Sunteți pe pagina 1din 4

Raport de țară

Anglia

I. Prezentarea generală a țării.

Anglia este o țară care face parte din Regatul Unit. Împărtășește granițele terestre cu Țara
Galilor la vest și Scoția la nord. Marea Irlandei se află la vest de Anglia, iar Marea Celtică la
sud-vest. Anglia este separată de Europa continentală de Marea Nordului la est și Canalul
Mânecii la sud. Țara acoperă cinci optimi din insula Marii Britanii, care se află în Atlanticul de

1
Nord și include peste 100 de insule mai mici, precum Insulele Scilly și Insula Wight. Este cea
mai mare țară din Insulele Britanice.

Impactul culturii asupra managementului țării:

Ca produs al activității umane, cultura este astfel concepută și funcționează astfel încât să
tot influiențeze tot ceea ce există în cadrul unei societăți, tot ceea ce ne înconjoază. Cu toate
acestea, desi pare greu de crezut, conceptul de cultură are o semnificație aparte, foarte personală,
pentru fiecare individ, pentru fiecare societate sau țară. Deoarece în lume există diferențe
culturale, întelegerea impactului culturii asupra compartamentului este deosebil de importantă
pentru studiul managementului internațional.

În termeni generali, impactul culturii asupra managementului internaţional este reflectat


de credinţele şi comportamentul oamenilor.Câteva dintre modalităţile în care cultura şi societatea
pot influenţa direct abordările manageriale sunt:

- Luarea centralizată/descentralizată a deciziilor. În unele culturi toate deciziile importante sunt


luate la nivelul managerilor superiori; în altele, aceste decizii se iau şi de către managerii de la
nivel mediu şi inferior.

- Siguranţă/risc. În unele societăţi managerii au mari dificultăţi în luarea deciziilor în condiţii de


incertitudine. În alte societăţi este încurajată luarea deciziilor în condiţii de risc, iar deciziile în
condiţii de incertitudine sunt o obişnuinţă.

- Răsplata individuală/colectivă. În unele ţări persoanele care desfăşoară o activitate remarcabilă


primesc o recompensă individuală. În altele, normele culturale solicită recompense de grup.

- Proceduri formale/informale. În unele societăţi majoritatea lucrurilor sunt realizate informal. În


alte societăţi sunt instituite proceduri formale respectate în mod strict.

- Loialitate organizaţională ridicată/scăzută. În unele societăţi oamenii se identifică într-o foarte


mare măsură cu organizaţiile sau patronul lor, în timp ce în altele oamenii se identifică cu
grupurilor lor ocupaţionale.

- Cooperare/concurenţă. Unele societăţi încurajează cooperarea între oamenii, în timp ce altele


încurajează competiţia dintre aceştia.

- Stabilitate/inovare. Cultura anumitor ţări încurajează stabilitatea şi rezistenţa la schimbare;


altele ţări pun mare accent pe inovare şi schimbare.

Sensibilitatea la diferențele culturale crează posibilitatea analizei evenimentelor din


perspectivă culturală. Ceea ce la suprafață poate părea similar este posibil să fie foarte diferit în
alte contexte culturale.

II. Particularitățile comunicării manageriale

2
Comunicarea reprezintă, cu siguranţă, una dintre cele mai importante sarcini pe care un
manager poatesă o aibă. În activitatea sa zilnică un manager comunică atât cu subalternii, cât şi
cu superiorii săi în cadrulîntreprinderii, pe de o parte, şi cu mediul extern întreprinderii, inclusiv
cu clienţii, cumpărătorii, furnizorii,mediul financiar, pe de altă parte. Iar comunicarea
managerială nu rezidă nici pe departe în simpla capacitatea managerului de a avea bune abilităţi
de comunicare, dar în crearea unui sistem de comunicare managerială, bazat pe un proces
continuu de îmbunătăţire atât a comunicării interne, cât şi a celei externe. Ceea ce ar trebui să
înţeleagă un manager bun este că comunicarea eficientă într-o întreprindere nu este un moft, ci o
necesitate categorică, iar o comunicare defectuoasă poate cauza urmări serioase şi costisitoare,
inclusiv neîndeplinirea sarcinilor de serviciu, demiteri, pagube materiale, compromiteri în raport
cu partenerii externi întreprinderii şi chiar faliment. Comunicarea managerială reprezintă un tip
special de comunicare organizaţională, este o componentă esenţială a acesteia şi ajută atât pe
plan intern (adică, tot ce ţine de angajaţii firmei), cât şi pe plan extern, în relaţiile cu furnizorii,
investitorii etc., ceea ce în final conduce la îndeplinirea obiectivelor managementuluiunei firme.

Comunicarea managerială are mai multe particularităţi, determinate de complexitatea


comunicării, scopurile, obiectivele şi implicaţiile sale, particularităţi care trebuie să respecte o
serie de norme impuse de culturamanagerială şi de politica organizaţiei.

III. Particularitățile managementului resurselor umane

Regatul Unit are o economie de esență capitalistă (a patra ca mărime din lume), și este un
centru comercial și financiar de frunte al lumii. În ultimele decenii, guvernul s-a angajat în
privatizări majore și a crescut cheltuielile cu protecția socială.
Agricultura este intensivă, puternic mecanizată și foarte eficientă după standardele
europene, producând 60% din necesarul de hrană cu doar 1% din populația activă. Regatul Unit
deține mari rezerve de energie constând în cărbune, gaze naturale și petrol (ultimele două
exploatate din Marea Nordului). Producția de energie contribuie la PIB cu 10%, una din cele mai
ridicate rate din toate statele industrializate.
Agricultură specializată în creșterea animalelor pentru lapte și carne (bovine,ovine,
porcine, păsări) și producția de cereale (grâu, orz, ovăz, secară). Se mai cultivă cartofi, sfeclă de
zahar, legume, plante furajere.
   Dispune de însemnate zăcăminte de minereuri de fier, șisturi bituminoase, cupru, zinc,
wolfram, uraniu, aur, argint.
 Industrie avansată: extractivă, metalurgică (fontă, otel, aluminiu ș.a.), constructoare de
mașini (nave, avioane, automobile, material rulant ș.a.), energetică (peste 1000 de hidrocentrale,
centrale nucleare), forestieră, de celuloză și hârtie, chimică și petrochimică, textilă, alimentară.
Bogatele sale resurse interne (minereu de fier, material lemnos si putere hidraulică), au
permis o industrializare rapidă, care a transformat Suedia într-un modern stat al bunăstării. Cea
mai importantă ramură industrială este construcția de mașini (autovehicule, motoare diesel,
aeronave, ambarcațiuni, echipamente electrice) cu centrele principale la: Stockholm, Goteborg,
Vasteras).

3
Comerț exterior: Germania, Suedia, Norvegia, SUA, Danemarca, Franța, Țările de
Jos, Finlanda
 Export: nave, mijloace de transport, echipamente industriale, produse miniere și
chimice, hârtie, materiale lemnoase, articole manufacturiere, produse alimentare.
   Import: combustibili, mașini și utilaje industriale, fructe, legume.
  Turismul are din ce in ce mai mare amploare.
Pescuit maritim; flotă comercială maritimă; căi interne navigabile

Bibliografie

- http://oaji.net/articles/2017
- http://www.portaldecomert.ro/