul de Minitri, condus de Prim-ministru,
Recep Tayyip ERDOGAN
/r#ani6ar!a t!ritoria$a
- 7 regiuni i 80 de provincii conduse de guvernatori
For%a ! #u,!rn2%7nt
- Democraie parlamentar
Po6i"ia #!o#ra(i)a
- sud-estul Europei si sud-vestul Asiei, ar aezat pe 2 continente (Europa i Asia)
- vecini: Marea Neagra, Georgia, Armenia, Azerbaidjan, ran, rak, Siria, Grecia si Bulgaria
1u&ra(a"a
- 780.580 Kmp, din care 9.820 Kmp reprezint suprafaa acoperita de ape
- 30,93% suprafaa arabila, din care: 3% culturi permanente si 62% alte destinaii
R!surs! natura$!
- Bor (70% din rezervele mondiale), marmur (40% din rezervele mondiale), crbune (lignit),
minereu de fier, cupru, crom, antimoniu, mercur, aur, barit, argile i calcar
Po&u$a"ia
- 73.722.988 milioane locuitori (2010)
- vrsta medie a populaiei: 28,5 ani
- durata medie de viata: 68,9 ani la brbai si 73,8 ani la femei
- compoziia pe vrste :
- 37,2% 15-24 ani,
- 51,5% peste 25 ani
- 52,9 milioane persoane peste 15 ani
- 25,6 milioane persoane, populaia activ
- 22,7 milioane persoane, populaia angajat
- 2,9 milioane omeri (11,7%)
- 9,5 milioane populatia nagajata, neinregistrata
Ca&ita$a
- Ankara (4.467 mii locuitori). Al doilea mare centru industrial i comercial, dup stanbul. n
Ankara au sediu principalele asociaii si organizaii ale oamenilor de afaceri i principalele
societi de construcii
Prin)i&a$!$! )!ntr! inustria$! si
)o%!r)ia$!
- stanbul, cel mai important centru industrial, comercial si financiar
- Bursa, 13 zone industriale cu peste 950 companii (textile, auto, maini si pentru
prelucrarea metalelor etc.)
- zmir, al doilea port pentru export, zona libera
- Gaziantep, 3 zone industriale, 22 de baraje care iriga 1,5 milioane hectare
- Konya, principala zona agricola a Turciei, agro-industrie
- Kayseri, una din cele mai mari zone industriale (300 companii), specializata in principal in
industria textila
- Eskiehir, centru industrial in dezvoltare, fabrica de avioane
- Adana, port, zona industriala cu peste 220 companii (textile, confectii, prelucrarea
metalelor, alimentare, plastic, maini etc.)
- Ceyhan, hub energetic in dezvoltare, terminalul oleoductelor Baku-Tbilisi-Ceyhan si Kikuk-
Ceyhan, rafinrie
- Antalya, centru turistic, zona agricola (legume, citrice)
- Samsun, port la Marea Neagra, terminal pentru gazoductul Blue Stream, turism termal
- Mersin, Balikesir, Diyarbakir, Hatay, Kocaeli, Manisa, Trabzon, Sanliurfa
Prousu$ Int!rn Brut
- 735,8 miliarde dolari n 2010 (8,9% fata de 2009), 618 miliarde dolari, n 2009 (-4,7% fata
de 2008)
PIB8$o)uitor
- 10.079 dolari n 2010, 8.590 dolari n 2009,
Co%!rtu$ !0t!rior
- Export: 114 miliarde USD n 2010, 102 miliarde USD n 2009 si 132 miliarde USD n 2008
- mport: 185 miliarde USD n 2010, 141 miliarde USD n 2009 i 202 miliarde USD n 2008
Turis%u$
- Numar turisti: 33 milioane turiti strini n 2010, 32 milioane turiti strini n 2009
- ncasari din turism: 20,8 miliarde doali n 2010, 21,2 miliarde dolari n 2009
In,!sti"ii$! strain! ir!)t! 9n!t!:
- 8,9 miliarde dolari in 2010, 8,4 miliarde dolari n 2009, 19,5 miliarde dolari n 2008
Rata in($ati!i
- 5,4% n 2010, 6,53%, n 2009
D!(i)itu$ )ontu$ui )ur!nt
- 47,64 miliarde dolari n 2010, 13,99 miliarde dolari n 2009
Fusu$ orar
Pro#ra%u$ ! $u)ru
- 2 ore fa de GMT (ora Romniei)
- 8.30-123.00 / 13.30-17.00 bnci
- 9.00 17.30 / 9.00 - 18.00 firme
- 8.30-12.30 / 13.30-17.30 instituii publice
Li%;a o(i)ia$a
- turca
- in afaceri se folosete in principal limba engleza si parial germana, franceza i rusa
Mon!a< Lira turca (TL)
- 31 mai 2011: USD =1,5859 TL
Euro = 2,2844 TL
TL = 0,5494 RON
Pr!(i0 t!$!(oni)
- +90 312 ........... Ankara
- +90 212 ............stanbul (Europa)
- +90 216 ............stanbul (Asia)
12r;2tori $!#a$!
- 01 anuarie - Anul Nou
- 23 Aprilie - Suveranitatea naionala si Ziua Copilului
- 19 Mai - Ziua Tineretului si Sportului
- 30 August - Ziua Victoriei
- 29 Octombrie - Ziua Naionala
- Ramazan: 2011< 1 - 29 august
2012: 20 iulie - 18 august
2013: 9 iulie - 7 august
- Bayram< 2011: 30 august - 1 septembrie
2012: 19 - 21 august
2013: 8 - 10 august
R!$i#ia
- slam 98%, restul de 2% fiind ortodoci, gregorieni, catolici, protestani, evrei
1.2. I%&ortanta &i!t!i
Turcia este membru al OCDE i G20. n 2010, a fost a 16-a economie din lume si a 6-a din Europa. Dei,
n 2009, sub impactul crizei financiare internationale rata de crestere a sczut cu 4,7%, n 2010 a
consemnat o cretere semnificativa, cu 8,9% mai mare fa de 2009. Turcia are o piata intern mare, in
continu dezvoltare, att d.p.d.v al numarului de consumatori (73,7 milioane consumatori), ct si d.p.d.v
al ritmului de cretere. Relaiile comerciale cu rile UE se deruleaz n baza Acordului de Uniune
Vamala, semnat in 1995. Din 2005, Turcia este tara candidata la UE si, in perioada de pregtire, primete
importante fonduri de la UE. Turcia este un important nod comercial n zon. Firmele romanesti pot folosi
partenerii turci pentru a participa ca subfurnizori/subcontractori la proiecte de interes pe pieele din
Orientul Mijlociu (rak, ran, Siria), Caucaz (Azerbaidjan, Georgia), Asia Centrala (Turkmenistan,
Kazakhstan, Uzbekistan etc.) si Africa.
1.'. /&ortunitati
Turcia are o industrie moderna, n continu expansiune, cu un potenial de import, in valoare de 185
miliarde dolari (2010), care ofer importante o&ortunitati ! !0&ort= )oo&!rar! si in,!stitii firmelor
romanesti.
1.*. I%&ortant ! stiut
Turcia este o piata complexa, in continua schimbare, care cere adaptabilitate si perseverenta. Exportatorii
romani se pot confrunta pe aceasta piaa cu politici comerciale contradictorii, decizii juridice, legi i
reglementri imprevizibile, masuri de aparare comercial, inclusiv msuri administrative (licene,
standarde, certificate etc.), neconforme cu prevederile Acordului de Uniune Vamala, lipsa de transparenta
la adjudecarea licitaiilor.
Cunoaterea reglementarilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara sprijinul unui partener
local, experimentat, de incredere, care cunoaste reglementarile, legile, limba si are contacte/relatii in
mediul de afaceri. Pentru intrarea pe piat se recomand n prima faz cooperarea cu un
reprezentant/agent/distribuitor local i pe msura dezvoltarii afacerilor, permanentizarea prezentei pe
piat prin nfiinarea unui birou de reprezentare comercial (liaison office) sau a unei filiale/sucursale
locale.
Potrivit practicii locale, relaiile personale cu potenialii parteneri pot contribui definitoriu la stabilirea
ncrederii i la succesul n afaceri.
2. DIMEN1IUNEA PIETEI= CARACTERI1TICI 1I IMP/RTANTA
2.1. 1tru)tura !0&ortu$ui 5i i%&ortu$ui Ro%7ni!i in Tur)ia 92010:
2.2. Prin)i&a$!$! &rous! $a i%&ortu$ Tur)i!i= in 2003 5i 2010
2.'. Prin)i&a$ii !0&ortatori ! %2r(uri in Tur)ia= in 2003 5i 2010
Turcia este membru al OCDE, G20 i una din rile fondatoare a Organizaiei de Cooperare Economic la
Marea Neagr (care are sediul n Turcia).
n 2010, Turcia a continuat sa fie a 16-a economie din lume si a 6-a din Europa. Dei, n 2009, PB-ul a
sczut cu 4,7%, n 2010 a crescut cu 8,9% fa de 2009. Turcia are o piata intern mare (73,7 milioane
consumatori), in continu dezvoltare.
Turcia dispune de resurse energetice limitate : 43 milioane tone rezerve confirmate de titei i 6,2 miliarde
mc rezerve confirmate de gaze. Resurse importante : 40% din rezervele mondiale de marmur (n peste
100 varieti), 66% din rezervele mondiale de bor, 50% din rezervele de pirit, 20% din resursele de
bentonit, 6,9% din resursele de bariu, 4,9% din resursele de azbest, 2,5% din resursele de wolfram i
antimoniu i 1.1% bauxit, mercur i zinc.
Turcia ocupa locul 3 mondial n privina consumului de aur (peste 80 tone) dup China i ndia, fiind
urmat de SUA.
n 2010, Turcia a continuat s fie principalul partener comercial extracomunitar al Romniei i al 5-lea
partener n cadrul schimburilor comerciale totale, respectiv: a 4-a pia de export i al 9-lea furnizor la
import.
n acelasi timp si Romania este un partener comercial important al Turciei. Potrivit statisticii turce, n
2010, Romnia a fost a 12-a pia pentru exportul Turciei i al 15-lea furnizor de mrfuri.
2.1. 1tru)tura !0&ortu$ui 5i i%&ortu$ui Ro%7ni!i in Tur)ia 92010:
4ru&a ! &rous! E0&ort 9>: I%&ort 9>:
- Metale comune si articole metalice 45.5% 20.1%
- Maini, aparate, echipamente electrice 13.3% 19.8%
- Produse minerale 15.2% 22.0%
- Vehicule, aeronave si echipamente transport 11.5% 13.2%
- Produse ale industriei chimice si conexe 7.0% 4.6%
- Produse ale regnului vegetal 4.9% 4.9%
- Mase plastice si articole, cauciuc 3.2% 9.3%
- Lemn, crbune lemn, pluta, mpletituri 3.0% 0.2%
- Materii textile si art. din acestea 1.2% 12.8%
- Articole piatra, ipsos, ciment, sticla, ceramica 0.8% 2.6%
- Produse alimentare, buturi, tutun 0.6% 1.4%
- Pasta lemn, hrtie, carton si articole conexe 0.2% 1.9%
- Piei crude/tabacite, blanuri si art. din acestea 0.1% 0.3%
- Aparate optice, foto si de msura 0.1% 0.3%
- Alte marfuri : Mobila, mobilier medical, articole de pat 0.2% 1.6%
Potenialul de import al Turciei a fost de 185 miliarde dolari n 2010 (n crestere cu 31% fa de 2009). UE
este primul partener comercial al Turciei, iar Turcia este al aptelea partener la importul UE i al aselea
la exportul UE.
Turcia este un important partener al Romniei si pe linia cooperrii economice. Firmele romneti au
participat la realizarea unor obiective energetice de referin n Turcia, cum sunt: furnizor de echipamente
pentru 10 hidrocentrale i la Rafinria Krkkale, explorri petroliere n Marea Neagr i Marea Marmara,
construirea a 2 staii de uscare la Silivri. n prezent, se afl n diverse faze de negociere noi proiecte de
cooperare pentru foraje petroliere in marile din vecinatatea Turciei, construirea unui cablu electric
submarin ntre Constana i stanbul etc.
Turcia ocup locul 15 n topul investitorilor directi in Romania. La 31 dec. 2010, erau nregistrate in
Romania 12036 societati comerciale cu participare turca, cu o valoare a capitalului subscris de 433,1
milioane euro (531,3 milioane dolari). Dac se iau in considerare si investitiile turce prin firme offshore,
valoarea totala a investitiilor turce in Romania este estimata la peste 4,5 miliarde dolari.
Principalele domenii n care au investit firmele turce n Romnia, sunt: servicii bancare i de asigurri,
industria prelucrtoare i alimentar, complexe comerciale (Bucureti Mall, Plaza Romnia, Titan Outlet),
parcuri logistice (Romta Transport and Logistic Center, Omsan Romania Bucureti i Mioveni, Romglob
nvest SRL Orastie jud. Hunedoara, Galaxy Center - Cheia Dmboviei), hoteluri (Ramada-Majestic,
Lido, Hotel Duke, Romta Hotel), birouri i construcii rezideniale (Anchor Plaza, Romta Business
Center, nCity Residences, Bneasa Residential Park, Cozmopolis-Stefanesti), ferme agricole (Banvit n
Agrofood Urziceni i Banvit Aliments Brila).
nvestiiile firmelor romneti n Turcia, efectuate de firme i persoane fizice, nsumeaz circa 15 milioane
dolari, n 99 de societi mixte, din care: 31 din domeniul comerului cu ridicata i cu amnuntul, 18 n
industria prelucrtoare, 10 transport, depozitare i comunicaii, 10 servicii sociale i de personal, 8
societi de construcii, 8 servicii hoteluri i restaurante, 8 imobiliare, 3 n domeniul electricitii, gazelor i
aprovizionrii cu ap, 2 n agricultur i o societate n domeniul mineritului i carier. Oportuniti de
investiii de interes pentru firmele romne: turism (hoteluri pentru turitii romni pe litoralul Mrii Egee i la
Mediteran), industria prelucrtoare (echipamente energetice, prelucrarea metalelor, componente pentru
autovehicule, textile-confectii), producia de energie (hidraulic, lignit) etc.
Guvernul turc exercit o puternic influen asupra economiei prin controlul asupra ntreprinderilor de
stat, prin stimulente acordate firmelor productoare i exportatoare (reducerii/reealonari de impozite i
taxe, subsidii, asisten pentru marketing i promovare) i prin impunerea de msuri pentru protejarea
industriei naionale de concurena produselor din import (standarde, licene, sisteme de nregistrare,
control de calitate, salvgardare si antidumping). Lista principalelor msuri de aprarea comercial, n
vigoare, este disponibil la capitolul ,Regimul Comerului.
Pentru orientarea exportatorilor romni cu privire la oportunitile de export pe piaa turc prezentm, mai
jos, principalele produse la importului Turciei.
2.2. Prin)i&a$!$! &rous! $a i%&ortu$ Tur)i!i= in 2003 5i 2010
Ca&ito$u$
2003 2010
Cr!5t!r!
