1

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
DREPT CIVIL.DREPTURILE REALE PRINCIPALE

REFERAT
Exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra animalelor și
protecția oferită de cadrul normativ național si internațional

Chișinău,2020

CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………………………...3
 2

CUPRINS:
1.Animalul în Dreptul Civil..........................................................................................................4-5
2. Drepturile animalelor…………………………………………………………………………5-7
3.Exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra animalelor…………………………...8-9
4. Protecția oferită de cadrul normativ național si international………………………………9-13
CONCLUZII …………………………………………………………………………………. .14
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………………….15

INTRODUCERE
Animalul este un bun mobil; este un bun mobil corporal care se poate mişca prin forţa proprie.
De aceea el este un veritabil bun mobil . Bunurile mobile prin natura lor sunt de două feluri:
animalele (mobile însufleţite) care se pot deplasa prin forţa proprie şi mobile neînsufleţite care
pot fi deplasate prin intervenţia unei forţe exterioare. Animalul constituie în acelaşi timp o
bogăţie pentru societatea umană. Cel care aparţine unui stăpân poate fi obiect de proprietate,
adică el poate fi vândut, împrumutat, închiriat, donat etc. Stăpânul animalului - mai puţin în
cazul unor restricţii - are asupra lui un drept de uz, de folosinţă şi de dispoziţie; omul are asupra
animalului o putere de dominare.1

1
Dicționar Juridic de drept penal şi procedură penală, drept civil şi procedură civila, drept comercial, administrativ
 3

De altă parte, animalul poate fi - aşa cum am arătat - obiect de agrement (de exemplu, un câine
fidel, caii de curse etc.); poate fi apoi un mijloc de binefacere (de pildă, câinele unui orb este o
„proteză vie") sau un mijloc de exploatare (boii, vacile, măgarii etc.) ori de consumaţie (prin
carnea din măcelării). Uneori, cu riscul de a avea o viaţă mai scurtă, câinii sunt folosiţi pentru
depistarea drogurilor. în sfârşit, tot animalele au fost acelea care ne-au dat personajele
moralizatoare din fabule şi din desenele animate.2

1.Animalul în dreptul civil

Animalul este un lucru animat şi sensibil. El nu este o persoană. Există o diferenţă ireductibilă
între om şi animal, între specia umană şi lumea animală. Animalul nu are personalitate juridică,
el nu este subiect de drept; el nu are drepturi subiective. Animalelor li se cuvine o protecţie
specială împotriva cruzimii oamenilor. Această protecţie nu se face totuşi pentru că ele ar fi
subiecte de drept. Atunci când se edictează legi pentru protecţia animalelor, omul este cel
protejat în sensibilitatea sa; aceasta pentru că, în general, omul este compasional; el are dreptul la
respectarea personalităţii sale morale. Animalul este şi o fiinţă vie, un lucru animat. De aceea el
trebuie protejat împotriva relelor tratamente. În acest sens Legea nr. 60/2004 privind ratificarea
Convenţiei europene pentru protecţia animalelor 3de companie prevede în art. 3 că: „Nimeni nu
trebuie să cauzeze inutil durere, suferinţe fizice sau psihice unui animal de companie”.Animalul
de companie este orice animal deţinut sau destinat să fie deţinut de om, în special pe lângă casă,
pentru agrement (de exemplu, este binecunoscută fidelitatea câinelui); legiuitorul nu încurajează
deţinerea specimenelor din fauna sălbatică în calitate de animale de companie. În Codul penal al
Republicii Moldova a fost completat cu art.222 14 „Cruzimea faţă de animale”. Conform acestui
articol, tratarea cu cruzime sau torturarea animalelor, care a cauzat mutilarea ori moartea
acestora, se pedepseşte cu amendă în mărime de la 500 la 750 de unităţi convenţionale sau cu
muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la
1 an (alineatul (1)); aceleași fapte săvârșite a) în public sau în prezența minorilor, b) de o
persoană responsabilă de îngrijirea, protecţia şi bunăstarea animalelor, de dresarea sau de
acordarea asistenței medicale veerinare,

