Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Drept

Lucru Individual la disciplina Economie

Tema: „Economia mondiala:esenta,evolutia si trasaturi”

Chișinău 2020

1
 Cuprins:

Introducerea 3

Capitolul 1 Abordari teoretice despre Economia mondiala 4-6

Capitolul 2 Analiza Economiei in Republica Moldova 7-9

Capitolul 3 Probleme si solutii in acest domeniu 10-13

Concluzii si Propuneri 14

Bibliografie 15

2
Economia mondială se caracterizează prin unitate în diversitate. Interdependenţele
economiei mondiale au drept cadru general de mişcare producţia şi circulaţia
mărfurilor, care devin atotcuprinzătoare. Pe piaţa mondială, toţi agenţii economici,
fără excepţie, trebuie să se supună unor reguli comune: regulile cererii şi ofertei,
ale concurenţei, ale preţurilor internaţionale etc.
Relaţiile de piaţă reprezintă numitorul comun al acestor elemente atât de eterogene.
Creşterea continuă şi semnificativă a investiţiilor externe de capital dă un impuls
considerabil relaţiilor de piaţă la scară mondială. În plus, prin transnaţionalizarea
vieţii economice, aceste investiţii contribuie direct la mărirea gradului de integrare
a economiei mondiale. Economia mondială, pe parcursul dezvoltării sale, de la
economia internaţională la cea globală, cunoaşte grade crescânde de integrare.
Economia politică are ca obiect de studiu viaţa economică în ansamblul ei ca un
tot întreg.
Economia mondială sau economia globală este economia lumii, considerată ca
fiind schimbul internațional de bunuri și servicii.
Economia mondială este formată din economiile naționale ale statelor lumii privite
în interdependența legăturilor economice dintre ele. Economia mondială reprezintă
un proces economic care a parcurs mai multe etape:
 Dezvoltarea economiei de schimb, lărgirea legăturilor economice între
diferite țări și regiuni pe baza cărora în sec. al XVI-lea s-a constituit piața
mondială.
 Dezvoltarea manufacturilor și a marii industrii mașiniste care a determinat
ample transformări în baza tehnico-materială și în structura producției de
bunuri și servicii.
 Formarea diviziunii internaționale a muncii ca ansamblu de specializări
pentru export.
Economia mondială reprezintă ansamblul format dintotalitatea agenţilor
economici şi a interacţiunilor dintre aceştia la scară globală. Din cele mai vechi
timpuri, la baza sistemului capitalista stat proprietatea privată, accentuând astfel
gradul decointeresare a agenţilor economici. Ca urmare, la nivelul economiilor
naţionale, treptat, s-au conturat anumite direcţii de dezvoltare, aflate în strânsă
legătură cu avantajele competitive, conferite de factorii de producţie deţinuţi.
În evoluţia dividiunii muncii s-au conturat trei etape:
1. prima mare diviziune a muncii, manifestată prinsepararea triburilor de păstori de
celelalte triburi;
2.a doua mare diviziune a muncii prin care meşteşugarii se separă de agricultori;

3
3.a treia diviziune a muncii, concretizată prinsepararea negustorilor de meşteşugari
şi de agricultori.

Capitolul 1:
Societatea omenească constituie un sistem alcătuit dintr-un ansamblu de activităţi
şi raporturi structurate pe nivele şi subsisteme, care condiţionează traiul oamenilor.
Scopul activităţii economice este crearea bunurilor necesare satisfacerii nevoilor
umane, deoarece resursele existente în natură sînt întotdeauna insuficiente în
comparaţie cu nevoile nelimitate.
Prin activitatea economică oamenii se străduie să reducă decalajul dintre ele, astfel
se poate afirma că activitatea economică este:
1. Procesul de transformare a resurselor în bunuri economice pentru a satisface
nevoile umane.
2. Activitatea economică reprezintă ansamblul acţiunilor, actelor, faptelor,
comportamentelor agenţilor economici pentru obţinerea şi utilizarea bunurilor
economice necesare existenţei umane.
Odată cu dezvoltarea societăţii activitatea economică devine tot mai complexă
multiplicîndu-şi formele ei de manifestare.
Polii activităţii economice sînt: producţia şi consumul, astfel consumul dă sens şi
scop activităţii economice, iar producţia este un mijloc de realizare a scopului.
Între aceşti doi poli se dezvoltă o serie de activităţi, care se extind sau se restrîng în
funcţie de loc, timp sau alte variabile ca: resurse materiale, umane, financiare,
informaţionale, ş.a.
Activitatea economică mondiala are următoarele caracteristici:
- este principala forma de activitate practică a omului, care prin intermediul
producţiei de bunuri şi servicii susţine întreaga viaţă a societăţii umane formînd
temelia pe care se dezvoltă societatea;
- este guvernată de principiul raţionalităţii economice/hedonistic;
- are ca motivaţii nevoile economice ale membrilor societăţii;
- este o activitate transformatoare atît a mediului natural, cît şi a celui social
precum şi a subiecţilor economici însăşi;
- îndeplineşte o funcţie de întreţinere conservare şi dezvoltare a celorlalte activităţi
din societate. Prin rezultatele ei asigură satisfacerea nevoilor vitale ale oamenilor şi
creează premise pentru apariţia de
noi nevoi, care odată satisfăcute generează alte categorii de nevoi pentru a căror
satisfacere apar şi se