9>:
- Mii o$ari - > - Mii o$ari - >
Tota$ i%&ort 1*0.32?.*21 100=0 1?+.*32.?+3 100=0 '1=-
01 animale vii si produse ale regnului animal 33.664 0,0 333.293 0,2 890,1
04 lapte, produse lactate, oua; miere; produse 117.049 0,1 128.277 0,1 9,6
comestibile de origine animal
07 legume, plante, rdcini si tuberculi alimentari 246.209 0,2 315.380 0,2 28,1
08 fructe comestibile; coji de citrice si de pepeni 312.392 0,2 315.147 0,2 0,9
10 cereale (gru, porumb, orz) 1.202.124 0,9 1.056.747 0,6 -12,1
12 semine si fructe; plante ind. si medicinale; furaje 1.054.493 0,7 1.558.753 0,8 47,8
15 grsimi si uleiuri de origine animala sau vegetala 1.094.195 0,8 990.266 0,5 -9,5
19 preparate de cereale, faina, amidon, lapte; patiserie 147.458 0,1 169.328 0,1 14,8
21 preparate alimentare diverse 329.422 0,2 375.926 0,2 14,1
22 buturi, lichide alcoolice si oeturi 128.229 0,1 138.990 0,1 8,4
23 reziduuri si deeuri ale industriei alimentare 556.349 0,4 739.079 0,4 32,8
24 tutun si nlocuitori de tutun 400.124 0,3 368.274 0,2 -8,0
25 sare; sulf, pmnturi si pietre; ipsos, var si ciment 259.647 0,2 314.261 0,2 21,0
26 minereuri, zgura si cenua 962.310 0,7 998.513 0,5 3,8
27 combustibili; uleiuri minerale; materii bituminoase 29.905.305 21,2 38.488.949 20,7 28,7
28 produse chimice anorganice 1.091.697 0,8 1.423.788 0,8 30,4
29 produse chimice organice 3.341.722 2,4 4.400.320 2,4 31,7
30 produse farmaceutice 4.080.491 2,9 4.410.043 2,4 8,1
31 ngrminte 1.057.507 0,8 1.016.777 0,5 -3,9
32 extracte tanante sau colorante 1.276.064 0,9 1.544.969 0,8 21,1
33 uleiuri eseniale si rezinoide; produse de parfumerie 839.860 0,6 984.291 0,5 17,2
34 spun, produse organice tensio-active 521.366 0,4 625.525 0,3 20,0
35 substane albuminoidale; amidon modificat; cleiuri; 366.536 0,3 429.274 0,2 17,1
37 produse fotografice sau cinematografice 217.268 0,2 223.838 0,1 3,0
38 produse diverse ale industriei chimice 1.473.007 1,0 1.795.440 1,0 21,9
39 materiale plastice si articole din material plastic 6.944.490 4,9 9.730.407 5,2 40,1
40 cauciuc si articole din cauciuc 1.555.423 1,1 2.321.569 1,3 49,3
41 piei brute (altele dect blnurile) si piei tbcite 296.794 0,2 473.295 0,3 59,5
42 obiecte din piele; articole de curelrie 366.088 0,3 408.842 0,2 11,7
44 lemn, crbune de lemn si articole de lemn 731.506 0,5 1.098.395 0,6 50,2
47 pasta de lemn sau din alte materiale fibrolemnoase 342.629 0,2 544.970 0,3 59,1
48 hrtie si carton; articole din pasta de celuloza 2.214.106 1,6 2.819.707 1,5 27,4
49 cri, ziare, ilustrate, imprimate, manuscrise etc. 127.847 0,1 138.059 0,1 8,0
51 lina, par de animale; fire si esturi din par de cal 308.114 0,2 369.946 0,2 20,1
52 bumbac 2.098.707 1,5 3.385.670 1,8 61,3
53 alte fibre textile vegetale; fire si esturi din hrtie 146.315 0,1 256.953 0,1 75,6
54 filamente sintetice sau artificiale 1.243.638 0,9 1.685.919 0,9 35,6
55 fibre sintetice sau artificiale discontinue 1.519.976 1,1 2.088.920 1,1 37,4
56 vata, psl; fire speciale; sfoara, cordoane, frnghii 373.035 0,3 420.354 0,2 12,7
57 covoare si alte acoperitoare de podea din mat. textile 141.494 0,1 181.415 0,1 28,2
58 esturi speciale; dantele, tapiserie; pasmanterie 129.442 0,1 173.846 0,1 34,3
59 esturi impregnate, cauciucate, acoperite, stratificate 218.698 0,2 285.182 0,2 30,4
60 esturi tricotate sau croetate 230.459 0,2 372.156 0,2 61,5
61 articole si accesorii de mbrcminte din tricotaje 752.858 0,5 1.007.291 0,5 33,8
62 articole de mbrcminte si accesorii 1.157.344 0,8 1.549.812 0,8 33,9
63 alte articole textile confecionate 110.793 0,1 146.877 0,1 32,6
64 nclminte, ghete si articole similare 539.468 0,4 659.674 0,4 22,3
68 articole din piatra, ipsos, ciment, azbest, mica 326.666 0,2 427.958 0,2 31,0
69 produse ceramice 274.524 0,2 390.126 0,2 42,1
70 sticla si articole din sticla 474.579 0,3 616.460 0,3 29,9
71 perle, pietre pretioase, monede 2.003.646 1,4 3.036.958 1,6 51,6
72 fonta, fier si otel 11.351.640 8,1 16.114.736 8,7 42,0
73 produse din fonta, fier sau otel 1.526.071 1,1 1.966.561 1,1 28,9
74 cupru si articole din cupru 1.985.367 1,4 3.291.265 1,8 65,8
75 nichel si articole din nichel 121.598 0,1 168.362 0,1 38,5
76 aluminiu si articole din aluminiu 1.602.482 1,1 2.487.566 1,3 55,2
78 plumb si articole din plumb 145.019 0,1 179.709 0,1 23,9
79 zinc si articole din zinc 252.243 0,2 433.671 0,2 71,9
82 unelte si scule, tacmuri din metale comune 398.040 0,3 583.014 0,3 46,5
83 articole diverse din metale comune 500.458 0,4 673.968 0,4 34,7
84 boilere, maini si dispozitive mecanice 17.131.962 12,2 21.241.733 11,5 24,0
85 maini, aparate si materiale electrice si componente 12.243.100 8,7 14.637.191 7,9 19,6
86 vehicule si echipamente pentru caile ferate 742.838 0,5 526.476 0,3 -29,1
87 automobile, tractoare, biciclete, alte vehicule 8.975.864 6,4 13.422.060 7,2 49,5
88 navigaia aeriana sau spaiala 1.049.721 0,7 3.156.117 1,7 200,7
89 navigaia maritima sau fluviala 1.202.471 0,9 1.040.619 0,6 -13,5
90 instrumente si aparate optice, fotografice, cinema 2.833.287 2,0 3.437.245 1,9 21,3
91 ceasornicrie 180.076 0,1 253.280 0,1 40,7
94 mobila; mobilier medico-chirurgical; articole de pat 789.849 0,6 1.080.841 0,6 36,8
95 jucrii, jocuri, echipament sportiv 336.318 0,2 471.801 0,3 40,3
2.'. Prin)i&a$ii !0&ortatori ! %2r(uri in Tur)ia= in 2003 5i 2010
- %i$ioan! U1D-
Nr.
)rt.
Tara
2003 2010
Cr!st!r!
9>:
- %i$. U1D- > - %i$. U1D- >
T/TAL IMP/RT 1*0.32? 100=0 1?+.*3' 100=0 '1=-
din care: PE ZONE GEOGRAFCE
EU 92.: +-.+?? *0=2 .2.21+ '?=3 2.=-
B- @on! $i;!r! in Tur)ia 3-+ 0=. ?.+ 0=+ -3='
C- a$t! tari ?'.'.+ +3=2 112.*0' -0=- '*=?
- Alte tari europene 25.886 18,4 30.301 16,3 17,1
- Africa 5.700 4,0 6.412 3,5 12,5
- America 12.275 8,7 16.798 9,1 36,8
- Asia 38.733 27,5 57.508 31,0 48,5
- Australia and Noua Zeelanda 648 0,5 493 0,3 -23,9
din care: PE TAR
1 Federatia Rusa 19.450 13,80 21.592 11,64 11,01
2 Germania 14.097 10,00 17.530 9,45 24,35
3 China 12.677 9,00 17.180 9,26 35,53
4 SUA 8.576 6,09 12.318 6,64 43,64
5 talia 7.673 5,44 10.203 5,50 32,96
6 Franta 7.092 5,03 8.176 4,41 15,29
7 ran 3.406 2,42 7.645 4,12 124,45
8 Spania 3.777 2,68 4.840 2,61 28,15
9 Coreea 3.118 2,21 4.764 2,57 52,78
10 Marea Britanie 3.473 2,46 4.677 2,52 34,64
11 Ucraina 3.157 2,24 3.830 2,06 21,34
12 Ro%7nia 2.2+? 1=-0 '.**? 1=?- +2=.2
13 ndia 1.903 1,35 3.410 1,84 79,22
14 Japonia 2.782 1,97 3.298 1,78 18,54
15 Belgia 2.372 1,68 3.214 1,73 35,51
16 Olanda 2.543 1,80 3.156 1,70 24,10
17 Elvetia 1.999 1,42 3.154 1,70 57,73
18 Polonia 1.817 1,29 2.621 1,41 44,24
19 Kazakhstan 1.349 0,96 2.464 1,33 82,69
20 Arabia Saudit 1.687 1,20 2.440 1,32 44,68
21 Algeria 2.028 1,44 2.275 1,23 12,17
'. CUM 1E FAC AFACERI IN TURCIA
'.1. Cana$!$! ! istri;u"i! 5i ! ,7n6ar! &! &ia"2
'.2. A$!#!r!a unui a#!nt $o)a$
'.'. An#aAar!a ! &!rsona$ $o)a$
'.*. An#aAar!a ! &!rsona$ str2in Bn Tur)ia
'.+. D!s)Ci!r!a unui ;irou ! r!&r!6!ntar! 9$iaison o((i)!:
'.-. nr!#istrar!a un!i (ir%! Bn Tur)ia
'... D7n6ar!a ir!)t2
'.?. D7n6ar!a $a s!)toru$ &u;$i) 9&arti)i&ar!a $a $i)ita"ii int!rna"iona$!:
'.3. Co%!r"u$ !$!)troni)
'.10. D!s)Ci!r!a unui )ont Bn ,a$ut2
'.11. R!)$a%a 5i &u;$i)itat!a )o%!r)ia$2
'.12. /;i)!iuri= &roto)o$
3.13. R!#i%u$ ! ,i6!
3.1. Canalele de distribuie i de vnzare pe pia
Cunoaterea reglementrilor si a modului de a face afaceri este foarte dificila fara sprijinul unui partener
local. De aceea, pentru a depi cerinele complicate ale birocraiei, obstacolele de limb i specificul
actelor de vnzare-cumprare, firmele strine angajeaz un agent/reprezentant sau un distribuitor local.
Potrivit uzanelor locale, construirea de relaii personale cu potenialii parteneri turci este foarte
important pentru succesul afacerilor.
Cele mai utilizate metode de intrare pe piaa sunt: angajarea unui agent/reprezentant local sau a unui
distribuitor, nfiinarea unui birou de reprezentare comercial (liaison office) si, pe msura creterii
exportului, nfiinarea unei filiale/sucursale locale.
stanbulul i zona urban din jurul Mrii Maramara este cel mai important centru de distributie/vnzare din
Turcia.
3.2. Alegerea unui agent local
Cine poate s fie agent?
Candidatul trebuie s fie cercetat atent pe baza CV-ului i a scrisorilor de referin de la locurile de
munc ocupate anterior. Dac agentul nu este de ncredere, mputernicirea legal poate deveni un
instrument legal periculos n mna acestuia.
Agentul trebuie s acioneze n baza indicaiilor proprietarului i este de preferat s nu fie lsat s ia
decizii de unul singur. Se recomand ca agentul local s fie solicitat s prezinte periodic rapoarte.
Pentru securitatea proprietarului, banii trebuie depui n conturi separate. Agentul trebuie s prezinte n
scris activitatea financiar i s furnizeze situaii financiare periodice privind banii cheltuii i ncasai n
contul proprietarului.
Este foarte important ca agentul s fie de ncredere pentru a nu utiliza banii sau afacerea n scop
personal.
Elemente obligatorii ale contractului de agent: tipul de agent (unic sau exclusiv, recomandabil non-
exclusiv), produsele, piaa de desfacere, teritoriul, cifra de afaceri, nivelul comisionului, limite de
negociere, banca comerciala, modul de efectuare a controlului, termene de raportare, condiii de
terminare a contractului i modul de rezolvare a disputelor.
mputernicirea agentului local
Delegarea de autoritate agentui local se face prin mputernicire legal (Power of Attorney), n limba turc,
nregistrat la notar, care trebuie s defineasc clar limitele de responsabilitate, data intrrii n vigoare i
data expirrii.
Sugestii pentru atribuiile unui agent local:
- s cumpere, s vnd sau s nchirieze o proprietate sau un spaiu lucrativ;
- s conduc o afacere i tranzaciile bancare;
- s investeasc sau s utilizeze banii n scopul afacerii, conform atribuiilor delegate;
- s fac reclamaii i s reprezinte proprietarul n cazul unor litigii comerciale;
- s rezolve problemele fiscale.
n caz de abuz, agentul poate s fie reclamat la asociaia profesional din care face parte sau poate s
fie deferit curii de justiie ('Adliye Sarayi' in Turkish), numai pentru cazurile n care frauda poate s fie
justificat cu documente.
Agentul poate s fie revocat n orice moment prin notificarea scris a acestuia, a bncii i a instituiilor
financiare.
3.3. Angajarea de personal local
Contractul de munc este reglementat prin negocierile dintre pri.
Contribuia la asigurrile sociale este de: 19,5% angajatorul i 14% angajatul.
Timpul legal de lucru: 45 ore/sptmn.
Salariul minim:
1a$ariu$ %ini% ;rut Bn U1D - 506,7
- Tota$ !u)!ri (14% CAS, 1% omaj, 15% impozit pe venit, alte) 105,9
1a$ariu$ %ini% n!t 400,7
Costuri &!ntru an#aAator (19,5% CAS, 2% omaj) 615,6
1oursa< Ministry of Labor and Social Security of the Republic of Turkey
Valabil pentru semestrul 2011
De la 1 iulie 2011, salariul minim va crete cu 5,1%
Rata de schimb: USD = 1,6 TL
Vrsta de pensionare: brbaii se pensioneaz la 65 de ani si femeile la 60 de ani.
nfo costuri servicii: www.invest.gov.tr/EN-US/NVESTMENTGUDE/NVESTORSGUDE/Pages/BusinessPremises.aspx
3.4. Angajarea de personal strin n urcia
Modul de transmitere a cererii i documentele necesare pentru obtinerea aprobrii pentru viza de lucru i
permis de munc de la Ministerul Muncii:
a) La Ambasada/Consulatul din tara de resedinta (persoane fizice)
- pasaport
- cerere de viza, tip permis de munc
- una fotografie tip pasaport
- copie dup contractul de angajare
Documente pentru obtinerea permisiului de munca si aprobarea pentru viza de lucru de la "Emniyet
Mudurlugu Yabancilar Subesi, dupa obtinerea aprobarii de la Ministerul Muncii: taxa de procesare a
vizei, taxa de procesare a permisului de munca i pasaportul in original.
b) Direct la Ministerul Muncii de persoanele straine care au viza valabil cel putin 6 luni
- cerere pentru permis de munca
- cerere tip pentru personal expatriat
- copie a pasaportului, in limba turca, certificat de un notar public
- copie a diplomei de studii, in limba turca, certificata de un notar public
- Curriculum Vitae
- cerere scrisa pentru permis de munca de la angajator
- balanta de venituri si pierderi pentru anul precedent, certificata de autoritatea fiscala
- investitorii, structura actionariatului, originalul sau copia certificata de la Registrul Comertului
- pentru ingineri si arhitecti, Ministerul Muncii va cere avizul naltului Consiliu pentru Educatie (Higher
Education Council) i a Uniunii Camerelor nginerilor i Arhitectilor din Turcia (Union of Chambers of
Turkish Engineers and Architects).
Criterii de evaluare a cererilor pentru acordarea permisului de munca de ctre Ministerul Muncii:
- angajarea a cel putin 5 cetateni turci, la un cetatean strain. Aceasta cerinta nu se aplica peroanelor
angajate in invatamant sau servicii casnice,
- capitalul varsat al copmaniei sa fie de cel putin 100.000 TL sau vanzarile brute anuale sa fie de cel
putin 800.000 TL sau exportul din ultimul an sa fie de minim 250.000 dolari. Aceasta cerinta nu se
aplica personalului angajat la asociatii, fundatii, in invatamant, servicii casnice si reprezentantilor
companiilor aeriene,
- copartenerii in copmanii trebuie sa detina cel putin 20% din actiunile companiei, in valoare de minim
40.000 TL
- nivelul salariului platit de angajator trebuie sa fie in concordanta cu functia si competentele
profesionale. n functie de salariul minim de la data angajarii, salariul persoanei straine angajate trebuie
sa fie minim:
de 6,5 ori mai mare decat salariul minim pentru senior executives, piloti, ingineri si arhitecti
de 4 ori mai mare decat salariul minim pentru branch manager, ingineri si arhitecti
de 3 ori mai mare decat salariul minim pentru persoanele straine care urmeraza sa fie angajate ca
profesor, expertiz i competen
de1,5 ori mai mare decat salariul minim pentru persoanele straine care urmeraza sa fie angajate in
servicii casnice si alte ocupatii.