2
Dicționarul explicativ al limbii române
3
Legea nr. 60/2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor
4
Codul penal al Republicii Moldova art.222
 4

c) din motive sadice, se pedepsesc cu amendă în mărime de la 750 la 1350 de unități

convenționale sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau cu
închisoare de la 1 la 3 ani (alineatul (2)). Din acest articol ajungem la ideea ca deţinătorii de
animale au obligaţia de a avea un comportament lipsit de brutalitate faţă de acestea, de a asigura
condiţiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute, precum şi de a nu le părăsi sau
izgoni această condiție o putem regăsi în mai multe țări. Animalelor apropiate omului legea le dă
o atenţie în plus. Deosebit de distincţia nobiliară a pedigriului ele vor fi identificate, ceea ce
înseamnă - cum s-a spus cu ironie - primul pas spre starea civilă. Pentru animalele sălbatice -
cum s-a observat - dreptul este arbitrul vânătorii şi ecologiei. Prin vânătoare se veghează la
prezervarea speciilor. Vânătoarea din zilele noastre nu mai trebuie privită ca un simplu sport, un
agrement şi cu atât mai puţin un caracter economic; vânătoarea contemporană are o funcţie
preponderent utilă naturii şi societăţii.Animalele la fel sunt menționate și în Codul Civil al
R.Moldova5 ,,Animalele nu sînt lucruri. Ele sînt ocrotite prin legi speciale,, (Putem distinge între
animalele domestice care sunt apropriate şi au o mare dependenţă faţă de om şi animalele
sălbatice care trăiesc în libertate (animale nedomestice în vocabularul ecologilor). Dacă un
animal este sau nu domestic sau sălbatic se poate determina numai după specia sa. De aceea un
taur comunal „fioros” este un animal domestic în timp ce o căprioară blândă este un animal
sălbatic. Animalele sălbatice ţinute în captivitate (leii în cuşcă cu gratii, cerbii din parcurile
amenajate sau animalele din grădinile zoologice) urmează a fi considerate tot bunuri imobile prin
destinaţie. Evident, asupra animalelor considerate imobile prin destinaţie nu este posibilă
ocupaţiunea. Proprietatea asupra animalelor sălbatice ţinute în captivitate durează atâta timp cât
rămân în posesia proprietarului (de pildă vulpile argintii din fermele amenajate). Totuşi unele
animale care „au evadat" din grădinile zoologice (bunăoară leii, tigrii etc.) nu pot fi considerate
fără stăpân. Regula este deci - încă din dreptul roman - că asupra unui animal sălbatic care se află
în libertate nu poate exista proprietate (aceste animale sunt, de regulă, res nullius). Peştii din
râurile şi lacurile neamenajate sunt consideraţi tot animale sălbatice. Dar, un animal sălbatic
(deţinut legal) poate fi ţinut nu numai prin mjloace fizice (îngrădiri) ci şi prin îmblânzire, aşa
încât să nu fugă de ia locul destinat deşi are libertate deplină de mişcare. Apreciem că un astfel
de animal nu este fără stăpân dacă un anumit timp nu se află la proprietar. Dacă însă el îşi lasă
acest obicei, şi nu se mai întoarce la locul destinat Uneori animalul poate fi şi un pericol social.

5
Codul Civil al Republicii Moldova
 5

De aceea legea stabileşte măsuri sanitare de vaccinare şi de tăiere; de altă parte, există măsuri de
securitate publică împotriva animalelor periculoase şi vagaboande (uneori mergându-se până la
sterilizare sau, mai grav, la eutanasie). Prin aceasta nu este vorba despre o agresiune a omului
împotriva animalelor ci de o protecţie a omului. Paradoxal, animalele sunt folosite şi împotriva
omului (de pildă câinii de pază, de urmărire, de apărare) sau împotriva vânatului de pildă: câinii
de vânătoare. Se cuvine însă să precizăm că potrivit Ordonanță de urgență nr.55/2002pivind
regimul de deținere al cânilor periculoși sau agresivi a Guvernului României 6privind regimul
de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi, neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin sau
organizarea de lupte între câini ori comercializarea câinilor de luptă şi atac se pedepseşte cu
închisoarea.