4
dezvoltă noi forme de activităţi economice;
- este dependentă de mediul natural, deoarece el constituie cadrul şi sursa primară
de obţinere a bunurilor economice.
Principalele economii avansate: Canada, Franța,Germania ,Italia ,Japonia
Regatul Unit ,Statele Unite ale Americii = PIB nominal 39,036,978
Alte economii avansate: Australia ,Coreea de Sud ,Țările de Jos ,Spania ,Taiwan
= PIB nominal 12,282,810
Dezvoltarea Asiei: China,India,Indonezia,Malaysia,Thailanda= PIB nominal
19,153,510
America Latină și Caraibe: Argentina ,Brazilia,Columbia ,Mexic,Venezuela
= PIB nominal 6,024,133
Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Afganistan și Pakistan: Egipt,Iran,Pakistan
Arabia Saudită ,Emiratele Arabe Unite = PIB nominal3,469,162
Comunitatea Statelor Independente și Georgia Rusia= PIB 3,012,347
Dezvoltarea Europei Polonia,Turcia = PIB 2,032,710
Africa Subsahariană Nigeria,Africa de Sud = PIB 1,719,883

Capitolul 2
Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil.
Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse
moldovenești sunt fructele, legumele, vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima
perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru
automobile.
Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova
a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat
acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început
procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat
dobânzile.
Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost
nevoită să plece peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai
mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în străinatate
În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor
internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a
apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la
sută, în decurs de un an.
Republica Moldova a moștenit parțial parcul industrial al RSSM. Industria era
dezvoltată în așa fel încât să fie strâns interconectată cu industriile altor republici
sovietice.