- evaluarea salonului de masaj si a licentei obtinut de la Ministerul Turismului pentru hotelurile de minim
4 stele, care doresc sa angajeze masori, masoze sau terapiti in saloanele SPA
- anagajarea a cel putin 10 peroane turce, in cazul firmelor care solicita permis de munca pentru
persoanal strain specializat n activitati distractive, animatie turistica cu inalta expertiza si competenta in
domeniu.
3.!. "esc#iderea unui birou de reprezentare co$ercial n urcia %liaison o&&ice'
Birourile de reprezentare de tipul ,liaison office, sunt birouri speciale, prin care firmele strine au dreptul
s realizeze studii de pia, studii de fezabilitate i s identifice oportuniti pentru investiii, dar nu au
dreptul s realizeze activiti comerciale.
Pentru deschiderea unui birou de reprezentare, firmele strine trebuie s obin aprobarea Direciei
Generale pentru nvestiii Strine din cadrul Subsecretariatului turc pentru Trezoreie. Aprobarea iniial se
da pentru 3 ani i se poate extinde n funcie de activitile desfurate n ultimii 3 ani i a planului de
activitate pentru perioada urmtoare.
3.(. )nregistrarea unei &ir$e n urcia
Potrivit legii investiiilor strine, investitorii strini beneficiaz de acelai tratament ca i firmele locale.
Tipuri de societati:
- societate pe actiuni (A. S.)
- societate cu raspundele limitata (Ltd.)
- societate in comandita
- societate in nume colectiv
Procedura de inregistrare a companiei:
- listarea i validarea la notar a articolului de asociere din contractul de societate, declaratia sub
semnatura a managerilor, copii dupa C sa pasaportul fiecarui manager si documentele comerciale
- transferul unui procent din capital la Autoritatea de Competiie
- constituirea depozitului bancar i obtinerea certificatului de capital vrsat
- copletarea formularului de inregistrare i obtinerea declaratiei de inregistrare de la Registrul comertului
- certificarea documentelor la notar
- inregistrarea fiscal si notificarea numarului la Registrul Comertului
Informaii documente si costul de nregistrare pentru inregistrarea unei societi comerciale n Turcia i
sunt disponibile pe saiturile: www.invest.gov.tr ; www.sanayi.gov.tr ; www.hazine.gov.tr
3.*. +nzarea direct
Avnd n vedere complexitatea cerinelor birocratice i barierele de limb, vnzare direct fr un agent/
reprezentant sau distribuitor local, nu se recomand.
3.,. +nzarea la sectorul public %participarea la licitaii internaionale'
Legea achiziiilor publice prevede ca toate documentele in legtura cu organizarea licitaiilor finanate de
la bugetul de stat sa fie redactate in limba turca i apostilate. n limba engleza sunt redactate numai
documentele privind licitaiile pentru achiziii publice finanate din programe internaionale de asistenta
acordate Turciei.
Firmele romnesti care doresc sa participe la licitaiile pentru achiziii publice finanate din bugetul
statului, trebuie depun documentele solicitate prin caietul de sarcini (company establishment certificate,
letter of authorizations, job completion certificates si alte certificate specificate in caietul de sarcini) si
ofertele cu care participa la licitatie, traduse n limba turc i apostilate. Participanii la licitaii pot sa fie
descalificai pentru lipsa de conformitate.
Tipurile de licitaii practicate la achiziiile guvernamentale sunt:
- licitaii deschise, la care anunul se public cu cel puin 40 de zile nainte de data licitaiei i la care
pot participa toate firmele interesate;
- licitaii cu participare restns, la care anunul este deschis, iar invitaia de participare se transmite
numai firmelor precalificate;
- licitaie cu negociere, care se aplic n cazul n care la licitaiile deschise sau restrnse nu s-au
nscris participani i n cazul n care nu se pot defini aspectele tehnice i financiare.
Achiziiile directe sunt practicate n cazul furnizorilor unici sau cnd valoarea achiziiei nu depete
suma de 28.800 TL (22.000 dolari).
Preul, calitatea, plata pe credit si lungimea perioadei de rambursare a creditului sunt factori determinani
in luarea deciziei de adjudecare a licitaiilor. Prezint importan, de asemenea, reputaia furnizorului,
referinele privind calitatea si fezabilitatea produselor, conformitatea cu standardele UE, referinele,
calificarea partenerilor locali si experiena in relaiile cu ali furnizori privai.
Valabilitatea ofertei trebuie sa fie de la 3 la 6 luni de la data licitaiei. Acelai termen trebuie sa fie si la
garania de participare la licitaie (L/C).
Scrisoarea de buna executare a contractului este de regula de 6% din valoarea contractului si trebuie sa
fie contragarantat de o banc turc.
Firmele locale sunt favorizate la licitaiile publice n cazul n care preul oferit este mai mare cu 15%, cu
condiia s ca acetia s dovedeasc cu documente c bunurile sunt produse pe plan local.
n Turcia funcioneaz o autoritate independent pentru supravegherea modului de desfurare a
licitaiilor publice (www.ihale.gov.tr). Contestaiile privind rezultatele participrii la licitaii publice se
adreseaz la autoritatea pentru supravegherea licitaiilor publice.
Se recomanda firmelor romaneti care doresc sa participe la licitaii organizate de instituiile publice din
Turcia sa angajeze in prealabil un reprezentant/agent local. La licitaiile de valori nsemnate, anse mai
mari au firmele care se asociaz cu parteneri locali.
Surse suplimentare reglementari si documente solicitate la licitaiile publice in Turcia:
www.ihale.gov.tr/Yayinlar_Dokumanlar/dokumanlar_english.htm
3.-. Co$erul electronic
Majoritatea tranzaciilor de comer electronic sunt n domeniul e-banking si fservicii financiare
(aproximativ 70%). Diferena revine companiilor de e-comer pentru livrare produse alimentare, crii,
CDs, confecii, bunuri de consum, servicii recreative i servicii de turism, bilete de cltorie, bilete la
spectacole etc.
Site-uri importante pentru identificarea de oportuniti de afaceri:
- &ro%o,ar!a o(!rt!$or )on)r!t! ! !0&ort i identificarea de oferte concrete de import:
www.turkishexportal.com/joinus_1_3.aspx ; http://www.igeme.org.tr/english/bobb/login.cfm
- identificarea de parteneri poteniali pentru export, import, cooperare economic i investiii:
www.igeme.gov.tr/introeng.htm ; www.turkyievitrin.com; www.oaib.gov.tr ; www.aib.gov.tr/htmleng ;
www.iib.org.tr/eng/index.html; www.aosb.org.tr ; www.atonet.org.tr/turkce/index12.html;
www.tmb.org.tr/index.php?l=eng;
- studii de pia: www.ibsresearch.com/contact ; www.ozugerginconsultancy.com.tr/inden.htm
- date statistice: www.dtm.gov.tr; www.treasury.gov.tr;
- oportuniti pentru participarea la licitaii internaionale: www.resmiihaleler.com , www.cfcu.gov.tr
(pentru proiecte cu finanare din fonduri UE); www.teias.gov.tr; www.tpao.gov.tr; www.bedas.gov.tr;
www.tetas.gov.tr, www.euas.gov.tr; www.taskomuru.gov.tr; www.dsi.gov.tr; www.tcdd.gov.tr
3.1.. "esc#iderea unui cont n valut n urcia
n Turcia se pot deschide conturi n moned local (lire turceti, prescurtat TL) sau n orice valut
convertibil (FX). Nu exist limit privind numrul de conturi.
La conturile de depozit, se poate ncasa dobnda la termenul de expirare a depozitului. n cazul
desfiinrii depozitului nainte de termen, deponentul are dreptul numai la valoarea capitalului, fr
dobnd. La conturile de depozit este important s v asigurai dac banca rennoiete automat termenul
de depozit.
Bncile turceti pot oferi strinilor servicii de economisire sau de investiii n bonuri de tezaur, aciuni i
obligaiuni, fonduri mutuale, speculaii valutare etc. Bncile, de regul, desemneaz consilieri financiari
pentru clienii lor.
Bncile turce ofer i servicii de internet banking.
Persoanele fizice au voie s deschid conturi bancare pe baza urmtoarelor documente: numr fiscal de
la orice administraie fiscal i copia paaportului.
Lista bncilor i a organizaiilor financiare din Turcia este disponibil pe site-ul: www.bddk.org.tr
3.11. /ecla$a i publicitatea co$ercial
Camerele de Comer, Camerele pentru ndustrie, asociaiile i publicaiile sectoriale pot fi utilizate pentru
identificarea de oferte, reclam i publicitate comercial.
Televiziunile comerciale i marea majoritate a cotidienelor sunt eficiente pentru reclam i publicitate
comercial.
Principalele cotidiene locale: Cumhuriyet, Dunya, Hurriyet, Milliyet i Sabah, au sediul n stanbul i filiale
la Ankara.
Cel mai eficient cotidian economic i comercial, cu circulaie naional, este Dunya (www.dunya.com).
Ziare n limba englez: Todays Zaman (www.todayszaman.com/tz-web) i Hurriyet Daily News
(www.hurriyetdailynews.com)
Periodice: Anka Haber - economic (www.ankaajansi.com.tr); Barometre - economic
(www.barometre.com.tr) ; Briefing - politic, economic (www.briefing.com) ; Detay - licitaii internaionale
pentru achiziii i proiecte de infrastructur.
Alte publicaii sunt disponibile pe site-ul: www.gazeteler.com
3.12. 0biceiuri1 protocol
Regulile de protocol sunt cele europene. n timpul zilelor dedicate postului de Ramazan, cetenii religioi
nu mnnc, nu beau si nu fumeaz.
3.13. /egi$ul de vize
ncepnd cu luna ianuarie 2009, cetenii romni cltoresc fr viz de intrare n Turcia.
*. RE4IMUL C/MEREULUI
*.1. Caru$ #!n!ra$
*.2. A)oru$ ! Uniun! Da%a$a intr! Tur)ia si Uniun!a Euro&!ana
*.'. Tari(u$ ,a%a$
*.*. R!#u$i ! ori#in!
*.+. Pr!(!rin"! tari(ar!
*.-. Prous! int!r6is! $a i%&ort
*... Do)u%!nt! si )!rint! $a i%&ort
*.?. 1tanar! t!Cni)! si ! )a$itat!
*.3. M2suri ! a&2rar! )o%!r)ia$2
*.10. R!#i%u$ i%&orturi$or t!%&orar!
*.11. 1u;,!ntii $a !0&ort
*.12. @on! $i;!r!
4.1. Cadrul general
Turcia este membru al Organizaiei Mondiale a Comerului (OMC) din anul 1995 i al Organizaiei pentru
Cooperare Economica si Dezvoltare (OCDE).
Din anul 1996, dup semnarea Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a adoptat tariful vamal comun
al UE (TARC). Acordul prevede alinierea politicii tarifare n relaiile cu rile membre UE, rile tere i cu
rile SGP.
n conformitate cu prevederile Acordului de Uniune vamal cu UE, Turcia a semnat acorduri de comer
liber cu tarile membre EFTA, Muntenegru, Albania, srael, Macedonia, Croaia, Bosnia Heregovina,
Maroc, Autoritatea Palestinian, Siria, Tunisia, Egipt, Georgia, ordania i continu negocierile cu Liban,
nsulele Feroe, Africa de Sud, Mexic, Chile i Rep. Coreea. La comisia mixt pe probleme de Uniune
Vamal, Turcia a menionat c ncheierea de acorduri de comer liber cu Republica Coreea, ndia i
Canada prezint unele riscuri.
Turcia este parte a ,Euro-Mediterranean Partnership, care prevede stabilirea unei zone de comer liber
n regiunea Mrii Mediterane.
Turcia i dezvolta relaiile sale cu tarile islamice sub tutela Organizaiei slamice de Cooperare (OC), in
cadrul creia deine secretariatul general. Pe lng dezvoltarea relaiilor politice si economice speciale cu
tarile vecine, in prezent desfoar o politica promoional susinuta in relaiile cu tarile din zona Marii
Caspice i Asia Central (Azerbaidjan, Krgstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Kazakhstan, Uzbekistan i
ran).
4.1. Acordul de 2niune +a$ala intre urcia si 2niunea 3uropeana prevede n principal
urmtoare:
- eliminarea, de la 1 ianuarie 1996, taxelor vamale de import la produsele industriale i, de la 1 ianuarie
1999, a taxelor pentru 142 produse siderurgice acoperite de Acordul CECO;
- adoptarea, de la 1 ianuarie 1996, a Tarifului Vamal Comun Extern al Uniunii Europene in relaia cu
tarile tere i, de la 1 ianuarie 2001, a tuturor acordurilor prefereniale ncheiate de Uniunea Europeana
cu tarile tere;
- eliminarea restriciilor cantitative sau a masurilor avnd efecte echivalente impuse asupra comerului cu
mrfuri industriale derulat cu Uniunea Europeana;
- implementarea regulilor de politica comerciala a Uniunii Europene, inclusiv regulile privind importurile,
procedurile de administrare a contingentelor tarifare si acordarea de credite la export;
- adoptarea regulilor europene privind concurenta;
- armonizarea legislaiei turce cu cea a UE in ceea ce privete eliminarea barierelor tehnice in calea
comerului bilateral ncepnd cu 1 ianuarie 2001;
- asigurarea unei protecii adecvate si efective a drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si
comerciala; adoptarea de la 1 ianuarie 1999 a procedurilor de brevetare a produselor farmaceutice.
Dei, Acordul de Uniune Vamal a fost semnat, n anul 1996, Turcia nu a adoptat msurile necesare
pentru aliniere total, mentinand si chiar impunand noi masuri de protectie. Principalele ;ari!r!
)o%!r)ia$! la exportul de produse din tarile UE n Turcia sunt disponibile pe site-ul:
http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_result.htm?sectors=none&countries=TR&measures=none
n An!0a 1 sunt prezentate informaii suplimentare cu privire la problemele n discuie intre Turcia si UE
pe tema alinierii la prevederile Acordului de Uninune Vamala.
4.2. ari&ul va$al
Exportul si importul de bunuri din tarile UE in Turcia sunt reglementate prin Acordul de Uniune Vamala si
sunt supuse taxelor interne (TVA, taxa de consum i taxe administrative).
Tariful vamal de import al Turciei cuprinde taxe ad valorem n proporie de 97,9% i taxe specifice (la 30
poziii tarifare de la capitolele: 22, 25 i 37), mixte (la 113 poziii tarifare de la capitolele: 04, 15, 17, 18,
19, 20, 21, 22, 35 i 38), compuse (la 151 poziii tarifare de la capitolele: 21, 33, 57, 70, 72 i 91) i
variabile (la 83 poziii tarifare de la capitolele: 04, 17, 18, 19, 20, 21 i 33), n total la 378 poziii tarifare (la
12 cifre). Taxele non-ad valorem nu sunt n concordan cu reglementrile OMC si acquisul comunitar
Anumite bunuri sunt importate numai prin punctele vamale specializate, astfel: importul de vehicule cu
motor, tractoare, motociclete i componente pentru acestea prin punctele vamale de la Yesilkoy i
Gebze; produsele textile prin punctele vamale de la Halkali, Atatrk Havaliman, Gemlik, Mersin, zmir
Denizli, Ankara, Kayseri i Gaziantep; solvenii i produsele petrochimice prin punctul vamal de la Gebze.
nformaii privind produsele la care Turcia aplica taxe vamale i documentele solicitate la importul din
tarile UE, pe produs sau grup de produse, sunt disponibile pe site-ul Uniunii Europene, la adresa:
http://mkaccdb.eu.int/mkaccdb2/datasetPreviewFormATpubli.htm?datacat_id= AT&from=publi
4.3. /eguli de origine
Turcia aplic reguli de origine prefereniale i neprefereniale. Ca parte a Uniunii Vamale cu UE, Turcia
aplic regulile de origine ale UE la importul din ri tere. Preferine bilaterale de cumul al originii aplic cu
rile cu care a ncheiat acorduri de comer liber. Din 1999, Turcia este parte a sistemului Pan European-
de cumul al originii (diagonal Pan-European Origin Cumulation System), care permite utilizarea de
materiale din orice ar din zona UE, AELS i rile membre ale sistemului Pan-European de cumul al
originii (Algeria, Egipt, srael, ordania, Liban, Maroc, Autoritatea Palestinian, Siria i Tunisia).