2.Drepturile animalelor

Mai întîi doresc să menționez că animalele sunt cosiderate că au drepturi ,iar după o să
menționez despre ce drepturi au oamenii asupra animalelor și despre dreptul de proprietate a
animalelor. Declarația Universala a Drepturilor Animlelor (proclamată solemn la CASA
UNESCO din Paris la l5 octombrie l978) 7Consideră că că toate animalele au drepturi, că
necunoaşterea şi desconsiderarea acestor drepturi l-au condus şi continuă să-l conducă pe om să
comită crime contra naturii şi a animlelor, că recunoaşterea de către specia umană a dreptului la
existentă a celorlalte specii animale constituie fundamentul coexistentei speciilor în lume, că
respectarea animaelor de către om este în legătură cu respectarea omului de către om. Se
proclamă

Articolul 1 Toate animalele se nasc egale în fața vieții şi au aceleaşi drept la existență; Articolul
2 1.- Orice animal are dreptul la respect; 2.- Omul, ca specie animală, nu poate extermina
celelalte animale sau să le folosească fără să le respecte drepturile, are datoria să-şi pună
experiența în slujba animalelor; 3.- Orice animal are dreptul la atenția, îngrijirea şi protecția
omului;

6
Publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 146 din 27 februarie 2014.
7
Declaratia Universala a Drepturilor Animalelor din Paris 15 octombrie 1978
 6

Articolul 3 1.- Nici un animal nu va fi supus unui tratament răuvoitor şi nici la acte de cruzime;
2.- Dacă sacrificarea unui animal este necesară, ea va fi instantanee, nedureroasă şi fără să-i
provoace teamă ;

Articolul 4 1.- Orice animal aparținând unei specii sălbatice are dreptul să trăiască în libertate în
habitatul (mediul) său natural propriu, terestru, aerian sau acvatic şi are dreptul de a se
reproduce; 2.- Orice îngrădire a libertății, chiar şi dacă are un scop educativ, este contrară acestui
drept;

Articolul 5 1.- Orice animal, aparținând unei specii care, prin tradiție, trăieşte în apropierea
omului, are dreptul să trăiască şi să se dezvolte în ritmul şi în condițiile de viață şi libertate care
sunt specifice speciei sale; 2.- Orice modificare a acestui ritm şi a acestor condiții, care ar fi
impuse de către om, în scopuri comerciale, sunt contrare acestui drept;

Articolul 6 1.- Orice animal, ales de către om pentru companie, are dreptul la o durată de viață
conformă cu longevitatea sa naturală; 2.- Abandonul unui animal este un act de cruzime şi
degradant;

Articolul 7 1.- Orice animal folosit pentru servicii, în slujba omului, are dreptul la o durată şi
intensitate a muncii rezonabile, la o alimentație corespunzătoare şi la odihnă;

Articolul 8 1.- Experiențele pe animale, care implică o suferință fizică şi psihică, sunt
incompatibile cu drepturile animalului, indiferent dacă este vorba de experiențe medicale,
ştiințifice, comerciale sau de orice alt fel; 2.- Tehnicile de înlocuire a experiențelor pe animale
trebuie utilizate şi dezvoltate;

Articolul 9 In cazul în care animalul este crescut pentru alimentație, el trebuie hrănit, găzduit,
trransportat şi sacrificat, fără să i se provoace durere sau teamă;

Articolul 10 1.- Nici un animal nu trebuie să fie folosit pentru divertismentul omului; 2.-
Exhibițiile (expunerile ostentative) animalelor şi spectacolele care folosesc animalele, sunt
incompatibile cu demnitatea animalului;

Articolul 11 Orice act care implică sacrificarea unui animal, fără ca acesta să fie necesară,
contituie un genocid, deci o crimă împotriva vieții;
 7

Articolul 12 1.- Orice act care implică sacrificarea unui număr mare de animale sălbatice este un
genocid, altfel spus, o crimă împotriva speciei; 2.- Poluarea şi distrugerea mediului natural
conduce la genocid;

Articolul 13 1.- Animalul mort trebuie tratat cu respect; 2.- Scenele de violență, ale căror victime
sunt animalele, trebuie interzise la cinematograf şi televiziune, exceptând cazul în care au ca
scop demonstrarea unui atentat împotriva drepturilor animalului;

Articolul 14 1.- Organismele de protecție şi de salvare a animalelor trebuie să fie reprezentate la

nivel guvernamental; 2.- Drepturile animalelor trebuie să fie protejate de lege la fel ca şi
drepturile omului; Textul Declarației Universale a Drepturilor Animalelor a fost adoptat de
către Liga Internațională a Drepturilor Animalelor şi de Ligile Naționale Afiliate în cadrul
Întâlnirii Internaționale pe tema Drepturile Animalelor ce a avut loc la Londra, în perioada 21-23
septembrie 1977. Declarația Universală a Drepturilor Animalelor a fost proclamată în mod
solemn la Paris în 15 octombrie 1978 la sediul UNESCO. Textul, revizuit în 1989 de Liga
Internațională a Drepturilor Animalelor, a fost trimis în 1990 Directorului General al UNESCO
şi a fost făcut public în acelaşi an.8

