Ramurile de rod la speciile pomicole

Afla mai multe despre:

noduri, flori de primavara
Ramurile de rod la speciile pomicole
La pomacee, dupa asemanarea ramurilor de
rod, intalnim doua subgrupe :
1. mar si par
2. gutui
La drupacee, intalnim 3 astfel de subgrupe :
1. cires si visin
2. prun si cais
3. piersic si migdal
1. Mar si par
Se formeaza din muguri micsti. Intalnim urmatoarele formatiuni : pinten, smicea, tepusa,
nuielusa, mladita.
Pinten = ramura de rod neflorifera, are 0,3 - 6 cm. Pintenul poate fi scurt, de cativa
milimetri, cu un singur mugur vegetativ situat apical, sau poate fi lung, de 5-6 cm, cu 1
mugure vegetativ apical si cativa laterali.
Smicea - este o ramura neflorifera, are 15-30 cm, este foarte subtire (diametrul de 2-5
mm), are in varf si lateral mai multi muguri vegetativi
Tepusa - ramura florifera, are 1 mugure mixt apical si mai multi muguri vegetativi
laterali. Tepusele pot fi, ca si pintenul, de doua feluri : scurte sau alungite
In primul an dupa rodire axul tepusei se ingroasa si formeaza asa numita bursa de rod.
In anul urmator, pe aceasta bursa se vor forma noi pinteni, tepuse sau nuieluse, care
dupa fructificare se vor ingrosa si ele. Formatiunea care va rezulta din contopirea
burselor noi si vechi se numeste vatrade rod.
Nuieluse = ramuri florifere de 10 20 cm. Au in varf un mugure mixt, restul laterali
vegetativi.
Mladita = ramura florifera, 10-20 cm. Are 2-3 muguri micsti (unul terminal care are are
inca 2 sub el), restul sunt laterali vegetativi.
2. Gutui:
Fructifica tot din muguri micsti. Dintr-un mugure mixt, primavara se formeaza un lastar
de 8-12 cm care poarta o singura floare in varf. Dupa fructificare, in anul urmator acest

lastar se ingroasa formand o bursa de rod alungita. Aceasta este ingrosata in special in
partea terminala, rezultand o ramura cu aspect de maciulie ce prezinta terminal 2-4
muguri micsti din care se vor forma noi lastari.
3. Cires si visin
Intalnim urmatoarele categorii de ramuri:
Pinten = asemanator cu cel descris la mar si par, are doar muguri vegetativi si se
intalneste la pomii tineri
Buchet de mai = ramura floriferade 1-3 cm, pe ea se formeaza 4-7 muguri asezati in
spirala cate unul la fiecare nod. In mijlocul acestei formatiuni exista un mugure mixt care
asigura cresterea vegetativa, in anul urmator va rezulta astfel o noua ramurade 1-3 cm.
De-a lungul timpului, prin cresteri succesive, aceasta ramura va atinge 12 cm si doar
ultima portiune va fi purtatoare de frunze si flori.
Ramura mijlocie neramificata = florifera, 10-30 cm, apical are 1-3 muguri vegetativi
restul fiind floriferi. In fiecare an aceasta ramura se alungeste cu 10-15 cm datorita
mugurilor vegetativi din varf.
Ramura pleata = se intalneste mai ales visin, mult mai rar la cires. Este foarte subtire,
are 2-3 mm diametru. Are 15-60 cm lungime, are in varf un mugure vegetativ, restul fiind
floriferi. Dupa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele si ramane in aceasta pozitie
cativa ani dupa care se usuca. Cresterile vegetative anuale sunt de 10-15 cm lungime,
si sunt asigurate de muguri vegetativi apical.
2. Prun si cais
Buchet de mai = seamana cu cel de la cires si visin. Are 1-3 cm si se deosebeste de cel
de la cires prin faptul ca la noduri are grupe de muguri in loc de un singur mugure. In
fiecare grupa exista un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Cresterea vegetativa este
asigurata de fiecare mugure vegetativ (apical si lateral) din fiecare grupa.
Ramura mijlocie = are 10-15 cm, are in varf un mugure vegetativ, pe toata lungimea ei
prezinta grupe de muguri, in fiecare an fiecare mugure vegetativ dand nastere la noi
ramuri mijlocii
Ramura lunga = are in varf un mugure vegetativ iar lateral grupe de muguri dintre care
cel central este vegetativ, cei laterali sunt floriferi. In primul an caisul poate rodi si pe
lastari anticipati.
3. Piersic si migdal
Buchet de mai = are terminal un singur mugure vegetativ si lateral 2-4 muguri floriferi (la
piersic) si 5-8 la migdal.

Ramura salba = seamana cu ramura pleata, este foarte subtire (2-3 mm diametru) are
maxim 50 cm, are terminal 1 mugure vegetativ restul fiind floriferi.
Aceasta ramura dupa fructificare are tendinta sa se degarniseasca total, formand totusi
anual noi ramuri vegetative de 10-15 cm, din mugurii vegetativi din varf.
Ramura mixta = ramura de baza in fructificarea piersicului. Are apical 1-3 muguri
vegetativi, la baza ei se gasesc 1-3 muguri vegetativi, restul fiind grupati cate 3 la
fiecare nod, din care cel din mijloc este vegetativ, ceilalti 2 fiind floriferi.
Ramura de prelungire = asigura cresterea in lungime a scheletului, pe aceasta ramura
alterneaza muguri vegetativi si florifer