Sunteți pe pagina 1din 5

Impactul aderarii Romaniei la asupra mediului de afaceri din Romania Dobndirea statutului de membru al UE a constituit o prioritate absolut a politicii

externe romneti, iar acest obiectiv a devenit realitate la 1 ianuarie 2007. Aderarea omaniei la UE a avut un impact puternic asupra !irmelor care isi des!asoara activitatea in omania. "ompaniile romneti au luat di!erit startul la 1 ianuarie 2007. Unele au reuit s prind bene!iciile statutului de !irme comunitare, altele #n sc$imb ar putea !i lovite de concuren%a puternic din Uniunea Europeana. A avut loc o cretere a competitivit%ii prin stimularea a&en%ilor economici locali, #n sensul c acetia #i vor spori productivitatea i e!icien%a prin de'voltarea de noi produse i servicii, introducerea te$nolo&iilor moderne i diminuarea costurilor de produc%ie pentru a !ace !a% concuren%ei sporite de pe (ia%a )ntern Unic* va avea loc un acces sporit la pie%ele de capital i investi%ii europene, la o &am mai diversi!icat i mai consistent de resurse !inanciare, la ec$ipamentele per!ormante de ultim or i sistemele in!orma%ionale, la +no,-$o,-ul mana&erial i te$nicile or&ani'a%ionale din %rile de'voltate* impactul cel mai mare va !i asupra !irmelor care se ocupa cu a&ricultura. Aderarea la UE va aduce anumite norme care vor impune un anumit nivel calitativ, nivel care pentru a !i reali'at va avea nevoie de investitii, investitii care vor depasi in cele mai multe ca'uri capacitatea de !inantare a antreprenorilor romani, lucru ce va duce automat la iesirea acestora de pe piata. datorita marimii si a pretului !ortei de munca relative redus, va deveni atractiva si ca loc de productie, investitii considerabile !iind preconi'ate sa se e!ectue'a odata cu aderarea. Ast!el, intr-o epoca in care !irmele cauta din ce in ce mai mult sa isi reduca costurile, omania poate !i o alternativa pentru construirea locatiilor de productie a multor companii occidentale. "ompaniile mari pro!itabile au cti&at c$iar mai mult dect #n 200., avanta/ate #n primul rnd de lipsa de concuren% de pe pie%ele romneti. Aderarea nu a adus, dintr-o dat, o cretere a nivelului de concuren% din pie%e, acestea rmnnd #n continuare dominate de doi-trei /uctori importan%i, mai ales #n s!era serviciilor. (entru companiile mici i mi/locii, #n special cele care depindeau de exporturi, a !ost un an &reu. intrrile de capital strin #n omnia se ma/orea' drept urmare a creterii #ncrederii investitorilor strini #ntr-o tar care aplic re&ulile de !unc%ionare ale 0pa%iului Unic European, re&uli !amiliare i predictibile* productorii romni vor avea acces liber la (ia%a Unic European, cu reale anse de success dac avem #n vedere costurile competitive ale multor productori romni* (ia%a de consultan% din omnia este estimat la 2.0 milioane de euro, #n ascensiune cu peste 201 !a% de anii preceden%i, cretere datorat #n mare parte aderrii la UE

"ompania !inlande'a 2o+ia, cel mai mare producator de tele!oane mobile din lume, a anuntat ca va investi circa .0 mil. euro pentru a desc$ide in localitatea 3ucu, de lan&a "lu/-2apoca, o !abrica de tele!oane mobile in care vor lucra peste 4.500 de oameni.