3. Exercitarea atributelor dreptului de proprietate asupra animalelor

Omul nu trăiește singur pe acest pământ. Fiindcă suntem într-o interacțiune permanentă cu
natura, trebuie să o protejăm,trebuie să protejăm animaalele și să le respectăm drepturile fie ele
de companie sau sălbatice ele merită protejate și respectate. Dreptul de proprietate il regăsim în
HCC nr.110 din 25.01.19969 Prin proprietate se înțelege dreptul persoanelor
fizice,juridice,statului sau al unităților administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau
imobile,exercitînd asupra loratributele dreptului de proprietate in mod exclusiv și perpetuuprin
putere și interes ppropriu în condițiile legii Definiția doctrinară a dreptului de proprietate-Dreptul
subiectiv are confera titularulu exercitarea in putere proprie si in interes propriu a atributelor de
posesiune,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in limitile stabilite de legeAnimalul
constituie în acelaşi timp o bogăţie pentru societatea umană. Cel care aparţine unui stăpân poate
fi obiect de proprietate, adică el poate fi vândut, împrumutat, închiriat, donat etc. Stăpânul
8
Declarația Universală a Drepturilor Animalelor publicat în 1990 UNESCO
9
HCC nr.110 din 25.01.1996
 8

animalului - mai puţin în cazul unor restricţii - are asupra lui un drept de uz, de folosinţă şi de
dispoziţie; omul are asupra animalului o putere de dominare. Atunci cînd vorbim despre
exercitarea drepturilor de proprietate asupra animalelor ne bazăm pe articolul 222 prim
“Cruzimea fața de animale” din Codul Penal al Republicii Moldova și articolul 157 10 “Cruzimea
față de animale” și cu articolul 158 “Încălcarea regulilor de întreținere a câinilor, pisicilor și altor
animale din Codul Contravențional al Republicii Moldova după aceste articole și Regulamentele
locale de întreținere a animmalelor putem să ne axăm pe următoarele idei Căexercitarea dreptului
de proprietate asupra animalelor duce la următoarele condiții 11

1.Să achiziționeze și înstrăineze animalul în modul în care nu contravine legislației Republicii

Moldova (inclusiv prin vânzare, dăruire, împrumut, schimb etc.).

2.Să asigure la timp, începând cu vârsta de 3 luni a animalului, vaccinarea anuală obligatorie și
măsuri administrative (înregistrare), pentru a preveni îmbolnăvirea animalelor, în conformitate
cu normele sanitar veterinare stabilite de legislația Republicii Moldovei.

3.Să asigure întreținerea, reproducerea (în conformitate cu legislația în vigoare), precum și

folosirea animalelor de companie, inclusiv a animalelor din grădinile zoologice, circuri, albinării,
acvarii, în conformitate cu normele sanitar veterinare, ținând cont și de mediul natural și biologic
de viață al acestor animale.

4. Să asigure animalul cu hrană și apă, într-o cantitate suficientă pentru existența normală a
acestuia, luând în considerare caracteristicile sale biologice, să asigure nevoia de somn, mișcare,
activitate fizică, de contact cu mediul natural, să nu-l lase nesupravegheat în zonele publice, să
mențină în încăpere o temperatură optimă care nu va pune în pericol viața animalului (între -5C°
și +25C°) și să manifeste un comportament uman față de animale.

5. Să scoată animalele în afara spațiilor de locuit, scărilor blocurilor cu apartamente și altor zone
izolate, în curțile comune, doar în lesă scurtă. Excepție fac animalele cu vârsta de până la 3 luni.