4.4. 4re&erine tari&are
n baza prevederilor Acordului de Uniune vamal UE-Turcia, importurile de produse industriale i de
componente industriale de produse agricole prelucrate din rile UE sunt exceptate de la plata taxelor
vamale (tax vamal zero), iar importul produse agricole este contingentat (108 poziii tarifare, la 6 cifre),
mare parte din acestea avnd taxa vamal zero (milk powder, butter, cheese, egg yolks, flower bulbs, live
plants, fresh cut flowers, foliage, mushrooms, frozen beans, pears, strawberries, potato seed, apple,
peach, tamarinds, passion fruit, tea, wheat, rye, barley, rice, maize, oats, malt, sunflower seeds, sugar
beet seed, cotton seed, crude and refined soya bean oil, sugar, crude sunflower oil, crude rape, colza and
mustard oil, tomato paste, prepared vegetables, jams and jellies, fruit juices, sparkling wine, vinegar,
flours, meals and pellets of meat or meat offal of fish or of crustaceans, oilcake and other solid residues,
dog or cat food and other animal feeds).
4.!. 4roduse interzise la i$port
Din motive de protecie a mediului, securitate public, sntate moral public i pentru respectarea
angajamentelor internaionale, n Turcia este interzis importul la urmtoarele 10 articole: produse
narcotice (hai i opium preparat); substane cu coninut diminuat de ozon (un articol); substane
colorante (un articol); arme chimice (4 articole); instrumente de msuri neconforme cu standardele
turceti (6 articole); arme i muniii, explozibili, focoase i capse detonatoare (3 articole); instrumente
pentru jocuri de noroc, cu excepia celor destinate turismului (un articol); produse interzise la utilizare
public; pmnt, frunze, ramuri i compost natural pentru utilizare n agricultur i germeni pentru viermi
de mtase.
Din anul 1996, Turcia a interzis importul de animale vii i carne de vit, capr, oaie i pasre. Ca urmare
a creterii fr precedent a preului la carne roie pe piaa local, n aprilie 2010, guvernul turc a ridicat
restriciile la importul de animale vii din 8 ri membre UE (Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria,
Finlanda, Suedia, Grecia) i la carne de vit din 25 tari membre ale UE, cu exceptia Bulagariei si
Romaniei. Printro Not Verbal transmis Comisarului pentru ntegrare, Turcia s-a angajat s ridice
restriciile i la importul din toate rile UE.
4.(. "ocu$ente i cerinte la i$port
!icente la Import. n 1996, Turcia a renuntat la sistemul de licentiere a importului, pentru import fiind
necesara o autorizatie de la o banca comerciala. La importul produselor agricole este obligatorie licenta si
certificatul de control emise de Ministry of Agriculture and Rural Affairs' General Directorate of Protection
and Control.
La toate importurile in Turcia se solicita factura comerciala i B/L sau AWB. Licente de import i
certificate fitosanitare sunt necesare la importul de produse alimentare si agricole.
"actura comercial trebuie sa fie transmisa n 3 exemplare (originalul + 2 copii) si trebuie sa contina
descrierea completa a bunurilor si conditiile de plata. Exportatorul trebuie sa mentioneze pe original: "We
hereby certify that this is the first and original copy of our invoice, the only one issued by our firm for the
goods herein mentioned." O copie a facturii trebuie sa insoteasca bunurile iar originalul trebuie transmis
la importator prin banca corespondenta.
Certificatul de origine trebuie sa fie emis in limba engleza de o camera locala de comert, in 2 exemplare.
Nu sunt admise corecturi pe certificatul de origine. O copie a certificatului de origine trebuie sa insoteasca
marfa la vama.
Detaliile inscrise in B/L si AWB trebuie sa corespunda intocmai cu cele inscrise in celelalte docuemnte
comerciale. Originalul B/L trebuie sa fie in trei exemplare cu 3 copii.
"actura proforma trebuie sa nu fie datata mai mult de 6 luni de la data solicitarii aprobarii de import, sa
contina termenul limita de optiune, sa indice separat greutatea si costul asigurarii si numele
importatorului.
Certificatul de sanatate este necesar la importul plantelor, semintelor, animalelor si produselor animale.
Plantele, legumele si fructele trebuie sa fie libere de parazii i boli i s fi fost cultivate n mod substanial
ntro zon liber de duntori i boli interzise.
#auturile alcoolice pot sa fie importate de sectorul privat numai dupa obtinerea licentei si a aprobarii de la
Tobacco, Tobacco Products and Alcoholic Drinks Market Regulatory Authority (TAPDK). La importul de
bauturi alcoolice exista numeroase bariere netarifare, cerinte anevois de documentat si taxe vamale mari
pentru limitarea importului de bauturi alcoolice.
$igarile pot sa fie importate numai de TEKEL si de producatorii de tigari (Philip Morris, RJ Reynolds,
British Tobacco, etc.).
"ilmele medicale pentru raze X pot sa fie importate numai de Red Crescent Association.
%etalele pretioase (aur, argint, platina) se pot importa numai de membrii ,The stanbul Gold Exchange,
care este compus din: banci turce sau straine inregistrate in Turcia, companii din domeniul metalelor
pretioase, care de schimb valutar, companii de productie sau trading i rafinarii de metale pretioase.
nformatii suplimentare: www.iab.gov.tr.
Pentru importul de produse farmaceutiece, produse chimice organice, in special a celor utilizate in
productia de medicamente sau a produselor medicale, vaccinurile pentru uz uman si animal, produsele
cosmetice, produsele chimice pentru uz alimentar, animale vii si plante, cereale si seminte pentru plante
este necesar certificat de contraol emis de "Directorate General of Curative Care Service of the Ministry
of Health and Agriculture. Pentru obinerea cetificatului sunt necesare urmatoarele documente: factura
proforma, certificatul de sanatate, certificatul de analize, formula sau lista produselor continute, certificatul
pedigree i un raport de analiza a radiaiilor. Toate aceste documente trebuie sa fie obtinute sau aprobate
de autoritatile din tarile exportatoare. Documentele trebuie sa fie prezentate la autoritatile vamale, in
original cu traducere in limba turca.
Pentru importul produselor care necesita ser&ice dupa li&rare, cum sunt: vehicule cu motor, aprate
electro-casnice, computere si echipamente pentru birou, aparate video si Tv, aparate de incalzit, masini
industriale, automobile si echipamente wireless este necesara aprobarea Ministerului ndustriei i
Comertului. Pentru obtinerea aprobarii importatorii trebuie sa garanteze ca vor asigura service-ul si
piesele de schimb dupa livrare sau sa prezinte un contract cu o fisrma de service.
La importul de ec'ipamente de telecomunicatii, wireless, echipamente de procesare a datelor, aparate
pentru linii telefonice si telegrafie, echipamente de raspuns automat necesita aprobare de la "the
Telecommunications Regulatory Authority .
Certificat de mediu de la Ministerul Mediului este necesar la importul de carbune, cocs de petrol, iei,
arsenic, mercur sulfuri de plumb si carbonati, flurocarbonati, alte produse chimice i deseuri din metal.
4.*. 5tandarde te#nice i de calitate
Turcia a adoptat 23 de Directive Europene n domeniul industriei, prin care se armonizeaza 70% din
standardele UE n domeniul industriei.
Pentru importul de produse cu marca ,fabricat n CE, in conformitate cu reglementrile Comunitii
Europene si care circula liber pe piaa intern a Uniunii Europene, se emite un ,Certificat de conformitate
de autoritatea acreditata din UE sau o "Declaraie de conformitate" (numai pentru cazurile in care
Directivele prevad acesta formalitate) nainte de efectuarea importului: TSE poate solicita dosarul tehnic
al produsului sau efectuarea de "teste de produs".
4.,. 6suri de aprare co$ercial
Potrivit Comisiei Europene, Turcia aplica in exces masurile de aparare comerciala pentru protejarea
industriei locale de competitia produselor din import.
Din 6 februarie 2003, Turcia aplic o tax anti-dumping cuprins ntre 25 i 45 dolari/tona la importul de
PVC emulsie de la compania romaneasca Oltchim, Rmnicu Vlcea. n 2008, a prelungit msurile
existente la importul de PVC emulsie originar din Romnia. La data de 22 februarie 2011 a declansat o
investigatie antidumping la importul de dioctilftalat de la Oltchim, Rmnicu Vlcea.
Pe site-ul Subsecretariatului pentru Comert Exterior sunt disponibile informatii cu privire la investigatiile
declansate si masurile de protectie aplicabile la produsele exportate de firme din UE:
(http://www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayinD=1246&icerikD=1357&dil=EN)
4.-. /egi$ul i$porturilor te$porare
Turitii cu viz valabil de intrare n Turcia, au voie s introduc autoturismele personale pentru o
perioad de 3 luni.
Rezidenii care au permis de munc sau un loc de munc, pot introduce autoturismului n teritoriul vamal
al Turciei, numai n baza unei garanii depus de angajator, prin care garanteaz scoaterea
autoturismului din teritoriul vamal la expirarea contractului de munc.
Mrfuri pot s fie introduse temporar n teritoriul vamal, far plata taxelor vamale si a impozitelor (TVA),
dac acestea sunt utilizate in productzie pentru export. Pentru scutirea de taxe vamale si impozite
importatorul trebuie sa depuna o garantie bancara si sa obtina aprobarea Subsecretariatului pentru
Comert Exterior. Garantia bancara se restituie dupa efectuarea reexportului.
Turcia este semnatara a Conventiei nternationale pentru Facilitarea mportului de Mostre si Materiale
pentru Reclam Comerciala (The nternational Convention to Facilitate the mportation of Commercial
Samples and Advertising Material), n baza careia admite importul mostrelor fara valoare comercial
Pentru mostrele cu valoare comercial se platesc taxe vamale si impozite, care se restituie in czul in care
mostrele sunt reexportate n 6 luni de la introducerea n teritoriul vamal.
Crti, ziare, reviste, cataloage, brouri si alte materiale similare pentru reclama comercial sunt exceptate
de la plata taxelor vamale.
Bunurile scutite de plata taxelor vamale i de garantii bancare, care pot sa fie introduse in teritoriul vamal
turc, cu Carnet ATA, sunt prezentate pe saitul: www.uscib.org.
nformaii suplimentare: www.gumruk.gov.tr
4.1.. 5ubventii la e7port
Dei a aliniat legislaia comerciala la regulile internationale ale comertului si la aquisul comunitar, Turcia
continu sa acorde subventii pentru promovarea exportului, in special de produse agricole. Traditional,
graul si zaharul sunt cele mai subventionate produse. Subventii cuprinse intre 10 si 20% se acorda la 16
produse agricole primare si prelucrate.
4.11. 8one libere
nformatii privind avantajele si regimul zonelor libere din Turcia sunt disponibile pe saitul:
www.dtm.gov.tr/dtmweb/index.cfm?action=detayrk&yayinD=364&icerikD=463&dil=EN
!. RE4IMUL INDE1TIEIIL/R 1TRFINE
!.1. Caru$ $!#a$
!.2. Costu$ a(a)!ri$or in Tur)ia
!.3. Fa)i$itati o(!rit! in,!stitori$or
!.4. In,!stitori straini in Tur)ia
!.!. 4arantar!a r!)i&ro)a a in,!sti"ii$or
!.1. Cadrul legal
Orice persoana fizica sau juridica straina poate sa deschida o afacere in Turcia, cu conditia inregistrarii la
Registrul Comertului de pe langa camera de comert locala.
Principalele prevederi ale legii investiiilor strine
- nvestitorii strini pot investi in sectorul industrial, comercial, agricol sau in orice alt sector economic ca
si investitorii privai din Turcia;
- Cota de participare a capitalului strin este permisa pana la 100%, cu excepia unor sectoare pentru
care cota de participare a capitalului strin este limitata: 20% pentru televiziune, 49% pentru aviaie,
servicii de telecomunicaii si transport maritim;
- formele de organizare ale societilor: pot fi societi cu rspundere limitata sau societi pe aciuni.
- forma de participare la capital:
- cash sub forma de moneda strina convertibila, din gama celor acceptate de Banca Centrala a
Turciei;
- aparate, echipamente, subansamble si bunuri similare;
- active si bunuri ale cetenilor strini, altele dect titlurile de stat;
- proprietate intelectuala sub forma drepturilor de licene si mrci de comer;
- societile si filialele nfiinate, conform Codului Comercial turc, sunt considerate persoane juridice
turce, fiind supuse aceluiai tratament ca si societile autohtone;
- profitul, dividendele si cotele de capital pot sa fie transferate in strintate dup deducerea impozitelor
legale.
nformaii suplimentare la punctul ' - Cu% s! (a) a(a)!ri in Tur)ia
!.2. Costul a&acerilor in urcia
Costul afacerilor in Turcia: www.invest.gov.tr/en-US/investmentguide/investorsguide/Pages/BusinessPremises.aspx
!.3. 9acilitai o&erite investitorilor strini1 pentru investiii n:
- zonele de dezvoltare defavorizate
- zonele de dezvoltare tehnologic
- zonele industriale organizate
- zonele libere
- cercetarea i dezvoltarea
- nvmntul privat
- investiiile n activiti culturale
!.4. ;nvestitori strini in urcia
(rincipalii in&estitori strini n $urcia )2006*2010+:
@on! #!o#ra(i)!8Tari 200- 200. 200? 2003 2010
Tota$ 1..-'3 13.1'. 1*..*. -.2+0 -.2-0
Uniunea Europeana 14.489 12.601 11.076 4.927 4.762
Germania 357 954 1.237 497 498
Franta 439 367 679 617 589
Olanda 5.069 5.442 1.343 718 501
Marea Britanie 628 703 1.335 350 233
talia 189 74 249 314 54
Alte tari europene 7.807 5.061 6.233 2.431 2.887
SUA 848 4.212 868 260 318
Africa 21 5 82 2 0
Canada 121 11 23 52 56
Asia 1.927 1.405 2.345 673 873
Orientul Mijlociu 1.910 608 2.184 361 437
Tarile din Golf 1.783 311 1.963 209 371
(rincipalele companii transnaionale pre,ente in $urcia:
- Cisco, Mictrosoft, Nortel, Vodafone, Motorola, Telecom talia, Citybank, BNP Paribas, JP Morgan
Chase, AEG, Mobil, Shell, BP, ExxonMobile, General Electric, Siemens, Castrol, Toyota, FAT, Renault,
Hyundai, Ford Motor Co, Daimler Chrysler, Bosch, Pirelli Tire, Bridgestone-Firestone, Goodyear,
Unilever, RJR Nabisco, Philip Morris, United Defense, Cargill, Novartis, Coca Cola, Colgate-Palmolive,
Lockheed Martin, Gillette, Hilton nternational, Aventis, McDonald's, Nestle, Pepsi, Pfizer, Procter &
Gamble, nterGen, Abbot Laboratories etc.
-omenii in care au in&estit firmele strine in $urcia
Majoritatea companiile straine au investit n comertul cu ridicata si cu amanuntul, industria prelucratoare
(textile, pindustria chimica, industria alimentara si bauturi racoritaoare) i imobiliare.
!.!.<arantarea reciproca a investiiilor
Acordul pentru garantarea si protejarea reciproca a investiiilor ntre Guvernul Romniei si Guvernul
Republicii Turcia, a fost semnat la 4 martie 2008. Documentul a fost ratificat de partea romana si in cursul
anului 2009 i de Parlamentul turc cu Legea nr. 4960/16/03/2010.