5
Principalele ramuri ale industriilor ce funcționau în Republica Moldova la
momentul destrămării Uniunii Sovietice erau: construcția și asamblarea tehnicei
agricole, construcția de mașini-unelte, materiale de construcție, microelectronică,
tehnică de calcul, televizoare, frigidere și camere frigorifice, pompe hidraulice
industriale, industrii agroalimentare.
Despre Economia Republicii Moldova din 2019 și nu va depăși acest ritm în 2020.
Va înregistra o creștere de 3,6 procente .Aceste sunt prognozele Băncii Mondiale
publicate în ultimul raport ”Perspectivele Economice Globale”.
Republica Moldova va înregistra un avans economic de 3,6 la sută în 2019, arată
estimările Băncii Mondiale. Cifra este mai mică decât cea înregistrată în 2018,
când PIB-ul a avut o creștere de patru procente. Ultimele date publicate de Biroul
Național de Statistică arată însă că PIB-ul Republicii Moldova a înregistrat o
creștere de 4,3 la sută în nouă luni ale anului 2019, dar s-ar putea ca indicatorii din
ultimele trei luni, care nu au fost calculați încă, să determine o micșorare a
Produsului Intern Brut pentru întreg anul 2019. Una dintre cele mai mari
contribuții la creșterea economiei moldovenești a avut-o comerțul, serviciile de
transport și reparație, serviciile hoteliere și de alimentație publică, atingând cota de
1,4 procente. Agricultura, silvicultura și piscicultura au avut un aport la creștere
economiei moldovenești mai mic de un procent.
Fondul Monetar Internațional (FMI) anticipează pentru acest an o scădere a PIB-
ului Moldovei cu 3% şi o inflație de 0,5%. Despre aceasta se arată în noul raport al
FMI „Perspectivele dezvoltării economiei mondiale” (Outlook Economic World).
Potrivit agenţiei INFOTAG, pentru anul 2021, experții Fondului prognozează o
îmbunătățire a situației şi consideră că economia Moldovei va crește cu 4,1%, iar
inflația va ajunge la 6%, revenind astfel la ținta Băncii Naționale.
Despre situatia contemporana in tara agentia se exprima ca: „În general, din cauza
pandemiei de coronavirus, economia globală în acest an va scădea brusc, cu 3%,
ceea ce este cu mult mai rău decât în timpul crizei financiare din 2008-2009. Într-
un astfel de scenariu de bază, care presupune că pandemia se va încheia în a doua
jumătate a anului 2020, se va putea renunţa treptat la eforturile de a o reţine.
Atunci economia globală ar putea crește cu 5,8% în 2021, pe măsură ce activitatea
economică care primește sprijin politic se normalizează”,
În același timp, ei recunosc „incertitudinea extremă a prognozelor, deoarece
consecințele economice negative ale pandemiei depind de factori care se suprapun
într-un mod dificil de prevăzut, inclusiv traiectoria de evoluţie a pandemiei,
intensitatea și eficacitatea măsurilor, amploarea perturbărilor în livrări,
consecințele înăspririi bruşte a condițiilor pe piața financiară globală, schimbările
în modelele consacrate de cheltuieli, schimbările de comportament, consecinţele
pentru încrederea consumatorilor și volatilitatea prețurilor la materiile prime”.

6
În cazul vecinilor Moldovei – Ucraina și România –, este anticipată o scădere a
PIB-ului în acest an cu 7,7% şi, respectiv, 5%. Pentru anul 2021 se prognozează o
creștere de 3,6% și 3,9%.
În ceea ce privește inflația, pentru Ucraina aceasta este prognozată la nivelul de
7,7% în 2020 și 5,9% în 2021, iar pentru România – 1,8% și 1,9%.

Capitolul 3
Cinci riscuri uriașe pentru economia mondială
La 10 ani de la criza creidetelor ipotecare din SUA, care a declanșat o undă de șoc
uriașă în întreaga lume, economia mondială se confruntă cu o situație nu tocmai
favorabilă, iar cinci riscuri majore enumnerate de CNBC pot accentua stresul
economic și financiar, potrivit Mediafax.
Primul risc: încetinirea economiei SUA
Primul risc este cel al unei încetiniri a economiei SUA. „Când America strănută,
lumea se îmbolnăvește de gripă”, se spune. Și, pe măsură ce efectele relaxării
impozitelor, în valoare de 1,5 trilioane de dolari, impuse de președintele Donald
Trump încep să se reducă, economia Statelor Unite arată că este pe cale să strănute.
Din aprilie până în iunie, investițiile în afaceri au scăzut cu 1% față de același
trimestru din 2018. În plus, încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai redus
nivel din ultimele nouă luni în septembrie. De asemenea, așteptările
consumatorilor cu privire la perspectivele pe termen scurt au scăzut brusc în
aceeași lună. Producția industrială a scăzut la cel mai scăzut nivel din 128 de luni,
ceea ce a dus la o scăderea cu 800 de puncte a indicelui Dow Jones în doar două
zile. Și profiturile corporațiilor au scăzut. S&P 500 înregistrând o scădere a
veniturilor atât în primul trimestru cât și în cel de-al doilea trimestru ale anului
2019. Fed se așteaptă acum la o creștere economică de 2,2% în acest an, sub ținta
de 3% a administrației Trump. Pilula este îndulcită de creșterile din retail, care
continuă să depășească previziunile, precum și scăderea șomajului și majorarea
veniturilor.
Datoriile Chinei, al doilea factor de risc
Datoriile Chinei sunt al doilea factor de risc. China și-a alimentat economia din
datorii, iar numerele au devenit uimitor de mari. Institute of International Finance
(IIF) din Washington a estimat că, în primul trimestru al anului 2019, valoarea
totală a datoriilor companiilor, populației și guvernamentală din China a atins
303% din PIB. China spune că poate gestiona situația, însă pârghiile de politică
sunt împiedicate de riscul de a accelera încetinirea creșterii economice, care se
resimte deja. Agenția de rating Moody's a confirmat ratingul datoriei A1 din China
în iulie a acestui an, dar a avertizat: „Episoadele de stres financiar pentru unele
bănci locale sau companii de stat vor continua să testeze capacitatea guvernelor