6.Să asigure un comportament adecvat al animalului, care nu ar prezenta un pericol pentru cei
din jur, să prevină cauzarea din partea animalelor a pericolului pentru alte animale, sănătatea
cetățenilor, bunurilor acestora, bunurilor persoanelor juridice12
10
Codul Penal al Republicii Moldova și articolul 157
11
Proiect Regulamentul orivind întreținerea animalelor de companie în municipiul Chișinău
12
Codul Penal al Republicii Moldova articolul 222,157,158
 9

Deși acestea nu sunt niste reguli implimentate in Codurile R.M însă sunt axate pe morala și ține
de sovistea și respectul persoanelor

3. Protecția oferită de cadrul normativ național si internațional

Protecția oferită de cadrul normativ național si internațional asupra animalelor .În Republica
Moldova sunt mai multe organizații care se ocupă cu protecția animalelor un exemplu ar fi
Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA) este autoritatea administrativă cu
activitate națională responsabilă de implementarea politicii statului în domeniul de reglementare
şi control pentru siguranţa alimentelor şi în domeniul sanitar-veterinar, zootehnic, al protecţiei
plantelor şi carantinei fitosanitare, controlului semincer, calităţii produselor primare, produselor
alimentare şi a hranei pentru animale. ANSA activează în baza Legii nr. 113 din 18 mai 2012 cu
privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa
alimentelor, a Legii nr. 221-XVI din 19 octombrie 2007 privind activitatea sanitar-veterinară, a
Legii nr. 228 din 23 septembrie 2010 cu privire la protecţia plantelor şi la carantina fitosanitară,
precum și a Hotărîrii Guvernului nr. 51 din 16.01.2013 13privind organizarea şi funcţionarea
Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.14

Scopurile, funcţiile de bază, atribuţiile principale şi drepturile generale ale Agenţiei Naţionale
pentru Siguranţa Alimentelor, precum şi organizarea activităţii acesteia – derivă din
Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei, aprobat de Guvenul R.M. la fondarea
ANSA. ANSA în principiu se ocupă cu sănătatea animalelor ,nutriția animalelor,bunăstarea
animalelor,vaccinarea animalelor,protecția și ajutoru animalelor15

O altă organizație este ALGA este o organizație obstească și non-profit de protecție a animalelor,
înființată în 2006. ALGA funcționează pe bază de voluntariat. Membri ai organizației sunt
persoane care nu au rămas indiferente la suferința animalelor comunitare din Republica Moldova
și care își dedică timpul și resursele proprii pentru îmbunătățirea situației curente. Organizația
urmărește următoarele obiective : Adoptarea unei legi de protecție a animalelor în Republica
Moldova, care să prevadă sancțiuni administrative și penale pentru maltratarea animalelor de
stradă sau domesticate, după modelul legislativ european;

13
Hotărîrii Guvernului nr. 51 din 16.01.2013
14
Agenția Națională pentru Siguranța Animalelor
15
Site official http://www.ansa.gov.md/
 10

1.Promovarea unor măsuri educative și de conștientizare a comunității, inclusiv prin intermediul

mass-media referitoare la protecția animalelor, în special în privința importanței sterilizării
câinilor și pisicilor, ca metodă de reducere a numărului de animale comunitare, eficientă și lipsită
de cruzime;

2.Sterilizarea și castrarea câinilor și pisicilor de stradă;

3.Acordare de asistență medicală animalelor de stradă gasite rănite, bolnave și accidentate pe

străzile orașului Chișinău, precum și în alte localități a țării;

4.Acordare de ajutor concret animalelor de stradă (hrană, adăpost temporar etc);

5.Acordare de ajutor prin resurse proprii și susținerea adăpostului de câini “Casa Katharina”,
precum și includerea animalelor de stradă în programe de adopție16

Despre Organizațiile Internaționale putem menționa pe UE are printre cele mai înalte standarde
din lume pentru binele animalelor: iată cum sunt protejate animalele de crescătorie sau de
laborator, animalele sălbatice și animalele de companie. Uniunea Europeană pledează de peste
40 de ani pentru calitatea vieții animalelor și este recunoscută pe scară largă ca lider mondial,
având unele dintre cele mai înalte standarde din lume. Normele UE au influențat, de asemenea,
în bine legislația din alte țări. Acestea se referă în principal la animalele de fermă (la fermă, în
timpul transportului și la sacrificare), dar și la animalele sălbatice, animalele de laborator și
animalele de companie.Despre Condițiile de viață ale animalelor de fermă .Primele norme UE de
protecție a animalelor de fermă dateaza din anii 70. Directiva privind crescatoriile din 1998 a
stabilit standarde generale de protecție a tuturor animalelor crescute pentru producția de
alimente, lână, piele, blană sau alte scopuri - inclusiv pești, reptile și amfibieni - și se bazează pe
Conventia Europeana pentru protectia animalelor de ferma din 197817. Normele UE privind
binele animalelor cuprind așa-numitele „cinci libertăți”18: 1.de a nu suferi de foame și sete ,2.de a
fi ferite de disconfort ,3.de a nu suferi dureri, leziuni și boli,4.de a manifesta un comportament
firesc,5.de a nu suferi de frică sau stres.19O altă organizație este Convenția europeană pentru
protecția animalelor de companie din 23.06.2003 20.Statele membre ale Consiliului Europei,