1urs! su&$i%!ntar!<
- Agenia pentru Promovarea nvestiiilor Strine: www.invest.gov.tr
- Centrul pentru Promovarea Exportului: www.igeme.org.tr
(. RE4IMUL FI1CAL
(.1. I%&o6itu$ &! ,!nit
6.1.1. I%&o6itu$ &! ,!nituri$! )o%&anii$or
6.1.2. I%&o6itu$ &! ,!nituri$! &!rsoan!$or (i6i)!
6.1.3. Contri;u"ia $a sist!%u$ ! asi#ur2ri so)ia$!
(.2. Ta0!$! ! )onsu%
(.2.1. Ta0a &! ,a$oar!a a2u#at2 9GDD:
(.2.2. Ta0a s&!)ia$2 ! )onsu% 9/TD:
6.2.3. Ta0! &! tran6a)"ii ;an)ar! 5i asi#ur2ri
6.2.4. Ta0a ! 5ta%&i$2 91ta%& DutH:
6.3. I%&o6itu$ &! a,!r!
6.4. Fa)i$itati (is)a$!
(.1. ;$pozitul pe venit
mpozitul pe venit se aplic tuturor categoriilor de venit obinute de persoanele fizice locale i strine i de
companiile rezidente n Turcia. Veniturile obinute de persoanele nerezidente prin angajare, deinere de
proprieti, tranzacii comerciale i orice alte activiti care genereaz venituri pe teritoriul Turciei.
6.1.1. I%&o6itu$ &! ,!nituri$! )o%&anii$or
mpozitul pe profitul companiilor este de 20%
mpozitul pe venituri obinute de companiile rezidente din:
- dividende 15%
- dobnzi obinute la bonurile de tezaur 0%
- dobnzi obinute din depozite bancare 15%
- transferul profitului 15%
- vnzarea/transferul aciunilor 15%
-.1.2. I%&o6itu$ &! ,!nituri$! &!rsoan!$or (i6i)!
mpozit progresiv, aplicabil la veniturile brute, ncepnd cu anul 2010:
Ni,!$u$ ,!nitu$ui Cota ! i%&o6it
Pn la 8.800 TL 15%
8.801 22.000 TL 20%
22.001 50.000 TL 27%
Peste 50.001 TL 35%
-.1.'. Contri;u"ia $a sist!%u$ ! asi#ur2ri so)ia$!
- contribuia angajatorului 19,5%
- contribuia angajatului 14%
(.2. a7ele de consu$
-.2.1. Ta0a &! ,a$oar!a a2u#at2 9GDD:
Rata de KDV variaza ntre 1% si 8% la produsele alimentare i 18% la celelalte produse
-.2.2. Ta0a s&!)ia$2 ! )onsu% 9/TD:
Se aplic la principalele grupe de produse:
- produse petroliere, gaz natural, lubricani, solveni i derivatele solvenilor
- automobile i alte vehicule, motociclete, avioane, elicoptere, iahturi
- tutun i produse din tutun, buturi alcoolice
- produse de lux
-.2.'. Ta0! &! tran6a)"ii ;an)ar! 5i asi#ur2ri
Companiile bancare i de asigurri sunt exceptate de la plata KDV, dar sunt subiect al taxelor pe venituri
obinute din tranzacii bancare i asigurri:
- taxa general pe venituri din tranzacii bancare i asigurri 5%
- taxa pe venituri obinute din mprumuturi interbancare 1%
- taxa de schimb valutar 0,1%
-.2.*. Ta0a ! 5ta%&i$2 91ta%& DutH:
Taxa de tampil se aplic la o gam larg de document!< )ontra)t! )o%!r)ia$!= a)oruri= not! !
&$at2= )ontri;u"ii $a )a&ita$u$ so)ia$= s)risori ! )r!it 9L8C:= s)risori ! #aran"i! 9L84:= situa"ii
(is)a$! !t).
Ta0a ! 5ta%&i$2= Bn (un)"i! ! ,a$oar!a o)u%!nt$ui= !st! )u&rins2 Bntr! 0,165% i 0,825%.
(.3. ;$pozitul pe avere
Se mparte n 3 categorii:
- impozitul pe moteniri i cadouri
- impozitul pe proprietate
- impozitul pe vehicule cu motor
mpozitul pe cldiri i pe terenuri:
- cldiri cu destinaia de reedin 0,1%
- impozitul pe cldiri cu alt destinaie 0,2%
(.4.9aciliti &iscale
- zonele de dezvoltare defavorizate
- zonele de dezvoltare tehnologic
- zonele industriale organizate
- zonele libere
- cercetarea i dezvoltarea
- nvmntul privat
- investiiile n activiti culturale
nformaii suplimentare: www.invest.gov.tr/en-US/investmentguide/investorsguide/Pages/Taxes.aspx
.. /P/RTUNITATI DE EIP/RT= C//PERARE 1I INDE1TITII
..1. P!tro$ si #a6!
..2. En!r#i!
..'. A#ri)u$tura
..*. M!iu
..+. M!ta$ur#i!
..-. Inustria auto
.... T!0ti$! si )on(!)tii
..?. CCi%i!
..3. Mat!ria$ &$asti) si %a5ini &!ntru &r!$u)rar! %at!ria$ &$asti)
..10. Ma5ini 5i !)Ci&a%!nt! !$!)tri)! 5i %!)ani)!
..11. Mat!ria$! ! )onstru)"ii
..12. E)Ci&a%!nt! &!ntru )onstru)tii
..1'. Constru)tii
..1*. T!Cno$o#ia in(or%ati!i si )o%uni)a"ii$or
..1. PETR/L 1I 4A@E
Turcia dispune de rezerve confirmate la iei de 43 milioane tone si la gaze de 6,2 miliarde mc, fiind
dependent de importul de energie (n proporie de peste 70%, fa de media UE 50%), din care: 93% la
iei i 97% la gaze.
n 2010, factura la importul de titei si gaze a depasit 21 miliarde dolari (11,35% din totalul importului) i in scopul
diminarii dependentei de import, Turcia aloc importante resurse pentru investitii in explorari petroliere.
Potrivit estimrilor, Turcia a explorat numai 20% din potentialul terestru (onshore) i 1% din potenialul zonei
economice maritime (offshore).
n 2011 vor continua explorarile in Marea Neagra si in zona maritim din sud est.
Portul Ceyhan este proiectat sa devina principalul hub energetic al Turciei de la Marea Mediteran. Este terminalul
conductelor de titei BTC si Kirkkuk Ceyhan, ct si pentru proiectatul oleoduct Samsun Ceyhan, pentru care sunt
in curs de pregatire 6 pachete de licitatii.
Rafinariile turce acopera numai 60% din necesarul de consum la produse petrochimice. Diferenta provine din
import. Pentru reducerea importului sunt in curs proiecte pentru 2 reafinrii: una in portul Ceyhan de consortiul Calik
Enerji i Eni, i cea de-a doua la Aliaga, zmir de consortiul Socar-Turcas, care va produce nafta si motorina.
n 2011, se estimeaza ca se vor solicita oferte pentru acest proiect la cheie.
Cerere in crestere este si pentru materiale plastice (PVC, polipropilena si, in special pentru polietilena si HDPE).
BOTAS are un important proiect de construire a unui depozit de gaze sub Lacul Srat (Tuzgol), cu o
capacitate de 9560 milioane mc. Banca Mondiala aprobat un credit in valoare de 325 milioane dolari
pentru acest proiect.
/&ortunit2ti<
- proiecte pentru explorari pentroliere terestre i in zonele economice din Marea Neagr
- echipamente si servicii petroliere
- turbine, compresoare si pompe pentru conductele de petrol si gaze
- sisteme de control, monitorizare si automatizare industriala
- echipamente pentru rafinarii
- sofware pentru proiecte petroliere
- echipament pentru desulfurizare
- echipament pentru constructia de conducte de petrol si gaze
- regulatoare de presiune
In(or%atii ! a(a)!ri<
- Botas: www.botas.gov.tr
- TPAO: www.tpao.gov.tr
- Petform: www.petform.org.tr
- Agentia de Reglementare a Pietei Energie: www.emra.org.tr
- Directoratul General pentru Afaceri Petroliere: www.pigm.gov.tr
*.2. ENER4IE
1trat!#ia Bn o%!niu$ !n!r#i!i
Pe termen lung (pn n anul 2023, la 100 a aniversare a Republicii), Turcia dorete s integreze n
economie resursele de crbune i hidrologice, s creasc capacitatea instalat la energia eolian la
20.000 MW i la geotermal la 600 MW i se asigure 5% din necesarul de energie din energia nuclear.
Pe termen mediu (strategia 2010 2014), Turcia are ca obiectiv principal s reduc dependena de
import, prin creterea produciei interne la iei, gaze i crbune, valorificarea resurselor regenerabile i construcia
de centrale nucleare. n 2011, Turcia se va ntegrarea n UCTE.
Proi!)t! &!ntru i,!rsi(i)ar!a r!surs!$or int!rn! ! !n!r#i! 5i r!u)!r!a !&!n!n"!i ! i%&ort
- Construirea de hidrocentrale electrice pe rurile interioare. Turcia dispune de 9 cursuri de ap cu un potenial
hidroenergetic estimat la 180 miliarde KWh, din care utilizeaz numai 20%, prin 61 de hidrocentrale.
Sectorul privat a primit licene pentru construirea a 1500 de hidrocentrale noi, din care 136 n anul
2009. n aprilie 2008, consoriul de firme din Germania, Austria i Elveia au ntrerupt finanarea pentru
construirea celei mai mari hidrocentrale de la lisu, pe rul Eufrat, la 24 Km de grania cu Siria, din
motive politice, sociale, economice, de mediu i arheologice. Guvernul turc intentioneaza sa aloce
resursele necesare pentru demararea lucrrilor de construcie la hidrocentrala, lisu, cu fore proprii.
- Construirea unor centrale electrice pe crbune. Producia de energie pe baz de crbune reprezenta 44%
din potenialul existent. Rezervele de crbune ale Turciei sunt estimate la 4,2 miliarde tone de lignit. Se
prevede ca puterea instalat a centralelor pe crbune s creasc la 3.500 MW pn in 2014.
- Folosirea energiei eoliene. Capacitatea instalata pentru producia energiei eoliene este de 800 MW i se prevede
ca aceasta s creasc la 5.000 MW, pn n 2014 i la 10.000 MW pn n 2015.
- Folosirea energiei geotermale. Puterea instalat a centralelor geotermale este de 77,2 MW i se
prevede s creasc la 300 MW pn n 2015.
- Construirea de centrale atomo-electrice. n perspectiva anilor 2017-2018, Turcia estimeaza ca 20% din consumul
de energie s fie satisfcut din energie nuclear. n ianuarie 2010, Turcia a ncheiat cu Rusia un acord
guvernamental pentru formarea unui consoriu care s construiasc prima central nuclear pe coasta Mrii
Mediterane, la Mersin (Akyyu). Acordul a fost ratificat de Parlamentele celor dou ri n 2010. Se
estimeaz c realizarea studiilor seismice i de fezabilitate vor dura un an, dup care va ncepe
construcia centralei. Dup retragerea ofertei coreene pentru construirea celei de-a doua centrale
nucleare n nord estul Turciei, n noiembrie 2010, compania japonez Mitsubishi a prezentat o nou
ofert pentru construirea centralei cu tehnologie i investiie japonez. Negocierile au fost ntrerupte cu
firma japonez Mitsubishi, ca urmare a pagubelor suferite de centrala de la Fukushima, n timpul
cutremurului i valului tzunami din 11 martie ac, si vor fi reluate dup ce Turcia se va convinge de
sigurana centralei i nu de tehnologia japonez n care are ncredere deplin.
- Avnd in vedere ca in vecintatea Turciei se afl 73% din rezervele mondiale de iei i 72% din rezervele
mondiale de gaze naturale, aceasta i-a propus ca obiectiv strategic s devin coridor pentru tranzitul
produselor energetice din direciile est i sud-est ctre rile vest europene. n ndeplinirea acestui obiectiv,
Turcia a iniiat sau a devenit parte la numeroase proiecte energetice care vizeaz transportul produselor
energetice pe teritoriul su, unele din acestea fiind deja realizate iar altele aflndu-se n diferite stadii de
dezvoltare. UE coopereaz cu Turcia pentru realizarea ,Coridorului de Gaze Sud European nr. 4, pe
doua rute: Turcia-Bulgaria-RomniaAustria (Nabucco) i Turcia-Grecia-talia (interconectorul TG).
/&ortunitati ! !0&ort:
- echipament energetic pentru hidrocentrale,
- transformatoare pentru staii si substaii de transformare,
- cabluri electrice, izolatori,
- echipamente si tehnologii pentru utilizarea energiei eoliene si solare.
/&ortunitati ! )oo&!rar! si in,!sti"ii:
Sectorul privat turc este interesat de parteneriate cu firme strine pentru realizarea de proiecte si investiii
pentru:
- producia de energie din surse regenerabile (hidroelectrica, eoliana, solara, biomasa si termala)
- transfer de tehnologie in vederea producerii de echipamente energetice;
- echipamente avansate (turbine de gaze si abur, boilere pentru recuperarea caldurii) pentru construirea
de centrale pe baza de carbune sau cu combustibili combinati.
In(or%atii ! a(a)!ri<
- Ministerul Energiei si Resurselor Naturale: www.menr.gov.tr
- Autoritatea pentru Reglementare a Pieei Energiei: www.epdk.org.tr
- Compania Nationala a Petrolului: www.tpao.gov.tr
- Compania Nationala de Comercializare a Energiei (TETAS): www.tetas.gov.tr
- Compania Nationala pentru Transportul Electricitatii (TEAS): www.teias.gov.tr
- Compania Nationala de Distributie (TEDAS): www.tedas.gov.tr
- Compania Nationala pentru Transport Titei si Gaze prin Conducte (BOTAS): www.botas.gov.tr
- Agenia pentru Promovarea nvestiiilor: www.invest.gov.tr/nvestorsGuide.aspx?D=8
*.3.A</;C2=2/A 5; ;>"25/;A A=;63>A/A
Producia agricol i industria alimentar satisface, n principiu, consumul propriu i creeaz unele
disponibiliti pentru export, in special la legume si fructe proaspete.
mportul de produse vegetale este estimat la 2,1 miliarde dolari, din care: cereale, seminte de legume si
plante la 242 milioane dolari.
Evoluia importului la principalele produse:
2003 2010 2011
&r!,i6iuni
2012
&r!,i6iuni
1 Soia boabe - mii tone - 1150 1200 1250 1250
2
Porumb - mii tone - 1150 485 1000 1100
3 Ulei de soia - mii tone - 20 12 20 22
4
Animale vii mii capete- 4 140 150 150
mportul de produse agricole si alimentare este protejat prin numeroase bariere netarifare, intre care:
- interzicerea importului de bovine vii, carne si produse din carne de bovine. n 2010, ca urmare a
cresterii preturilor pe piata interna la carnea de vita si la produsele din carne, Turcia a inceput sa
liberalizeze treptat importul de bovine si carne de bovine. n prezent, este admis importul de bovine din 8
tri membre UE (Norvegia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria, Finlanda, Suedia i Grecia) si importul de
carne de bovine din 25 tri membre UE, cu exceptia Bulgariei si Romaniei.
- certificate de control, inspecie fitosanitar si carantina la importul de plante si legume
- certificat de origine si de sntate la importul de furaje care conin ingrediente fabricate in tari din afara
UE
- controlul preului la buturi alcoolice de ctre autoritatea de reglementare
- suprataxe la import
- la vin: 63.3% taxa de consum dar nu mai putin de 3,25 TL/litru (275% la vinuri spumante), 50%
taxa speciala la importul de vin din tarile UE si 18% TVA
- la carne de vita, proaspata sau congelata:
- taxa vamala, in %)
CN Co! Na%! o( &rou)t
EU=
EFTA
A$t! tari
0201.10.00.00.00 Carcass or semi carcass 60 60
0201.20.20.00.00 Quarter carcass (equally divided) 60 60
0201.20.30.00.00 Forequarters of the carcass (separated or not) 60 60
0201.20.50.00.00 Hindquarters of the carcass (separated or not) 60 60
0202.10.00.00.00 Carcass or semi carcass 60 60
0202.20.10.00.00 Quarter carcass (equally divided) 60 60
0202.20.30.00.00 Forequarters of the carcass (separated or not) 60 60
0202.20.50.00.00 Hindquarters of the carcass (separated or not) 60 60
- certificate i control la produse alimentare i furaje privind modificri genetice (GMO), n vigoare din 28
aprilie ac, cu valabilitate pn la finele lunii septembrie 2010, cnd va intra n vigoare Legea privind
securitatea biologic (Biosaftey Law) adoptat de Parlamentul turc, la data de 18 martie 2010.