7
centrale și regionale de a preveni contagiunea“. În ultimul deceniu, China a
reprezentat aproximativ o treime din creșterea economică globală în fiecare an.
Orice aterizare dură pentru economie ar afecta imediat alte părți ale lumii, iar
investitorii s-ar grăbi să își protejeze activele. Analiștii spun că principala
problemă a Chinei este datoria corporativă, care a crescut constant de la criza
financiară globală din 2008.
Al treilea risc: situația tensionată din Hong Kong
Protestele din Hong Kong sunt al treilea risc. Tulburările publice din Hong Kong
au avut loc de mai bine de patru luni. Au început ca o opoziție la influența puterii
Chinei continentale, dar acum au apărut și solicitări de reformă a proprietății. Dar
Hong Kong este un hub esențial pentru activități financiare și pentru comerț. Bank
for International Settlements a calculat că orașul a efectuat tranzacții valutare în
valoare de 437 miliarde de dolari în 2016. De asemenea, este o sursă uriașă de
export - livrând mărfuri în întreaga lume. Centrul financiar acționează ca o poartă
de intrare și de ieșire pentru economia chineză, prin intermediul băncilor care se
astabilesc aici. Prin urmare, tulburările civile continue ar putea afecta economiile
din întreaga lume, deoarece comerțul și investițiile sunt perturbate. În cazul în care
China va vrea să își consolideze influența și mai mut, atunci ar putea fi pus sub
semnul întrebării viitorul aranjamentului „o singură țară, două sisteme”,
consemnau în 1997.
Problemele macroeconomice din Argentina
Situația din Argentina. La începutul anului 2019, renumitul investitor Mark
Mobius a anunțat că firma sa nu va mai investi în Argentina. „Calitatea vieții a
scăzut; nivelul învățământului a scăzut și nu suntem mulțumiți de situația
macroeconomică”, a spus investitorul, care a spus că își va schimba poziția doar
dacă președintele Mauricio Macri va obține un mandat la alegeri. Votul a venit în
august, Macri a pierdut, iar piața l-a urmat pe Mobius. Bursa din Argentina a
scăzut cu peste 30% în zilele următoare votului. cea mai mare cădere de acest fel
pe plan mondial, din 1950. În orele imediate de după vot, peso a pierdut 15% din
valoare față de dolarul american. Acest lucru va face împrumuturile în dolari mai
scumpe. Țara are datorii scadente în valoare de 80 de miliarde de dolari în 2019 și
2020, iar perspectivei ca țara să își dorească rostogolirea datoriilor, pentru a treia
oară în mai puțin de 20 de ani, este din ce în ce mai puternică. Andrea Iannelli,
directorul investițiilor la Fidelity International, a declarat, în august, pentru CNBC,
că se aștepta ca situația să afecteze și alte state.
Instabilitatea politică din Egipt, al cincilea risc
Căderea „dictatorului preferat” al lui Trump este al cincilea risc. Luna trecută,
mijloacele de informare din întreaga lume au raportat manifestații împotriva
guvernului egiptean în mai multe orașe, inclusiv Alexandria și capitala Cairo.
Manifestările din Egipt sunt ilegale fără aprobarea guvernului din 2013, când
8
președintele Abdel Fattah el-Sisi a condus o lovitură de stat împotriva lui
Mohamed Morsi. Morsi a murit în timpul procesului din iunie. Protestele au avut
un efect direct asupra bursei egiptene EGX 30, provocând o scădere de 11% care a
eliminat toate câștigurile acumulate în 2019. Analistul Farouk Soussa de la
Goldman Sachs a declarat într-o notă din septembrie că impactul negativ asupra
activelor din Egipt ar putea fi mai susținut dacă instabilitatea politică continuă.
Cifrele Departamentului de Stat arată că investițiile directe ale SUA în Egipt au
fost de 21,8 miliarde de dolari și relațiile dintre cele două țări s-au îmbunătățit
recent. Se spune că președintele Donald Trump a întrebat „Unde este dictatorul
meu preferat?” când așteaptă să se întâlnească cu Sisi la summitul G-7 din august.
Sisi a consolidat legăturile cu Arabia Saudită vecină. Orice încercare de a-l înlătura
ar duce probabil la creșterea tensiunilor, cel puțin pe termen scurt, între Riyadh și
Cairo.
Impactul coronavirusului asupra economiei naționale și globale. Cât de
ridicat este riscul unei crize mondiale:
Extinderea epidemiei de coronavirus provoacă tulburări pe piețele financiare, fiind
așteptate efecte importate asupra economiei mondiale ca urmare a măsurilor luate
pentru a gestiona criza medicală.
Conform celui mai negru scenariu, analizat de către Bloomberg, efectele
economice ar putea include recesiuni în Statele Unite, în zona euro sau în Japonia,
dar și cea mai mică valoare de creștere economică înregistrată vreodată în China.
În total, circa 2,7 de trilioane de dolari ar putea fi pierderea la nivelul producție
mondiale - echivalentul produsului intern brut al Marii Britanii.
Cu toate acestea, în cazul în care China reușește să păstreze sub control epidemia,
iar companiile își vor relua la nivel mondial activitatea la cote normale în al doilea
trimestru, impactul asupra economiei mondial poate fi limitat.
Fiind o situație în plină evoluție, una rapidă și imprevizibilă, economiștii nu au
oferit date certe privind efectele exacte care vor fi resimțite în piețele financiare.
Conform datelor Organizației pentru Cooperare și Dezvoltate Economică (OCDE),
economia mondială va înregistra cea mai scăzută valoare a creșterii economice din