16
ALGA organizație
17
Conventia Europeana pentru protectia animalelor de ferma din 1978
18
Normele UE privind binele animalelor
19
Normele UE de protecție a animalelor de fermă din anii 70.
20
Conventia Europeană pentru protecția animalelor de companie din 23.06.2003
 11

semnatare ale prezentei convenții,considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o

cooperare mai strânsă între membrii săi,recunoscând că omul are o obligație morală de a respecta
toate creaturile vii și păstrând legăturile speciale existente între om și animalele de
companie,considerând că animalele de companie sunt foarte importante datorită contribuției lor
la calitatea vieții și, prin urmare, reprezintă o valoare pentru societate,având în vedere
dificultățile care decurg din marea varietate a animalelor care sunt deținute de către om,având în
vedere riscurile inerente determinate de suprapopularea cu animale pentru igiena, sănătatea și
securitatea omului și a altor animale,având în vedere că deținerea specimenelor din fauna
sălbatică, în calitate de animale de companie, nu ar trebui să fie încurajată,conștienți de diferitele
condiții care guvernează achiziționarea, deținerea, creșterea în scop comercial sau necomercial,
cesiunea ori comerțul cu animale de companie,conștienți de faptul că condițiile de deținere a
animalelor de companie nu permit întotdeauna promovarea sănătății și bunăstării
acestora,conștienți că atitudinile în privința animalelor de companie variază considerabil datorită
uneori unei lipse de cunoștințe sau de conștiință,considerând că o atitudine și o practică sunt nu
numai un obiectiv de dorit, dar, de asemenea, și realist,au căzut de acord asupra următoarelor:

(1) În termenii prezentei convenții înțelegem prin animal de companie orice animal deținut sau
destinat a fi deținut de către om, în special pe lângă casă, pentru agrement sau companie.

(2) Înțelegem prin comerț cu animale de companie ansamblul de tranzacții practicate în mod
regulat, în cantități substanțiale și în scopuri lucrative, care implică transferul proprietății acestor
animale.

(3) Înțelegem prin creșterea și îngrijirea animalelor de companie cu titlu comercial creșterea și
îngrijirea practicate în special în scop comercial și în număr mare.

(4) Înțelegem prin refugiu pentru animale o unitate cu scop nelucrativ, în care animalele de
companie pot fi deținute în număr considerabil. În cazul în care legislația națională și/sau măsuri
administrative o permit, o astfel de unitate poate primi animale fără stăpân.

(5) Înțelegem prin animal fără stăpân orice animal de companie care, fie nu are adăpost, fie se
găsește în afara proprietății stăpânului său sau a deținătorului său și care nu este sub controlul ori
supravegherea directă a nici unui proprietar sau deținător.
 12

(6) Înțelegem prin autoritate competentă autoritatea desemnată de către statul membru al
Consiliului Europei.21

Există multe organizații care se ocupă cu îngrijirea și protecția animalelor însă schimbarea
trebuie să vină de la sine.

Dreptul de proprietate asupra animalelor

Posesia - este un important atribut al dreptului de proprietate, fiindcă în cazul în care proprietarul
este lipsit de posesiune, proprietarul este lipsit de posibilitatea de a – și exercita dreptul de
proprietate. Neavând bunul în posesiune nu poți folosi bunul, nici dispune de el.

Folosința – oferă proprietarului facultatea de a întrebuința bunul său, culegând sau percepând în
proprietate toate fructele pe care le produce , la fel dreptul de folosință include libertatea de a nu
folosi bunul.22

Dispoziția – posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunurilor (vânzare, transmitere în

moștenire, donare). Ca rezultat al exercitării dreptului de dispoziție, proprietarul intră în relații
juridice cu personele terțe. Proprietarul dispune de dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi și
de a dispune de ele.