Barierele comerciale si documentele solicitate la importul de produse agricole in Turcia sunt disponibile
pe saitul UE, la adresa: http://mkaccdb.eu.int/madb_barriers/barriers_select.htm
n 2010, Romania a exportat in Turcia produse vegetale n valoare de 126 milioane euro (62 milioane
euro cereale i 56 milioane euro furaje) si a importat din Turcia legume si fructe in valoare de 84 milioane
euro.
/&ortunitati ! !0&ort
- cereale (grau, orz, porumb, soia), furaje, ln spalata si pieptenat, ulei vegetal brut (din floarea
soarelui, soia si porumb).
/&ortunitati ! )oo&!rar! si in,!stitii
- protectia si ameliorarea solului, managementul mediului, ferme pentru cultura plantelor tehnice cu
valoare mare adugata (soia, rapita etc.).
In(or%atii su&$i%!ntar!
- Federatia Asociatiilor din Alimentatie: www.gdf.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Furaje: www.turkiyeyembir.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Seminte: www.turkted.org.tr
- Asociatia Fermierilor: www.tzob.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Lapte, Carne si Produse Alimentare: www.setbir.org.tr
- Asociatia Crescatorilor de Pasari: www.besd-bir.org
- Federatia Morarilor: www.usf.org.tr
*.4. 63";2
Turcia se afl n plin proces de armonizare la standardele de mediu ale UE. Potrivit evalurilor fcute de
Comisia European, stadiul actual de adaptare este destul de redus. Unele progrese s-au fcut n
domeniul deeurilor, apei, proteciei naturii i calitii aerului. Progrese limitate s-au remarcat n domeniul
produselor chimice i nici un fel de progrese n domeniul polurii industriale.
Procesul de armonizare este prevzut a se ncheia n 2024, timp in care Turcia trebuie sa investeasc in
infrastructur i tehnologie de mediu peste 70 miliarde euro, din care: 37 miliarde euro in domeniul apei i
33 miliarde euro in domeniile: deeuri, industrie, produse chimice, nuclear, aer, natura i zgomot.
/&ortunitati ! !0&ort si )oo&!rar!:
- aparate pentru msurarea si controlul gradului de poluare. (Turcia este producatoare si exportatoare de
pompe si valve)
- construirea de staii de tratare a apelor reziduale in zonele industriale. n Turcia sunt 87 de zone
industriale si numai 41 din acestea au staii de tratare a apelor reziduale
- construirea de staii de canalizare si tratare apei menajere. Potrivit estimrilor, 1900 de municipalitati
turce au nevoie de sisteme de canalizare si 2900 de municipalitati au nevoie de staii de tratare a apelor
menajere,
- construirea de staii de tratare a apei potabile
1urs! &!ntru i!nti(i)ar!a &roi!)t!$or ! $i)ita"ii:
- Unitatea Centrala de Contractare si Finantare: www.cfcu.gov.tr (proiecte cu finantare din fondurile UE)
- Suplimentul Jurnalului Oficial al UE:
http://ted.europa.eu/Exec?Template=TED/editorial_page.htm&DataFlow=ShowPage.dfl&StatLang=RO
- Ministerul Mediului si Padurilor: www.cevreorman.gov.tr
- Municipiul stanbul - Departamentul pentru Protecia Mediului si Dezvoltare: www.ibb.gov.tr
- Autoritatea pentru Apa si Canalizare stanbul (SK): www.iski.gov.tr
- Autoritatea pentru Apa si Canalizare Ankara (ASK): www.aski.gov.tr
- Autoritatea pentru Apa si Canalizare zmir (ZSU): www.izsu.gov.tr
*.!. 63A=2/<;3
n 2010, Turcia aocupat locul 10 n lume i al 3-lea n Europa la producia de oel, cu 29,1 milioane tone.
Turcia produce:
- 21 milioane tone/an la produse lungi si consuma 11-12 milioane tone/an
- 7,3 milioane tone/an la produse plate si consuma de 15 milioane tone/an.
n 2010, Turcia a exportat produse metalurgice in valoare de 7,8 miliarde dolari, din care: bare din otel,
profile si sarma n valoare de 4,6 miliarde dolari, tevi si fitinguri pentru conducte, in valoare de 1,6
miliarde dolari. Romania a exportat in Turcia produse metalurgice n valoare de 1167 milioane euro )din
care: 1118 milioane euro fonta, fier si otel, inclusiv fier vechi, 37,5 milioane produse din fonta, fier si otel
i 9,6 milioane euro aluminiu), a importat din Turcia metale comune si articole din metal, n valoare de
345 milioane euro (137 milioane euro fonta, fier si otel, 137 milioane euro articole din fonta, fier si otel, 28
milioane euro articole din aluminiu i 28 milioane euro radiatoare din fier si otel, broate si articole de
montaj etc).
/&ortunitati ! !0&ort< produse plate (tabla groasa pentru industria navala, benzi si tabla subire pentru
industria de autovehicule).
1urs! ! )onta)t<
- Asociatia Producatorilor de Autovehicule: www.osd.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Componente Auto: www.taysad.org.tr
- Asociatia Constructorilor de Vapoare : www.gisbir.com/en/default.aspx
- Asociatia Producatorilor de Bunuri Electrocasnice: www.beysad.org.tr/index_eng.asp
- Asociatia Producatorilor de Fier si Otel (DD): www.dcud.org.tr/members.htm
- Asociatia Producatorilor din Siderurgie: www.tudoksad.org.tr
- Camera nginerilor Metalurgi : www.metalurji.org.tr
*.(. ;>"25/;A A20
Turcia este al 17-lea productor mondial de autovehicule (1,1 milioane vehicule in 2010), cel mai mare
productor de autobuze si al treilea producator de vehicule comerciale din Europa. Sectorul auto este
principala ramura a industriei, avnd 13 linii de asamblare din care: 5 companii produc autoturisme (Fiat,
Honda, Hyundai, Renault, Toyota), 9 companii produc camioane si pickup si 9 companii produc autobuze
si minibuze. Peste 700 de firme produc componente auto.
n 2010, Romnia este a fost a 17-a pia de export a Turciei la export autovehicule i a 2-a pia la
exportul de componente auto, dup Germania. n 2010 s-a finalizat trasferul fabricii de autovehicule Ford
Conect din Turcia la Craiova).
n 2010, Romnia a exportat in Turcia autoturisme si componente auto in valoare de 295 milioane euro i
a importat autovehicule si componente n valoare de 225 milioane euro.
/&ortunitati ! !0&ort< componente auto, echipamente pentru producerea de componente auto.
1urs! ! )onta)t<
- Asociatia Distribuitorilor de Autovehicule: www.odd.org.tr
- Asociatia Producatorilor de Autovehicule: www.osd.org.tr
- Asociatia Distribuitorilor Autorizai de Autovehicule: www.oyder-tr.org
- Asociatia Producatorilor de Componente Auto: www.taysad.org.tr
*.*. 3?;=3 5; C0>93C;;
ndustria textil este a doua ramur industrial a Turciei. n acest sector funcioneaz peste 35 mii
companii. n 2008-2009, industria textila a fost puternic afectata de criza financiara internaionala, cnd
numeroase fabrici si-au redus substanial activitatea sau au intrat in faliment.
Turcia este al doilea exportator de produse textile n rile UE, dup China. n 2010, Romnia a exportat
in Turcia articole textile din lna, filamente si fire sintetice si articole de pasmanterie, in valoare de 31
milioane euro i a importat din Turcia materii textile si produse din acestea in valoare de 220 milioane
euro.
/&ortunitati ! !0&ort< confecii fabricate sub mrci recunoscute pe plan internaional, textile tehnice
(pentru protecie si sanitare), articole de pasmanterie, filamente si fire sintetice.
1urs! ! )onta)t<
- Asociaia Productorilor de Confecii: www.tgsd.org
- Patronatul ndustriilor din Sntate (SES): www.seis.org.tr ; www.sader.org.tr
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri ndependeni: www.musiad.org.tr
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr
*.,. C@;6;3
ndustria chimica turca a dezvoltat semnificativ productia de materii de baza si intermediare pentru
sectoarele chimiei i petrochimiei (produse chimice organice si anorganice, ingrasaminte, vopsele,
medicamente, sapun si detergenti, fibre sintetice, uleiuri esentiale si produse cosmetice).
n 2010, Romnia a fost a 7-a piat de export a Turciei pentru produse chimice 79 milioane euro
(ingrasaminte, extracte tanante si colorante, sapun i produse organice tensio active, produse organice,
anorganice si) iar Romania a exportat n Turcia produse chimice n valoare de 179 milioane euro
(produse chimice organice, anorganice, produse organice tensio-active i ingrasaminte).
/&ortunitati ! !0&ort: PVC, ngrminte chimice
1urs! ! )onta)t<
- Asociaia Productorilor din Chimie (TKSD): www.tksd.org.tr/UYE-ENG.htm
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri ndependeni: www.musiad.org.tr
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr
*.-. 6A3/;A= 4=A5;C 5; 6AA;>; 43>/2 4/3=2C/A/3 6A3/;A= 4=A5;C
ndustria materialelor plastice este una din cele mai dinamice sectoare ale industriei turce. ndustria turca
de material plastic reprezint 1,6% din industria mondiala. Turcia este al 2-lea productor de fibre
sintetice, al 3-lea productor de PVC si dispune de a 5-a capacitate de prelucrare material plastic din
Europa.
n acest sector lucreaz peste 6950 de companii, din care 99% sunt MM-uri.
n 2010, importul de material plastic si maini pentru prelucrare material plastic a nsumat 10 miliarde
dolari i se estimeaz c n 2011, va fi de 11 miliarde dolari si n 2012 de 12,5 miliarde dolari.
Mat!ria$ &$asti)
Producia locala de material plastic satisface numai 15% din necesarul de consum.
Piaa turca a materialului plastic consta din:
- PP (polipropilena), utilizata pentru producia de fire pentru mochete, saci, folii, conducte din plastic si
articole casnice
- LDPE (polietilena de mica densitate), utilizata pentru producia de folii (90%), matrie prin injecie (2%) si
matrie prin suflare (5%). 25% din necesarul de consum provine din import.
- LLDPE (polietilena de mica densitate lineara). 100% din import.
- HDPE (polietilena de nalta densitate), marea majoritate provine din import.
- PVC, utilizat pentru izolare fire electrice, industria auto, jucrii, profile, scuturi de protecie, conducte, folii
pentru ambalaje, piele artificiala si articole tehnico-sanitare. 80% din necesarul de consum se asigura din
import.
- PS (polistiren), utilizat pentru izolaii si aparate casnice. Marea majoritate a consumului se asigura din
import.
- PET (polietilen-tereftalat), utilizat in industria recipientelor din plastic, auto si electrotehnica.
- ABS (acrilo-butadien-stiren), se utilizeaza in industria produselor termoplastice. Necesarul de consum
se asigura din import.
Principalii furnizori de material plastic ai Turciei, sunt: Germania, Belgia, Arabia Saudita, Olanda, talia,
Frantae, Coreea de Sud, Spania, SUA si srael.
Masini &!ntru &ro)!sar! %at!ria$ &$asti)
China este principalul furnizor de maini pentru procesare material plastic al Turciei, cat si principalul
competitor al acestea pe pieele externe.
mportul Turciei consta din: maini cu injecie (27%), maini pentru tiat si format (26%) si maini de
extrudat (21%).
Principalii furnizori de maini pentru procesare material plastic, sunt: Germania, talia, China, Taiwan,
Austria, Japonia, Elveia, SUA, Frana si Coreea de Sud.
/&ortunitati &!ntru !0&ort
- PP, HDPE, PVC, PS. LLDPE si ABS.
- masini pentru taiat si format material plastic
- masini cu injectie
- masini de extrudat
In(r%atii ! a(a)!ri
- Asociatia ndustriasilor de Material Plastic (PAGDER): www.pagev.org.tr
*.1.. 6AA;>; A; 3C@;4A63>3 3=3C/;C3 A; 63CA>;C3
Turcia produce maini industriale grele, maini unelte i scule, echipamente de foraj, pompe i
compresoare, maini textile, echipamente alimentare, echipamente pentru procesarea lemnului, motoare
cu combustie intern, turbine, semntoare, tractoare (3 linii de asamblare), valve, benzi transportoare,
boilere i pri i accesorii pentru acestea.
ndustria electrotehnic i electronic produce: electronice pentru consum casnic (frigidere, maini de
splat, aparate de aer condiionat), echipamente de telecomunicaii, echipamente industriale i
profesionale, computere, echipamente militare i componente pentru acestea.
n 2010, Romnia a exportat in Turcia maini i echipamente electrice i mecanice, n valoare de 390
milioane euro (149 milioane euro masini si dispozitive mecanice i 240 milioane euro masini, aparate si
echipamente electrice, inclusiv parti ale acestora) si a importat din Turcia, n valoare de 378 milioane
euro (290 milioane euro masini si dispozitive mecanice i 88 milioane euro masini, aparate si
echipamente electrice, inclusiv parti ale acestora).
/&ortunitati ! )oo&!rar!
- n producia de maini si echipamente electrice si mecanice pentru export pe tere piee.
1urs! ! )onta)t<
- Asociaia Exportatorilor si mportatorilor (Turktrade): www.turktrade.org.tr
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri ndependenti: www.musiad.org.tr
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr
- Asociaia Productorilor de Maini: www.mib.org.tr/english.html
- Asociaia Productorilor de Pompe: www.pomsad.org.tr/eng/giris.htm
- Asociaia ndustriilor Electronica si nformatica: www.tesid.org.tr/eng-ani.htm
- Asociaia Productorilor de Bunuri Electrocasnice: www.beysad.org.tr/index_eng.asp
*.11. 6A3/;A=3 "3 C0>5/2C;;
Turcia este unul din marii productori de materiale de construcii de baz din lume, ntre care: oel beton,
evi i conducte din metal i plastic, sticlrie, gresie i faian (locul 5 mondial), articole sanitare (locul 4
mondial), vopsele (locul 6 n Europa), crmid, ciment (locul 10 n lume), marmur, cherestea i profile
din plastic i aluminiu (locul 5 n Europa la ui i ferestre din plastic).
/&ortunitati ! )oo&!rar!
- Parteneriat pentru construirea de fabrici de ciment in Romnia si pe tere piee.
In(or%atii ! a(a)!ri
- Asociaia Contractorilor Turci (TMB): www.tmb.org.tr-
- Asociaia ndustriailor si a Oamenilor de Afaceri (TSAD) : www.tusiad.org.tr
- Asociaia Exportatorilor si mportatorilor (Turktrade): www.turktrade.org.tr
- Asociaia Productorilor de Ciment: www.tcma.org.tr/en
- Asociaia Productorilor de Ceramica: www.turkishceramics.com
*.12. 3C@;4A63>3 43>/2 C0>5/2C;;
Migratia populatiei de la sate la orase din ultimii 30 de ani a dinamizat industria constructiilor din Turcia si
a facilitate creterea cererii pentru echipamente si materiale de construcii.
- milioane dolari -
2003 2010
Esti%ari
2011 2012
Marimea pieei 2.200 2.400 2.650 4.650
Productia locala 700 700 1.100 1.800
Export 600 600 925 1.150
mport 2.100 2.300 2.450 4.000
La creterea cererii pentru echipamente de constructii a contribuit si prezenta contractorilor turci pe
pietele externe.
Potrivit estimarilor 70% din necesarul pietei turce consta din excavatoare, incarcatoare si stivuitoare, iar
diferenta consta din: macarale mobile, macarale turn, macarale pe enile, echipamente de demolare,
utilaje pentru minerit i tuneluri, echipamente de forare, pompe de beton, cilindrii buldozer, cilindri
compactori, mixere, etc.