2009. Experții OCDE au revizuit prognoza de creștere pentru 2020 la doar 2,4%,
față de 2,9% precum arătau datele prezentate în noiembrie 2019, scrie BBC.
Datele economice ar putea fi, însă, mai îngrijorătoare în cazul în care epidemia se
dovedește a fi una de lungă durată ce ar putea căpăta o evoluție mai agresivă. În
aceste condiții, experții arată că 2020 va înregistra o creștere economică de doar
1,5% pe fondul deciziilor companiilor de a suspenda activitatea ca urmare a izolării
la domiciliu a angajaților.
Cele mai recente estimări ale Fondului Monetar International (FMI) indică un
impact tranzitoriu al acestei epidemii asupra evoluției economiei mondiale în 2020
(diminuarea ritmului anual de creștere a economiei cu 0,1 puncte procentuale la
9
3.2%). De altfel, indicatorii de încredere din principalele blocuri economice ale
lumii au evoluat mixt în perioada recentă.
Într-o primă fază a epidemiei, s-a înregistrat o criză de „cerere" în anumite domenii
precum transport sau turism, dar și în consum. Mai departe, în funcție de evoluția
situației, se poate înregistra o criză și pe „ofertă" deoarece activitatea a numeroase
companii este perturbată. De altfel, deja producători auto sau de electronice anunță
că vor avea probleme din cauza crizei de componente ca urmare a suspendării
activității unor fabrici, în special în China.
La fel exista si alte robleme Cum ar fi Paritatea euro – dolar
Editorialistul Bloomberg vorbește de o petrecere care va marca paritatea euro –
dolar. Dar nu este sigur că un euro slab va fi suficient ca să amorseze avantajele
pentru economiile europene, „atâta vreme cât Europa se confruntă cu nevoia de
reforme structurale, de întărire a sectorului bancar” și, nu în ultimul rând, cu
provocările electorale.
Solutii pentru inlaturarea riscurilor pentru econimia Mondiala:
Se recomanda statelor membre din zona euro să acționeze, individual și colectiv în
cadrul Eurogrupului, în perioada 2020-2021, astfel încât:
1.Să realizeze progrese ambițioase în ceea ce privește aprofundarea uniunii
economice și monetare, în special prin obținerea rapidă de rezultate în urma
acțiunilor identificate în Declarația reuniunii la nivel înalt a zonei euro din
decembrie 2019, inclusiv în ceea ce privește instrumentul bugetar pentru
convergență și competitivitate (IBCC), precum și prin dezbaterea altor aspecte.
Progresele din acest domeniu vor consolida, de asemenea, rolul internațional al
monedei euro și vor promova interesele economice ale Europei la nivel mondial;
ele ar trebui să respecte pe deplin piața internă a Uniunii și să fie urmărite în mod
deschis și transparent față de statele membre care nu fac parte din zona euro.”
2. Să consolideze sistemele de educație și formare și investițiile în competențe. Să
sporească eficacitatea politicilor active în domeniul pieței forței de muncă care
sprijină integrarea pe piața forței de muncă și tranzițiile de succes pe piața forței de
muncă, inclusiv către un număr sporit de locuri de muncă digitale și verzi. Să
promoveze participarea pe piața forței de muncă, inclusiv a femeilor și a grupurilor
vulnerabile, și să reorienteze sarcina fiscală dinspre forța de muncă, în special
pentru persoanele cu venituri mici și pentru cea de a doua persoană care contribuie
la venitul familiei. Să încurajeze crearea de locuri de muncă de calitate, să
promoveze condiții de muncă echitabile și echilibrul dintre viața profesională și
cea privată și să soluționeze problema segmentării pieței forței de muncă. Să
îmbunătățească accesul la sisteme de protecție socială adecvate și durabile. Să
sporească eficacitatea dialogului social și să promoveze negocierile colective.
3. Pentru a spori potențialul de creștere și a asigura în același timp sustenabilitatea
socială și de mediu și pentru a stimula convergența reală între statele membre din
10
zona euro, sunt necesare reforme structurale pentru a consolida creșterea durabilă
și investițiile în capital tangibil și intangibil, în vederea creșterii productivității.
Aceste măsuri ar ajuta în mod special statele membre al căror potențial de creștere
este în mod clar mai scăzut decât media zonei euro. Ele ar fi necesare, de
asemenea, pentru a împiedica intrarea economiei din zona euro într-o perioadă
prelungită marcată de o reducere a creșterii potențiale și a productivității, de o
scădere a inflației prețurilor și a creșterii salariilor, precum și de o adâncire a
inegalităților. Reformele și investițiile rămân esențiale pentru a permite zonei euro
să își reia ritmul de creștere, să depășească presiunile mai puternice pe termen
mediu și lung, cauzate, printre altele, de deteriorarea situației demografice, și să
treacă mai ușor către o economie durabilă, precum și pentru a ajuta zona euro și
statele sale membre să realizeze obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației
Națiunilor Unite
La fel exista si alte solutii care pot stabiliza economia mondiala cum ar fi in primul
rand :
 Trecerea peste acestei Pandemii din anul 2020 si inceperea a revine la viata
normala de zi cu zi si la activitatea interprinderilor,restaurantelor etc.
 Stabilizarea politicii in Egipt.
 Rezolvarea problemelor politice din Hong Kong etc.