Dreptul de proprietate poate fi dobândit prin acte și fapte juridice. Conform art. 320 alin. (2) din
Codul Civil al RM, dreptul de proprietate se poate dobândi:

1.În condițiile legii

2.Prin ocupațiune, luarea în posesie a unor bunuri ce nu sunt cuprinse în patrimoniu nimănui

3.Act juridic

4.Succesiune

5.Accesiune

6.Uzucapiune, ca effect al posesiei de bună – credință

7.Prin hotărâre judecătorească23

21
Convenția europeană pentru protecția animalelor de companie din 23.06.2003
22
Lupan, Ernest. Tratat de drept civil român. București, 2007
23
Codul Civil al Republicii Moldova, art. 325
 13

Animalele:

- Nu sunt lucruri ( art. 287 Cc), deși

- la dobândirea, posesiunea, folosința și dispoziția lor se aplică regulile referitoare la

lucruri. Respectiv, animalele sunt obiecte ale dreptului de proprietate, dar au un statut special. 24

În pofida faptului că ele nu sunt considerate lucruri, totuși în ceea ce privește modul de
dobândire, posesie, folosință vor fi aplicabile regulile cu privire la lucruri, excepție făcând
cazurile prevăzute de lege. Oamenii pot avea acceleași drepturi asupra animalelor ca și asupra
lucrurilor, printre care se enumără: dreptul de proprietate, dreptul de arendă, respectiv ele pot fi
vândute, donate, transime în folosință

CONCLUZII

Animalul este un lucru animat şi sensibil. El nu este o persoană. Animalul este un bun mobil;
este un bun mobil corporal care se poate mişca prin forţa proprie. Animalul este şi o fiinţă vie, un
lucru animat. De aceea el trebuie protejat împotriva relelor tratamente.Animalele merită să fie
respectateele au drepturi ca și persoanele și este normal ca noi oamenii să avem grijă de animale
și să ne exercităm corect dreptul de proprietate asupra animalelor.Multe organizații se ocupă cu
îngrijirea și protecția animalelor ,sunt naționale ,internaționale și locale ,ele au grijă și
îmbunătățesc viața animalelor însă noi trebuie să facem schimbarea să ne respectăm pe noi însuși

24
Codul Contravențional al Republicii Moldova art. 157, 158
 14

și animalele fie de companie fie sălbatice. Animalele în RM sunt foarte puțin protejate, iar legile
cumva oferă anumite drepturi deținătorilor acestora. Animalul poate fi obiect de proprietate, el
poate fi vândut, închiriat, închiriat, donat. Proprietarul are dreptul de posesie, folosință și
dispoziție asupra acestora. Consider că trebuie să fie modificat Codul Civil al RM, animalul să
nu facă parte din categoria bunurilor (lucrurilor). Codul Civil nu ne oferă o reglementare
concretă a animalelor, cum ar fi de ființe vii cum este în legislația franceză sau în alte legislație.

Bibliografie

Acte normative interanționale:

1. Declarația Universală a Drepturilor Animalelor, proclamată solemn la Paris în 15

octombrie 1987 la sediul UNESCO. Textul a fost revizuit în anul 1989 de Liga
Internațională pentru drepturile Animalelor, înaintată Directorului general UNESCO
în anul 1990, când a și fost publicată ăe 19 seprembrie 2016
2. Declarația Universală privind Bunăstarea Animalelor
3. Conventia Europeană pentru protecția animalelor de companie din 23.06.2003
4. Conventia Europeana pentru protectia animalelor de ferma din 1978
5. Normele UE privind binele animalelor
 15

6. Normele UE de protecție a animalelor de fermă din anii 70.

Manuale:

1. Lupan, Ernest. Tratat de drept civil român. București, 2007

2. Proiect Regulamentul orivind întreținerea animalelor de companie în municipiul Chișinău

Acte normative interne:

1.Codul Contravențional al Republicii Moldova art. 157, 158

2. Codul Civil al Republicii Moldova, art. 325

3.Codul Penal al Republicii Moldova articolul 222,157,158

4.Hotărîrii Guvernului nr. 51 din 16.01.2013

5.Agenția Națională pentru Siguranța Animalelor

6.Codul Contravențional al Republicii Moldova