Malaezia

I. Date generale
Malaezia este o țară din Asia de Sud-Est care cuprinde două teritorii distincte: partea
de sud (Peninsula Malaezia și insulele adiacente) și partea de nord cu insula Borneo. Aceasta se
învecinează la nord cu Thailanda, iar la est cu Marea Chinei de Sud. Prin intermediul Strâmtorii
Malacca, Malaysia are frontiere maritime cu Indonezia și Singapore, în sud și vest. Malaysia
Insulară se află în sud-vestul Mării Chinei de Sud, la sud de Brunei și la nord de Indonezia,
făcând frontieră maritimă cu Filipinele. Capitala Malaysiei si principalul centru economic
este Kuala Lumpur.
Aceasta are una dintre cele rapide cresteri economice din țările asiatice, fiind prin urmare
foarte atractivă pentru multe afaceri.
Recent, Malaysia a devenit o țară industrializată, insa pana la aceasta industrializare Malaysia era
recunoscuta ca fiind cel mai mare producător de nave, cauciuc și ulei de palmier.

Malaysia are cea mai mare populaţie musulmană din orice ţară din lume.
Sistemul politic. Malaysia este o monarhie constituțională, cu un PIB total de 800,169 miliarde $
(locul 28). PIB-ul pe cap de locuitor este de 25.833 $ (locul 42)

II. Situația economiei

1.Din punct de vedere politic, Malaysia este una dintre cele mai stabile țări de pe întreaga
planeta, fapt datorat partidului Barisian National , partid ce conduce țara de mai mult de 25 de
ani. Totodată, Malaysia are una dintre cele mai liniștite economii pe apropae toate sectoarele ,
însă sunt discuții că în domeniile ce sunt legate de guvern investitorii recurd la cunoștinte / mită
pentru a putea deschide afaceri, fapt ce clasează Malaysia pe locul 54 intr-un top al corupției. Cu
toate acestea , țara rămâne una stabilă din punct de vedere politic având însă și câteva aspecte
negative.

2. Din punct de vedere economic , rata de schimb nu este una foarte stabilă, moneda țării fiind
depreciată cu 27.5% față de dolarul American din cauza cererii foarte mici de expoturi
Malaysiene. Dacă acesta ar fi un aspect negativ pentru investitorii ce vor sa vină în țară, un lucru
pozitiv poate fi faptul ca rata inflației este constantă de foarte mulți ani la o valoare de 2% .De
asemenea , rata șomajului a crescut cu aproximativ 0,2% la 3,5% fapt ce poate permite unor
companii străine noi sa angajeze la salarii mai mici.
Băncile din Malaysia sunt bine capitalizate, administrate conservator, şi nu au avut o
expunere măsurabilă la problemele de piaţă americane. Banca Centrală menţine un mediu
conservator de reglementare, interzicând unele active mai riscante, „la modă” în alte țări.
Malaysia menţine un nivel ridicat al rezervelor valutare şi are un nivel relativ scăzut al datoriei
externe.
Nivelurile ridicate de investiţii private străine şi locale au jucat un rol semnificativ pe
măsură ce economia s-a diversificat şi modernizat. Dacă până nu de mult țara depindea foarte
mult de produsele primare, cum ar fi cauciucul şi staniul, Malaysia de astăzi este o ţară cu
venituri medii, cu o economie multi-sectoriala bazată pe industrie și servicii. Malaysia este una
dintre cele mai mari exportatoare din lume de dispozitive semiconductoare, produse electrice,
panouri solare, şi de produse de tehnologia informaţiei şi comunicării.

3.Social
Grupuri etnice: Malay 53,3%, chinezi 26.0%, 11,8% indigeni, 7,7% indian, 1,2% altele.
Aproximativ un sfert din populaţie este de etnie chineza, un grup care a jucat un rol istoric
important în relaţiile comerciale şi de afaceri.
Religii: Islamiste (60,4%), budiste (19,2%), creştine (9,1%), hinduse (6,3%), altele / niciunele
(5,0%). Prin definiţie constituţionala, toți Malaezienii sunt musulmani.
Educație: Gradul de alfabetizare este de 93,5%. Frecventarea școlilor este de 90,1% (ciclul
primar), 60,0% (ciclul secundar).
Având în vedere că a devenit independentă în 1957, rezultatele economice ale Malaeziei sunt
dintre cele mai bune din Asia. Produsul intern brut real (PIB) a crescut cu o medie de 6,5% pe an
in perioada 1957 - 2005. Punctul culminant a fost atins de la începutul anilor 1980 pana la
mijlocul anilor 1990 cand economia a înregistrat o creştere medie susţinută de aproape 8% anual.