6a nivel macroeconomic inte&rarea europeana ar trebui sa aduca un salt al productiei interne si o crestere economica, in primii 5-7 ani de la aderare, mai ridicata decat in tarile vec$i membre ale UE. De asemenea, luand exemplul statelor care au aderat in 2007, se poate aprecia ca dupa aderare preturile, salariile si in!latia pot inre&ista un puseu, urmand ca ulterior acesti indicatori sa revina la cotele normale. )n plus, este posibil sa apara o volatilitate mai mare a cursului de sc$imb. 0pecialistii din piata sustin ca e!ectele po'itive ale aderarii se vor !ace simtite in urmatorii 2-4 ani de la aderare, prin imbunatatirea serviciilor, a sistemului de sanatate si educatie sau prin crearea unor piete e!iciente. )n ceea ce priveste impactul aderarii la UE pe domenii, ma/oritatea vor resimti e!ectele aderarii dupa primul an de la inte&rare. (rintre aceste domenii se numara leasin&ul, )88-urile, tele!onia, internetul, industria $ard,are, industria so!t,are, etc. 6a polul opus, exista domenii care vor resimtii e!ectele aderarii dupa 4 ani 9ex. piata de capital, industria bancara, turismul sau industria : ; dar si pe o perioada mai lun&a de timp, 5 ani, asa cum este ca'ul a&riculturii. )n timp ce domeniile cele mai per!ormante vor resimti e!ectele po'itive ale aderarii, pe termen scurt anumite ramuri din economie vor disparea sau isi vor incetini evolutia. )n aceasta cate&orie intra domeniile mari poluante sau marii consumatori de ener&ie. 0ectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii va !i cel al )88-urilor. Ast!el, dupa aderare multe )88-uri vor trebui sa-si restran&a activitatea sau sa se autodi'olve pentru ca nu vor putea !ace !ata competitiei venite din partea UE. <otodata companiile din industria textila, a lemnului si a produselor din lemn, precum si industria mobilei vor trebui sa-si re&andeasca strate&ia pentru a putea re'ista pe piata. <urismul si transportul sunt domenii care vor bene!icia de pe urma aderarii. = problema a omaniei este aceea ca, la !el ca si statele care au aderat in anul 2007, va avea o putere redusa de absorbtie a !ondurilor europene. Ast!el de tari nu au reusit sa atra&a mai mult de 10-111 din !ondurile postaderare. )n &eneral, in industria >8"? e!ectele aderarii se vor !ace simtite la . luni de la aderare. )n acest domeniu, inte&rarea va presupune o intensi!icare a competitiei, ceea ce va atra&e dupa sine o consolidare a pietei* investitii masive in brandurile locale* &asirea unor canale de comunicare alternative, cum sunt ma&a'inele. )n plus, cresterea competitiei ii va obli&a pe producatori sa se adrese'e cumparatorilor mai mult la ra!t si sa le o!ere valoare la punctul de van'are. "ei de la @2? preconi'ea'a ca .01 dintre )88-uri vor da !aliment, indi!erent de nivelul de pre&atire pe care l-au atins in perioada de preaderare. Acest lucru se explica prin !aptul ca mana&erii au trebuit sa-si sc$imbe radical abordarea, standardi'area insemnand nu numai crearea standardelor, ci si aplicarea lor. = provocare pentru )88uri va !i cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a unui )88 este de 1A ori mai mica decat media europeana. De alt!el, )88-urile vor resimti e!ectele aderarii la 1 an de la inte&rarea in UE. )mpactul aderarii omaniei la UE asupra industriei locale se va putea simti la 2 ani de la momentul aderarii. "ea mai mare provocare va !i cresterea competitivitatii si a e!icientei ast!el incat companiile din omania sa poata !ace !ata competitiei venite din partea comunitatii europene. "a e!ect al aderarii, este posibila o ma/orare a costurilor salariale