Concluzii:
In concluzie pot spune ca Economia Mondiala se axeaza pe activitate oamenilor si
a interprinderilor.
Economia mondială se caracterizează prin unitate în diversitate.
Interdependenţele economiei mondiale au drept cadru general de mişcare
producţia şi circulaţia mărfurilor, care devin atotcuprinzătoare. Pe piaţa mondială,
toţi agenţii economici, fără excepţie, trebuie să se supună unor reguli comune:
regulile cererii şi ofertei, ale concurenţei, ale preţurilor internaţionale etc.
Economia mondială reprezintă ansamblul format dintotalitatea agenţilor economici
şi a interacţiunilor dintre aceştia la scară globală.
Din cele mai vechi timpuri, la baza sistemului capitalista stat proprietatea privată,
accentuând astfel gradul decointeresare a agenţilor economici. Ca urmare, la
nivelul economiilor naţionale, treptat, s-au conturat anumite direcţii de dezvoltare,
aflate în strânsă legătură cu avantajele competitive, conferite de factorii de
producţie deţinuţi.

11
 Bibliografie:
1.Conspect la discplina Teoria Economica de Girnet Slavic
2. Economie mondială (globalizarea vieţii ec.)Academia.edu
3..https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2020/02/18/council-
approves-its-recommendation-on-the-economic-policy-of-the-euro-area-for-2020/
4..https://cursdeguvernare.ro/bloomberg-cele-mai-mari-sapte-probleme-ale-
economiei-mondiale-in-2017.html
5. https://sputnik.md/economics/20200110/28808495/economia-Republicii-
Moldova-Banca-Mondiala.html
6. http://www.ziare.com/articole/probleme+economice+mondiale
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_mondial%C4%83#Date_generale

12