/&ortunitati ! !0&ort
-
macarale mobile, macarale pe enile, macarale turn (de mare tonaj),
-
gredere, buldozere
-
role, burghie de roca
-
instalatii de foraj
-
maini de minerit
-
maini de sapat tuneluri
-
betoniere
In(or%a"ii ! a(a)!ri:
-
MDER (Construction Equipment Manufacturers and Distributors' Association of Turkey):
www.imder.org.tr/?yenilisan=en
-
Vincder (Crane Operators Association of Turkey): www.vincder.com
*.13. C0>5/2C;;
n sectorul construciilor din Turcia funcioneaz peste 200 mii companii, parte din acestea i-au extins
activitatea n peste 60 de ri, n special, din Nordul Africii, Orientul Mijlociu, rile CS, Caucaz, Asia
Central i Balcanii de vest. n 2009, 33 de comapnii turce de Constructii a fost listate in revista ''World
Top 225 Contractors List'', a doua tara dupa numarul firmelor si valoarea contractelor, dupa China.
n 2009, Romnia ocupa locul 7 n cadrul lucrrilor angajate de firmele turceti de construcii n
strintate (3,44% din volumul total).
n 2008, n Romnia activau peste 70 de companii de construcii turceti, la 103 proiecte, n valoare de
peste 3,1 miliarde dolari. n 2009, n contextul crizei financiare internaionale numrul firmelor turce
prezente n Romnia a sczut. Holdingul turc Enka este partenerul companiei Bechtel pentru construirea
autostrzii Transilvania, cu o participaie de 50%.
/&ortunitati ! )oo&!rar!
- Parteneriate cu firme turce la realizarea unor proiecte de dezvoltare pe tere piee 9rak, Caucaz, Asia
Central, Orientul Mijlociu, Balcanii de Vest, Nordul Africii, rile CS)
In(or%atii ! a(a)!ri
- Asociaia Contractorilor Turci (TMB): www.tmb.org.tr
- Asociaia Oamenilor de Afaceri Turci din Romnia (TAD): www.tiad.ro
*.14. 3@>0=0<;A ;>90/6A;3; 5; C062>;CA;;=0/
ndustria de soft este una din cele mai dinamice sectoare ale economiei turce. Companiile de software
produc pachete de programe pentru contabilitate, salarizare, aplicaii sectoriale (servicii financiare,
telecomunicaii, procese de prelucrare industriala, comer cu amnuntul, sntate si educaie).
/&ortunitati ! )oo&!rar!
- realizarea de sisteme de programe educative noi pentru modernizarea educaiei in colile primare,
secundare si universitatile din Turcia, precum si pentru export pe tere piee.
In(or%atii su&$i%!ntar!
- Asociaia nformaticienilor: www.tbd.org.tr
- Asociaia ndustriilor Electronica si nformatica: www.tesid.org.tr/eng-ani.htm
- Asociaia ndustriailor pentru Procesare a Datelor: www.tubisad.org.tr ; www.bthaber.com.tr
- Ministerul Educaiei Naionale: www.meb.gov.tr
- Consiliul pentru Educaie Superioara: www.yok.gov.tr
?. 1UR1E PENTRU IDENTIFICARE /P/RTUNITFEI DE EIP/RT
- Pro%o,ar!a o(!rt!$or )on)r!t! ! !0&ort i identificarea de oferte concrete de import:
www.turkishexportal.com/joinus_1_3.aspx
- dentificarea de parteneri poteniali pentru export, import, cooperare economic i investiii :
www.turkyievitrin.com; www.igeme.gov.tr/introeng.htm ; www.oaib.gov.tr ; www.aib.gov.tr/htmleng ;
www.iib.org.tr/eng/index.html; www.aosb.org.tr ; www.atonet.org.tr/turkce/index12.html;
www.tmb.org.tr/index.php?l=eng;
- Studii de pia: www.ibsresearch.com; http://www.ozugerginconsultancy.com.tr/inden.htm
- Date statistice: www.dtm.gov.tr; www.treasury.gov.tr;
- Oportuniti de participare la licitaii internaionale : www.cfcu.gov.tr (pentru proiecte cu finanare din
fonduri UE); www.teias.gov.tr; www.tpao.gov.tr; www.bedas.gov.tr; www.tetas.gov.tr,
www.euas.gov.tr; www.taskomuru.gov.tr; www.dsi.gov.tr; www.tcdd.gov.tr
3. FIRME DE AD/CATURA 1I C/N1ULTANTA
1ARIIBRAJIM/4LU LAK /FFICE
Kzkulesi Sokak 14/1 06700 GOP ANKARA
Tel:+ 90 312 447 40 13/447 53 97
Faks: +90 312 447 45 64
E-mail: sslawoff@ada.net.tr
Web: www.sariibrahimoglu.com
INAL LAK /FFICE
Address: Bykdere Cad. Eren Talu Binas Kat: 7, 80620 1.Levent,
stanbul
Phone: +90 212 339 0797
Fax: +90 212 339 0790
Email: seyma@inal-law.com
URL: www.inal-law.com
DUMAN LAK /FFICE Address: Halaskargazi Cd. Blbl
Ap. 289-B Kat:8 D: 18 - 19
Osmanbey - stanbul
Phone: +90 212 219 77 20 (pbx)
Fax: +90 212 219 77 23
Email: info@dumanlawoffice.com
URL: www.dumanlawoffice.com
LUGUR M NILMA@ LAK /FFICE
Address: Plevne Bulvari, No.12, Dr
Alca Apt. Kat.4 Daire.8,
35220 Alsancak zmir
Phone: +90 232 465 0707
Fax: +90 232 465 0236
Email: d.cukur@cukur-yilmaz.gen.tr
URL: www.cukur-yilmaz.gen.tr
1EN4ULER M 1EN4ULER LAK /FFICE
Address: Cumhuriyet Cad. 25, Kat. 4, Taksim 34437, stanbul
Phone: +90 212 361 5066
Fax: +90 212 361 5067
Email: name.lastname@ledinghamchalmers.com.tr
URL: www.senguler.av.tr
NAMANER M NAMANER LAK /FFICE1 Address: Cumhuriyet Caddesi, Gezi Apartmani, No 19/10 Kat 5
Taksim 34437, stanbul
Phone: +90 212 238 1065
Fax: +90 212 238 0810
Email: info@yamaner.av.tr
URL: www.yamaner.av.tr
REN/DA E)ono%i) an In,!st%!nt Consu$tin# Yildiyever Hah. 13, Sok. Alkazar EvleriA Blok No.33, 06550 Ankara
Tel. +90 312 4393400
Fax: +90 312 4393401
Email: tezay.topaloglu@renova.com.tr
http://www.renova.com.tr
1EDGET /@U4ER4IN C/N1ULTANCN= F/REI4N
TRADE= INDE1TMENT C/ LTD.
Adress : Cinnah Caddesi 63/4 ankaya Ankara-Turkey
Phone : +9003124385766 4383566
Fax :+903124382379
info@ozugerginconsultancy.com.tr
ozugergin@ozugerginconsultancy.com.tr
sevketozugergin@tuyap.com.tr
www.ozugerginconsultancy.com.tr
Nota: Companiile romanesti interesate sa angajeze servicii de avocatura si consultanta trebuie sa verifice competenta si probitatea firmelor turce pe baz de referinte si
recomandari
10. C/NTACTE UTILE
A%;asaa Ro%7ni!i Ankara
Adresa: Bukres Sokak nr. 4, Cankaya, Ankara
Tel.: +90.312.466.37.06 +90.312.427.12.43
Fax: +90.312.427.15.30
E-mail: romanyabyk@dsl.ttnet.net.tr
web - www.ankara.mae.ro
Birou$ ! Pro%o,ar! Co%!r)ia$ E)ono%i)a Ankara
Adresa: Bukres Sokak, nr. 4, Cankaya, Ankara
Tel: +90 312 4288290
Fax: +90 312 4288295
E-mail: bce.ankara@dce.gov.ro
Consu$atu$ 4!n!ra$ a$ Ro%7ni!i in Istan;u$
Adresa: Yanarsu Sok. Narin Sitesi, No. 42, Etiler-Beikta, stanbul
Tel.: +90 212 3580515, +90.212 3580535
Tel: +90 212 3580517 (vize)
Fax: +90.212.3580518
E-mail: konsrom@doruk.net.tr
Web site: http://istanbul.mae.ro
Birou$ ! Pro%o,ar! Co%!r)ia$ E)ono%i)2
Istan;u$
Adresa: Sirasvelviler Cad.nr. 55, Taksim, stanbul
Tel/Fax: +90.212.2924127
E-mail: bce.istanbul@yahoo.com
Consu$atu$ 4!n!ra$ a$ Ro%ani!i $a I6%ir
Adresa: 1479 Sokak, No.9, Alsancak, zmir
Tel.: +90.232.465.04.63 , +90.232.465.05.79
Fax: +90.232.465.09.38
E-mail: romconsizmir@ttmail.com
R!&r!6!ntanta TAR/M= Istan;u$
Adresa: Cumhuriyet Cad. nr. 30, Kervansaray ap. Elmadag, stanbul
Tel.: +90.212.4653777
Fax: +90.212.4652778
Consu$atu$ /nori(i) a$ Ro%7ni!i Eirn!
Mr. Erol BALKAN - consul onorific
Adresa: Londra Asfalti, Kiray apt.nr.64/A
Tel.: +90.284.225.59.08 ; +90.284.214.06.91
Fax: +90.284.212.17.77
Email: balkanerol@hotmail.com
Consu$atu$ /nori(i) a$ Ro%7ni!i Bursa
Mr. smail Sukru Seskir, consul onorific
Adresa: Yeni Yalova Yolu 3 km.nr.349
Tel.: +90.224.211.40.25
Fax: +90.224.211.40.33
Email: s.seskir@mysotomotiv.com.tr
Consu$atu$ /nori(i) a$ Ro%7ni!i Anta$Ha
Mr. Armagan Ozgorkey, consul onorific
Adresa: Konya Alti Caddesi,
Mahmut Konuk Apt., No.1
Secretara: Ms. Ayse Oluncay
Tel.: +90.242.243.22.99
Fax: +90.242.244.14.88
E-mail: oluncayaysa@hotmail.com
Uniun!a Ca%!r!$or ! Co%!rt 5i Burs!$or !
M2(uri 9T/BB :
Address: Dumlupnar Bulvar No:252 (Eskiehir Yolu 9. Km.) 06530
/ANKARA
Phone +90 (312) 218 20 00 (PBX)
Fax: +90 (312) 219 40 90 - 91 - 92 - 93
e-mail:info@tobb.org.tr
Web : www.tobb.org.tr
Ca%!ra ! Co%!r" Istan;u$ 9IT/:
Adresa: Resadiye Cad.desi, 34378, Eminonu - stanbul
Tel.: +90.212.455.60.31 , -32
Fax: +90.212.520.15.26, -511.57.58
E-mail: disiliskiler@tr-ito.com
Web site: www.tr-ito.com
Ca%!ra ! Co%!r" Ankara
Adresa: Ato Saray , Eskisehir Yolu, Sogutozu - Ankara
Tel.: +90.312.285.79.50 , Fax: +90.312.286.34.46, -286.09.84,
E-mail: info@ato-acc.org.tr
Web site: www.ato-acc.org.tr
Ca%!ra ! Inustri! Ankara
Adresa: Ataturk Bulvari, 193, Kavaklidere - Ankara
Tel.: +90.312.417.12.00 (5 linii) - 425.15.10,
Fax: +90.312.417.20.60, -417.43.70
E-mail: aso@aso.org.tr
Web site: www.ato.org.tr
Ca%!ra ! Co%!rt I6%ir 9I@T/:
Adresa: Atatrk Cad. Nr:126 Pasaport 35210 zmir
Tel: +90.232.441.77.77
Fax: +90.232.483.78.53
Web: www.izto.org.tr
Red.: Dumitru Radoi
Actualizat: iunie 2011
An!0a 1
2-
tC
MEETIN4
EU-TURGEN CU1T/M1 UNI/N O/INT C/MMITTEE
ANGARA= . APRIL 2011
Non-Pa&!r
The 26
th
meeting of the Customs Union Joint Committee (CUJC) took place in Ankara on 7 April 2010. t was co-chaired by Mr
Murat Yapici, Director General of the Turkish Under-Secretariat for Foreign Trade, and Mr Tibor Varadi, deputy Head of the EU
Delegation in Turkey. A number of Member States attended the meeting.
On TurkisC ra(t $!#is$ation on )ri%ina$ san)tions (or inustria$ &ro&!rtH ri#Cts in(rin#!%!nts Turkey explained that the draft
law is still with the Justice Committee of the Parliament. t emphasised that the draft law is compliant with the EU ac.uis and the
TRPS agreement. The Commission reiterated its concerns from the softening of the sanctions for industrial property rights
infringements and clarified that these concerns stem from the weak PR enforcement in Turkey. t also recalled that Turkey should
ensure a level of PR protection equivalent to that in the EU. Turkey reminded that enforcement is a competence of Member States
and clarified that the provisions of the law are only one element of enforcement. The Commission asked to be timely informed about
the next steps for the adoption of the draft law in accordance with Article 57 of Decision 1/95. t was agreed to discuss further this
issue in the PR working group. Turkey asked the withdrawal of this point from the next CUJC agenda.
Concerning r!$!as! )ount!r(!it #oos the Commission reiterated its concerns from the situation created by the revoked
provisions on trademark infringements as a result of the Constitutional Court Decision of July 2008 and the decisions of the Turkish
Supreme, Appeal and First nstance Courts allowing the release of counterfeit goods back to the market. Turkey repeated its well-
known position inviting right holders to make use of their rights. Turkey admitted that their statistics in this area are not reliable but
ORIGIN: COMMISSION SERVICES
WP ENLARGEMENT + COUNTRIES
NEGOTIATING ACCESSION TO EU
MD 138/11
10.05.11
promised to provide all they have. The Commission informed Turkey of its wish to discuss the issue of Geographical ndications in
the PR working group. Turkey asked that the withdrawal of this point from the next CUJC agenda.
On new r!Puir!%!nts i%&os! ;H Turk!H (or tC! r!#istration o( n!Q &Car%a)!uti)a$ &rou)ts 94oo Manu(a)turin#
Pra)ti)!s< 4MP: the Commission reiterated its strong concerns about the problems created by the introduction of this new
Turkish measure. t complained about the discrimination of imported drugs in comparison with those produced in Turkey. t asked
Turkey to allow pharmaceutical products with EU-recognized GMP certificates to be traded in Turkey under the same conditions as
applicable until February 2010. Turkey requested a written note from the Commission explaining the relevant EU procedures. The
two sides agreed to hold a technical meeting with the participation of the industry in an effort to find a common understanding. The
Commission agreed to provide the requested written guidance before the technical meeting.
Regarding the s&!)ia$ %!)Canis% (or tC! i%&$!%!ntation o( anti-u%&in# %!asur!s Turkey proposed the establishment of a
special anti-damping mechanism between the EU and Turkey in accordance with Article 47 of the Additional Protocol and Article 44
of Decision 1/95. Turkey believes in particular that some rules and procedures used in anti-damping proceedings could be reviewed
with the aim to providing more flexibility and loosening the conditions set out in the WTO anti-damping code (e.g. by increasing de
minimis margin and the negligible imports threshold). The Commission will consider the Turkish request.
On a$)oCo$i) ;!,!ra#!s Turkey stated that the adoption of the law on the so-called tax amnesty opens the way for the resolution of
the settlement of the taxation disputes between Turkey and the importers of spirit drinks and invited companies to apply to Turkish
authorities by 2 May 2011. Regarding the recent increases in excise duties on alcoholic beverages Turkey reiterated its position that
it kept unchanged the parity of excise tax rates between imported and domestic spirits and that this respects its commitments under
its action plan adopted in May 2009. The Commission responded that Turkey should re-align its excise tax rates in accordance with
its commitments undertaken in the context of the opening of the Taxation chapter without delay (i.e. reduction of the differentials in
absolute terms) and underlined that abolition of discriminatory practices in taxation is a key element for making further progress in
the negotiations on this chapter. On licensing requirements Turkey explained that it is studying the possibility to remove the
requirements or to prolong the validity of the import certificate until its full removal. Turkey claimed that they apply the same rules for
imported and locally produced ready to drink beverages based on wine or beer. They also stressed that they apply the same coding
system for domestic and imported beers and that they are discussing this issue with beer manufacturers.