9vi'ibila intre . luni si 2 ani;, o scadere relativa a puterii de cumparare a populatiei, ceea ce va determina o sta&nare a cererii de produse industriale. E!ectele imbunatatirii in!rastructurii se vor !ace resimtite pe termen lun& 94 -10 ani;. "ele mai a!ectate de aderarea la UE vor !i industria alimentara, a bunurilor de lar& consum si retailul, iar cele avanta/ate vor !i sectoarele cu potential mare de export si care bene!icia'a de costuri mici 9industria medicamentelor &enerice, cea de petrol si ra!inare, domeniul auto si al componentelor auto.Un e!ect important al aderarii la UE asupra pietei leasin&-ului va !i intensi!icarea procesului de ac$i'itii si !u'iuni precum si disparitia unor /ucatori. <otodata, o data cu inte&rarea europeana va avea loc o usoara crestere a preturilor pe piata leasin&ului, in special a celui imobiliar. 2u in ultimul rand, activitatea companiilor de leasin& va !i a!ectata dupa aderare si de disparitia unui numar important de )88-uri, care constituie clientii de ba'a 8ediul de a!aceri romanesc va su!eri sc$imbari pro!unde totusi deoarece nu se stie in ce amsura poate omania absorbi valul de investitii si mai ales de standarde la care ar trebui sa ne ridicam. Exista riscul unei devalori'ari a simtului de business romanesc si c$iar a unei scu!undari in oceanul occidental. 0i totusi, daca am re'ista pe piata si am reusi sa ne implicam in !luxul de tran'actii european !ara sa !im absorbiti atunci exista sansa unei de'voltari uimitoare. = piata mai mare este re'ultatul unei extinderi. = piata mai mare inseamna concurenta mai puternica si o selectie pe masura. 8ecanismul pietei va !i cel care va ale&e /ucatorii. )n omania aproape ca nici un domeniu de activitate nu mai este un B&reen !ieldC tocmai de aceea oamenii de a!aceri europeni intrevad a!aceri banoase pe plaiurile mioritice. Dar trebuie sa le vedem si noi pentru a nu ne pierde esenta.Dn ceea ce priveste mediul corporatist va su!eri trans!ormari si remodelari structurale semni!icative, impactul aderarii ras!ran&andu-se #ntr-o masura mai mica sau mai mare asupra tuturor companiilor din omania, indi!erent de sectoarele economice #n care activea'a, de structura capitalului sau marimea acestora. Dar sunt companiile romanesti constiente de oportunitatile si costurile a!erente accesului la o piata unica de peste 750 de milioane de oameniE )mpactul acesteia nu mai poate !i i&norat de mana&ementul companiilor. 6a nivel de comert intra-european, piata unica va !i sursa unor oportunitati, dar si a unei concurente sporite. Eliminarea barierelor !i'ice si a !ormalitatilor vamale va !acilita transportul bunurilor #n si din UE, va reduce costurile operationale si va optimi'a !luxurile de numerar prin disparitia obli&atiei de plata a <FA #n vama. Dndepartarea barierelor vamale va crea premisele implementarii de strate&ii paneuropene de lo&istica si distributie pentru companiile multinationale pre'ente #n omania. 0ub conditia #mbunatatirii in!rastructurii si implementarii unei le&islatii stimulative pentru de'voltarea tran'actiilor intra-comunitare, omania poate deveni un centru de distributie re&ional pentru produsele multinationalelor europene. Dar care sunt riscurile pietei uniceE Dn primul rand o presiune concurentiala sporita, venita din partea exportatorilor din tarile UE, ce vor &asi acces mult mai !acil, data !iind alinierea le&islatiei cu cea europeana. 8ai mult decat atat, investitiile straine postaderare vor mari concurenta pe ori'ontala pentru serviciile si produsele o!erite de !urni'orii locali.Apoi, implementarea aGuis-ului comunitar presupune costuri substantiale pentru companii. "$eltuielile suplimentare cu implementarea le&islatiei, normelor si standardelor europene #n domeniul !iscalitatii, mediului, calitatii sau marcarii produselor se vor re!lecta cu si&uranta #n pretul !inal al