III. Situația comerțului și a investițiilor

1. Export (247 miliarde USD(2012) )

Principalele produse exportate în 2012 au fost:

- Semiconductori și echipamente electronice
- Ulei de palmier
- Petrol și gaze naturale lichefiate
- Produse din lemn și lemn de cauciuc
- Textile
- Produse chimice
- Panouri solare

Parteneri de export : Singapore 13,6%, Republica Populară Chineză 12,6%, Japonia 11,8%,
SUA 8,7%, Tailanda 5,4%, Hong Kong 4,3%, India 4,2%, Australia 4,1%,

2. Import (181,6 miliarde USD(2012))

Principalele produse importate în 2012 au fost:
- Electronice
- Utilaje
- Produse petroliere
- Plastic
- Vehicule
- Produse din fier și oțel
- Prduse chimice
Parteneri de import: Singapore 13,3%, Republica Populară Chineză 15,1%, Japonia 10,3%, SUA
8,1%, Tailanda 6%, Indonezia 5,1%, Coreea de Sud 4,1%.

Așa cum era de așteptat, Singapore a continuat să fie primul partener comercial, spre care s-
au îndreptat în special produsele chimice şi ţiţeiul, în dauna produselor electrice şi electronice.
Prin politica de reformă și deschidere a premierului Najib s-a reușit schimbul de teren aferent
liniilor ferate malaeziene de pe teritoriul singaporez (o problema ce datează de zeci de ani),
precum și noi căi de comunicare între cele doua țări peste strâmtoarea Johor.

3. Investiții

Primele trei destinaţii de investiții în străinătate au fost Singapore, Indonezia şi Mauritius.

Stocurile investițiilor străine directe (ISD) în Malaezia au crescut în 2001 la 96,75 miliarde USD,
deci o creştere substanţială de 142,1% față de 2009. Câştigurile capitalului propriu şi al
capitalului reinvestit formează componenta cu cea mai mare parte (94%). Sectorul de fabricare
și-a menţinut poziţia de lider ca destinatar al ISD (46,8%), urmat de sectorul financiar şi de
asigurări (23,1%) şi sectorul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul (8,2%).
Primele trei surse de investiții străine directe au fost Singapore, Japonia şi Statele Unite ale
Americii.

IV. Cadrul juridic extern al relatiilor economice

Malaiezia este membră a ASEAN, organizaţie regională care întruneşte alte 9 țări
membre (Indonezia, Singapore, Tailanda, Filipine, Brunei, Vietnam, Laos, Birmania și
Cambodgia). Până în prezent, Malaysia are încheiate două acorduri de liber schimb, cu Japonia şi
Pakistan. Împreună cu ceilalţi membri din ASEAN, Malaysia participă la Acordul de Parteneriat
Economic cu Japonia, la Acordul de Liber Schimb Korea-ASEAN si la Acordul de Liber Schimb
China-ASEAN.
Cooperarea regională este o piatră de temelie a politicii externe a Malaysiei.

V. Bariere comerciale
Tariful vamal al Malaysiei utilizează Sistemul Armonizat de Codificare şi Clasificare a
Mărfurilor (HS), fiind principalul instrument de reglementare a regimului de import al ţării.
Taxele vamale de import variază, în general, între 0% si 300%. Cele mai ridicate taxe
vamale se aplică produselor de lux (băuturi spirtoase, ţigarete, parfumuri, săpun de toaleta, etc)
şi acelor produse protejate la intern, precum autoturismele. Protecţia tarifară este scăzută pentru
materiile prime şi ea creşte odată cu conţinutul de valoare adăugată.
Licența de import este cerută în cazul armelor şi al substanţelor explozive, automobilelor,
copiatoarelor color, zahărului, orezului şi făinei. Lista completă a mărfurilor pentru care trebuie
solicitată licenţa de import este stabilită prin Ordinul 1988.
Importuri interzise.
În Malaysia este interzisă introducerea de droguri (fapt pentru care legea prevede
pedeapsa capitală), arme albe şi publicitate obscenă. Armele de foc şi muniţia pot fi transportate
doar cu avizul poliţiei. Casetele video trebuie declarate şi predate pentru verificare, fiind vorba
de o ţară cu religie oficială islamică.
Exportul de antichităţi şi obiecte istorice este permis pe bază de licenţă de la Direcţia
Generală a Muzeelor sau în situaţia în care au fost introduse în ţară în regim de import temporar.
Plantele şi animalele trebuie declarate inspectorului de carantină sanitar-veterinară al
vămii la punctul de frontieră.

Licenţe de export.

Majoritatea produselor malaysiene pot fi exportate liber şi numai câteva sunt supuse
licenţierii în temeiul prevederilor acordurilor bilaterale în domeniul textilelor şi al acordurilor
internaţionale asupra protecţiei mediului. Licenţa de export este necesară şi în cazul unor produse
monitorizate, considerate esenţiale pentru consumul intern.

VI. Cadrul juridic al relațiior Malaysiene cu România

1. Acordul Comercial şi de Cooperare Economică (1991). La cererea părţii române din
luna iulie 2005, acordul şi-a încetat valabilitatea începând cu 1 ianuarie 2007;
2. Acordul pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziuni fiscale (1982);
3. Acordul privind promovarea şi protejarea investiţiilor (1996) a fost modificat şi adaptat
conform aquis-ului UE in 2006;
4. Acordul privind garantarea reciprocă a plaţilor (1991);
5. Acordul privind transporturile aeriene (1982);
6. Acord Maritim (1991).