On %ini%u% &ri)in# i%&os! ;H Turk!H (or )usto%s ;rok!r s!r,i)!s Turkey explained the legal provisions whereby customs
brokers propose minimum fees and the Under-Secretariat for Customs endorses and publishes them. Services are paid on a
percentage base of the value of goods. Provisions are not mandatory. mporters can use their own representatives. The only
difference with the period before 2009 is the publication of the list by the Under-Secretary for Customs. The Commission responded
that these provisions contradict the Turkish Competition Law.
Concerning the TurkisC 4M/ $!#is$ation the Commission referred to the outcome of the working group on veterinary and phyto-
sanitary trade issues held on 16 March. The Commission reiterated the main problems and the trade barriers created by the
implementation of the Turkish GMO legislation. These problems are: the lack of a list of EU approved genes, the ban of infant
formulae and the testing frequency list for the EU products. The Commission urged Turkey to review its legislation in order to
minimise its negative impact on trade given in particular the high quality of the EU approval procedures and the high traceability of
the EU system. Turkey explained the functioning of their system and claimed that it works well. The Commission reminded that it is
still awaiting Turkey's explanations to the written comments of the Commission on their implementing circular.
Regarding r!stri)tions on i%&ort to Turk!H o( ;!!( %!at= $i,! ;o,in! ani%a$s an !ri,ati,! &rou)ts the Commission
acknowledged the positive developments regarding the partial opening of trade in this area and asked for the reasons of customs
duty increase from 30% to 45%. Turkey responded that it removed the requirement of BSE tests from countries fulfilling two
conditions simultaneously: where there has been no BSE case and from countries falling in the BSE negligible and controlled risk
category according to the OE classification. Turkey disfavoured linking the health conditions with the requirements of Decision 1/98
which grants tariff quota for agricultural goods. n addition, Turkey stated that no imports are allowed from countries or regions
where the presence of bluetongue virus was detected. Turkey explained that the tariff increase in import of beef was driven by
market conditions such as domestic production and price stability. The Commission concluded by stating that it expects Turkey to
fully implement the provisions of the EU-Turkey bilateral trade agreement, lift all the restrictions on import of beef meat, live bovine
animals and derivative products from all 27 Member States and open all tariff quota concessions agreed with the EU on a normal
yearly basis. Turkey claimed that they implement all the requirements of Decision 1/98.
Regarding Turk!HRs %ark!t a))!ss &ro;$!%s (or a#ri)u$tura$ &rou)ts Turkey raised the following issues:
a. Turkish exports of heat treated poultry meat and meat products to the EU;
b. mplementation of Regulation 1152/2009 and increased control frequency in export of nuts, pistachios and dried figs and
EU support for 10 ppb for total aflatoxins in dried figs and
c. ncreased control frequency of physical and identity controls at Bulgarian border.
With regard to &oint a Turkey reiterated its position and asked from the Commission to reconsider its decision concerning the use of
raw material. Turkey repeated its views on the impact of heat treatment that eliminates health risks. The Commission explained its
well-known position and referred to the recent discussions at the working group on veterinary and phyto-sanitary trade issues
encouraging Turkey to focus on the follow-up FVO mission and regionalisation.
Concerning &oint ; Turkey referred to the problems created by the implementation of Regulation 1152/2009 and increased control
frequency in the exportation of the above-mentioned products. Turkey requested the Commission to revise the control frequency
and to inform Turkey about the draft amended text as well as the possible date of its adoption. They also requested the support of
the EU for Turkish proposal of 10 ppb for total aflatoxins in dried figs in the Codex Alimentarius Commission.
For &oint ) Turkey reiterated the problems Turkish exporters are encountering at the Bulgarian border Kapitan Andrevo regarding
the implementation of Regulation 669/2009 and stressed its concerns for trade disruption and high cost for the Turkish exporters.
Turkey expressed appreciation for the possibility of delisting pears and courgettes from Annex 1 of the Regulation and asked that
tomatoes be also delisted. The Commission explained that it had not detected any irregularities in the implementation of said
Regulation and clarified that tomatoes would not be included in its proposal for delisting.
Regarding Puotas i%&os! (or roa ,!Ci)$!s r!#ist!r! in Turk!H= Turkey stated that road quotas are against the spirit of the
Customs Union and the GATT agreement. The Commission recalled that the allocation of road quotas is a competence of Member
States. The Commission informed Turkey that it is unfavourable to the establishment of a working group on road quotas as
proposed by Turkey. The Commission expressed readiness to discuss specific Turkish questions in the framework of the existing
subcommittee for transport or at ad-hoc technical meetings. The Commission encouraged Turkey to raise this issue bilaterally with
the Member States concerned or/and at the nternational Transport Forum.
Regarding 1tat! Ai the Commission expressed satisfaction with the adoption by Turkey of the State Aid Law and the setting up of
the State Aid Authority in line with the EU-Turkey Customs Union and the opening benchmarks of the chapter on competition. The
Commission underlined the importance that the State Aid Authority assumes its role fully as soon as possible. Turkey reported on
the steps it has taken since the adoption of the State Aid Law and presented its plans for capacity building of the new Authority. The
law requires that Turkey promulgates the implementing provisions not later than nine months following the establishment of the
State Aid Authority Board (i.e. by the end of September). The Commission invited Turkey to consult the Commission for its draft
secondary legislation and Turkey committed to do so. The Commission advised temporary use of existing EU implementing
provisions until the secondary legislation is promulgated.
On &ro;$!%s !n)ount!r! ;H TurkisC ;usin!ss &!o&$! in #!ttin# ,isa (ro% so%! M!%;!r 1tat!s Turkey argued that the visa
issue should be resolved at least for Turkish business people as Turkey has a Customs Union with the EU since 15 years, it is a
candidate country for EU accession and it is an important EU trade partner. The Commission referred to the JHA Council
conclusions of 24-25 February which opened the way to intensify the cooperation with Turkey on visa issues with a view to further
simplifying mobility of people between the EU and Turkey, in particular by ensuring an harmonised implementation of practical
improvements for Turkish visa applicants within the EU Visa Code. The Commission also underlined that it intends to launch a
dialogue on visa, mobility and migration that may lead to further improvement of mobility.
Regarding tra! QitC CH&rus the Commission strongly urged Turkey to fulfil its obligations for full and non-discriminatory
implementation of the Additional Protocol to the EU-Turkey Association Agreement and to remove all restrictions to trade with all EU
Member States, including the Republic of Cyprus, in accordance with the Council Conclusions of 11 December 2006. Turkey
responded by highlighting that there are no obstacles to free movement of products with any of the Member States and that it fully
supports the ongoing UN negotiating process on Cyprus.
In )on)$usion the CUJC meeting took place in a constructive atmosphere. There has been some progress in a small number of
issues; however, most trade irritants persist. Solutions need to be found as a matter of urgency. The Commission and Turkey will
continue their efforts in the forthcoming months in order to discuss and resolve pending issues. n this context, it was decided that a
technical meeting will be organised on pharmaceuticals as soon as possible. The working group on PR issues will meet on 18 May.
The next CUJC meeting will be held in Brussels after the summer holidays on a date that will be agreed bilaterally.
__________________
An!0a 2
Lista &rin)i&a$!$or ;ari!r! )o%!r)ia$! $a !0&ortu$ &rous!$or in "2ri$! UE Bn Tur)ia
Bari!r!
)o%!r)ia$!
D!s)ri!r!
Evaluarea
conformitii
pentru bunurile
care circul liber
pe piaa intern
a UE.
La 31 decembrie 2008, Subsecretariatul turc pentru Comer exterior emis Comunicatul pentru Standardizare n
Comerul Exterior, cu aplicare de la 1 ianuarie 2009. Potrivit Comunicatului, importatorii sunt obligai s declare
originea bunurilor care circul liber pe piaa intern a UE. Produsele originare din statele nemembre ale UE,
inclusiv cele care au primit liber de vam n rile UE, marcate CE i acompaniate de certificate ATR, care
circul liber pe piaa intern a UE, sunt subiect al inspeciei de siguran n Turcia.
nspeciile repetate la produse, cererile de documentare i testele fizice sunt n contradicie cu prevederile
Acordului de Uniune Vamal UE Turcia i creeaz un regim birocratic i netransparent pentru exportatorii din
rile UE.
n noiembrie 2010, guvernul a naintat la Parlament proiectul ,Amnesti Law, care conine io unele prevederi
privind evaluarea conformitii n vam.
Obligaia
nregistrrii
exportatorilor din
rile UE i a
importatorilor
turci de produse
textile i confecii
De la 1 ianuarie 2011, a intrat n vigoare Comunicatul privind monitorizarea importului anumitor produse textile
i mbrcminte (2011/15) (disponibil pe site-ul:
http://www.dtm.gov.tr/dtmadmin/upload/TH/GozetimKorunmaDb/mevzuat/ithmevzu/ithtebligler/2011/2011-
15.doc
Firmele nu vor mai transmite cereri/formulare scrise pentru licene de import, ci se vor nregistra electronic pe
site-ul: www.ebirlik.org i vor primi un cod electronic de import. Noile reglementari prevd obligaia pentru
firmele exportatoare din UE i firmele importatoare turce de a se nregistra electronic pe site-ul www.ebirlik.org.
Subsecretariatul i Autoritatea Vamal vor institui sisteme de supraveghere electronic (certificate, preuri
orientative etc.).
Amendament la
legislaia privind
exclusivitatea
datelor la
La 22 aprilie 2009, Turcia a publicat un amendament privind Reglementarea licenierii produselor medicale,
privind introducerea certificatului de bun practic de fabricaie (GMP- Good Manufacturing Practices) la
importul de medicamente n Turcia, care dup ndelungate negocieri cu Asociaia Productorilor turci de
Medicamente, modificri i adugiri, a intrat n vigoare la 1 martie 2010. Reglementarea autoriz MoH s
produse
farmaceutice
solicite importatorilor de medicamente n Turcia, s prezinte un certificat GMP eliberat de autoritile turce sau
de cele din statele exportatoare cu care MoH a ncheiat un acord bilateral. Eliberarea certificatului GMP se
face numai n urma inspeciei efectuate de MoH la productorii de medicamentele din rile exportatoare.
Urmare acestei reglementri, nregistrarea medicamentelor care nu au fost certificate de inspectorii turci a fost
blocat nc din luna decembrie 2009. Certificarea se aplic tuturor categoriilor de medicamente, indiferent de
dozajul, indicaia sau dac acestea sunt sau nu produse pe piaa local.
nterzicerea
importului de
bovine vii i
carne de bovine
din rile UE
Prin Decizia nr. 1/98 a Consiliului de Asociere UE-Turcia, Turcia a acordat concesii importante la importul de
bovine vii i carne de bovine din rile UE.
Turcia a interzis importul de bovine vii i carne de bovine ca urmare a creterii riscului privind virusul BSE.
n 2010, Turcia a liberalizat importul de animale vii din 8 state membre UE i importul de carne din 24 de state
membre UE, cu excepia Romniei i Bulgariei.
Deficiene n
implementarea
PR
ntrzieri i deficiene n aplicarea reglementrilor privind dreptul de proprietate intelectual (PR) au fost
identificate ca principale puncte slabe n sistemul curent. nclcarea PR este o practic curent care afecteaz
diferite sectoare. Cele mai frecvente abateri se semnaleaz n domeniul mrcilor de fabricaie i design-ului, cu
deosebire n industria alimentar, textil i a confeciilor. Firmele din UE sunt afectate de deficienele nclcrii
PR, att pe piaa turc, ct i n UE, ntruct conform raportului Vmii UE, Turcia este cel mai mare exportator
de mrfuri contrafcute de pe piaa UE.
Sistemul turc de
contingente la
importul de
produse agricole
procesate
Potrivit prevederilor Acordului de Uniune Vamal UE Turcia, prin Decizia 1/2007 a Consiliului Asociaiei UE
Turcia s-au stabilit cotele reciproce pentru produsele agricole procesate exceptate de vam. Pe aceast baz
este acceptat accesul, fr vam, n limita cotelor stabilite pentru produsele prevzute n listele acceptate de
ambele pri. La implementarea cotelor pentru produsele prevzute n Decizia 1/2007, Turcia impune anumite
restricii inter alia: un aplicant poate s solicite numai o singur dat pentru maxim 3 tone i un singur cod
vamal (cu posibilitatea aplicrii pentru o nou cantitate numai dup derularea primei aprobri), aplicanii trebuie
s fie productori i s aib capacitate valid de raportare.
Acest management de alocare a cotelor tarifare reprezint un obstacol pentru companiile UE care aplic pentru
cote libere de vam la export n Turcia.
Msuri de
supraveghere
Turcia a introdus msuri mpovrtoare de supraveghere, care se aplic n cazurile n care valoarea declarat
a produselor n vam este sub valoarea oficial fix (valoarea CF), stabilit pentru produsele supravegheate.
Pentru aceste cazuri este necesar un certificat de supraveghere de la Subsecretariatul pentru Comer Exterior
(UFT). n cazul n care UFT refuz s acorde certificatul de supraveghere importul nu se poate realiza. Refuzul
de acordare a certificatului este penalizat financiar pentru produsele care fac obiectul Uniunii Vamale, dac
aceste produse sunt subiect al taxelor nereturnabile.
Licene de import
pentru produsele
la mna a doua
sau renovate
manual
Turcia solicit licene neautomate la importul produselor de mna a doua, vechi, uzate sau renovate. Aceast
limitare rezult din art. 7 din Codul turc de mport (H.G. nr. 1995/7606 publicat n Gazeta Oficial din 312
decembrie 1995). Potrivit instruciunilor publicate de Administraia turc a Vmilor n aplicarea prevederilor art.
7 din Legea turc, produsele fabricate n anul anterior sunt declarate produse vechi i necesit licen
neautomat de import de la UFT. Astfel, multe produse aflate n circulaie liber sunt nc subiect la regimului
de licen, care rezid n fapt n interzicerea la import de ctre UFT. n particular, Turcia clasific anvelopele
reapate ca produse de mna a doua i previne accesul acestora pe pia.
Utilizarea
excesiv a
msurilor de
salvgardare
Turcia utilizeaz intensiv i neadecvat msuri de salvgardare. Potrivit regulilor OMC, msurile de salvgardare
se aplic numai n situaii excepionale, Turcia aplic msuri care intesc importuri normale ale unor produse,
indiferent de origine (toate importurile fiind afectate de astfel de msuri). Turcia utilizeaz msuri de
salvgardare din abunden, n cazurile n care importurile cauzeaz probleme industriei naionale, chiar dac
acestea provin numai din anumite ri. n consecin, n marea majoritate a cazurilor exporturile UE care nu
cauzeaz pagube industriei turce sunt inta msurilor de salvgardare i accesul acestora pe piaa este
restricionat. n 2009, Turcia a prelungit 5 msuri de salvgardare care erau n vigoare de 3 ani i nu este exclus
c aceast practic nu va continua.
n 2009, Turcia a prelungit msurile de salvgardare la importul de PVC emulsie din Romnia, pentru o perioad
de 5 ani.
Accesul
buturilor
spirtoase
Lung disputata problem a buturilor spirtoase prezint ngrijorare pentru exportatorii UE. Turcia negociaz de
mult vreme cu industria turc proiectul legislaiei de aliniere la reglementrile UE, dar eforturile sale nu a
produs nc rezultate pozitive. ngrijorri suplimentare ridic i msurile inter alia care impieteaz accesul
buturilor spirtoase pe pia, precum: certificatul de control emis de Ministerul Agriculturii, costul taxelor de
banderol i interzicerea produselor ,ready-to-drink (RTD).
Practici
administrative
contrare
uzanelor i
acordurilor
internaionale
Noile reglementri adoptate de Ministerul turc al Agriculturii (MARA) n produselor cu modificri genetice (GMO
regulation): statele membre UE ntmpin dificulti la controlul vamal privi9nd coninutul de o.1% GMO stabilit
de MARA, ct i datorit faptului c nu s-a definit lista modificrilor genetice n Turcia. Reglementrile turce n
domeniul modificrilor genetice nu sunt conforme cu acquisul comunitar.
Sursa: Delegaia UE Ankara
***********************************
Redactat: Dumitru Radoi
Actualizat: iunie 2011