produselor si serviciilor romanesti. Aceasta crestere sensibila a preturilor #n unele sectoare economice va spori si mai mult presiunea concurentiala exercitata de produsele comunitare. De asemenea, desi comertul intracomunitar va !i !acilitat din punct de vedere lo&istic prin eliminarea !ormalitatilor vamale, vor aparea costuri administrative suplimentare pentru companiile romanesti. Ast!el, desi operatiunile de importHexport a!erente comertului cu UE nu vor mai exista, acestea vor !i #nlocuite de ac$i'itii si livrari intracomunitare - tran'actii ce se vor des!asura #n con!ormitate cu sistemul comunitar de <FA. "ompaniile va trebui sa implemente'e proceduri interne de urmarire a acestor livrari si ac$i'itii, sa primeasca si sa centrali'e'e documentele de transport si sa revi'uiasca toate contractele de livrari pentru a asi&ura #ndeplinirea obli&atiilor de <FA. De asemenea, sistemele contabile si )< va !i trebui sa !ie adaptate pentru a #nre&istra si a extra&e toate aceste in!ormatii obli&atorii pentru emiterea noilor declaratii. (rintre costurile indirecte ale inte&rarii putem mentiona pre&atirea personalului din compartimentele lo&istice si !inanciare #n vederea aplicarii le&islatiei comunitare, sc$imbarea sistemelor )< si costurile cu normele de sanatate si securitate ocupationale impuse de UE. (entru companiile care au !ost implicate #n relatii intense cu UE, inte&rarea repre'inta cu si&uranta o oportunitate. Dn acelasi timp, aderarea la UE ar putea conduce la disparitia multor )88-uri, #n ca'ul #n care acestea nu au capacitatea mobili'arii de resurse !inanciare sporite pentru a acoperi costurile inte&rarii. )nstrumentele principale la #ndemana autoritatilor pentru consolidarea sectorului de )88-uri sunt a/utoarele de stat, ce pot lua !orma subventiilor, scutirilor si amanarilor la plata taxelor, suportarii partiale a costurilor cu protectia mediului si pre&atirea personalului, promovarea exporturilor. <oate aceste masuri va trebui #nsa sa respecte limitele stricte impuse de UE #n scopul evitarii distorsiunilor concurentiale. "ei mai mari casti&atori ai aderarii par a !i companiile multinationale europene ce activea'a pe piata. Acestea au capacitatea de a absorbi mai usor costurile inte&rarii, bene!iciind de experienta si +no,-$o, de la companiile din &rup a!late #n statele membre. Eliminarea barierelor tari!are si netari!are va !ace produsele acestora mai competitive si va permite implementarea centrelor re&ionale de distributie. De asemenea, existenta unui mediu stabil de a!aceri si armoni'area le&islatiei vor putea determina mutarea capacitatilor de productie catre &ranitele estice ale UE, #n cautarea unei !orte de munca mai ie!tine. )ntr-adevar aderarea omaniei, va aduce pe termen mediu, si o curatire a mediului de a!aceri, cat si crearea cadrului concurential care va duce automat la imbunatatirea calitatii produselor o!erite de !irme. Disparitia barierelor vamale va !acilita importul produselor din alte tari UE, si va exercita automat o presiune asupra producatorilor auto$toni(robabil ca impactul cel mai mare va !i asupra !irmelor care se ocupa cu a&ricultura. Aderarea la UE va aduce anumite norme care vor impune un anumit nivel calitativ, nivel care pentru a !i reali'at va avea nevoie de investitii, investitii care vor depasi in cele mai multe ca'uri capacitatea de !inantare a antreprenorilor romani, lucru ce va duce automat la iesirea acestora de pe piata.=data cu aderarea, tara noastra, datorita marimii si a pretului !ortei de munca relative redus, va deveni atractiva si ca loc de productie, investitii considerabile !iind preconi'ate sa se e!ectue'a odata cu aderarea. 0e poate spune ca aderarea omaniei la Uniunea Europeana, va duce la o imbunatatire a mediului de a!aceri din omania prin !iltrarea companiilor care sunt active pe piata. Ast!el, o parte din ele vor iesi de pe piata, din cau'a incapacitatii lor de a se adapta

mediului concurential si de a &asi surse de !inantare necesare investitiilor iar cealalta parte vor reusi sa se adapte'e creand ast!el un nucleu al !irmelor romanesti capabile sa actione'e pe piata UE.