Sunteți pe pagina 1din 22

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
 
 
 CURSUL
DRRPT EXECUTIONAL PRIVAT
 
 
REFERAT

Statutul juridic al condamnatului

Schiliniuc Daniela
DR-1908, Anul IV
Cuprins:
Statutul juridic al condamnatului
1. Noțiunea de statut juridic al condamnatului…………………………………………..3
1.1Condamnatul, în perioada executării pedepsei …………………………………………...4
2. Conținutul statutului juridic al condamnatului ………………………………………..6
3. Drepturile și obligațiile fundamentale ale condamnatului…………………………...7
3.1Drepturile și obligațiile ale condamnatului……………………………………………….8
3.2Libertatile condamnatului ………………………………………………………………12
4. Statutul juridic al condamnatului la pedepse neprivative de libertate……………16
5.Tratamentul penitenciar ……………………………………………………………….18
6. Rolul administratiei institutiilor penitenciare ………………………………………..20
7.Concluzii ………………………………………………………………………………..21
8.Bibliografie ……………………………………………………………………………22
1.Noțiunea de statut juridic al condamnatului
Prin statut juridic al cetățeanului se înțelege totalitatea drepturilor și
În știința dreptului execuțional-penal statutul juridic al
obligațiilor sale reglementate de normele de drept în mediul său de persoanelor condamnate este de 2 tipuri:
existență. În statutul juridic al cetățeanului sunt cuprinse și garanțiile - Statutul juridic al condamnaților care ispășesc o pedeapsă
statutului în acordarea posibilității de a beneficia de drepturile și privativă de libertate
garanțiile respectării de către cetățean a obligațiilor ce îi revin. - Statutul juridic al condamnaților care ispașesc pedepse
Una din aceste garanții este sancționarea cetățenilor care nu respect neprivative de libertate
întocmai prevederile legii.
Prin statut juridic al condamnatului înțelegem totalitatea drepturilor
și obligațiilor care rezultă din statutul juridic al cetățeanului statului,
sunt prevăzute în acte normative ale diferitor ramuri de drept și
depend de tipul pedepsei numite de instanța de judecată, precum și
de comportamentul lor pe parcursul executării acestei pedepse.
1.1Condamnatul în perioada executării pedepsei
Condamnatul, în perioada executării
pedepsei, are în societate rolul de ispășitor
al vinovăției sale care se corectează prin
intermediul acțiunii respective a statului,
scopul căreia este de a-i forma calități
social-utile ce ar asigura respectarea
normelor de drept, a intereselor altor
cetățeni, a societății și a statului.
Statutul juridic al condamnatului este o
categorie socială al cărei conținut se
modifică o dată cu nivelul de dezvoltare a
societății, tipul de stat, nivelul
criminalității, fiind influențat, totodată, și
de prezența în societate a mijloacelor de
luptă cu ea.
Tot mai mult R.M. aderînd la standardele
din documentele și tratatele internaționale
la care R.M. este parte, și includerea
acestora în reglementările interne se
dezvoltă ideea că închisoarea nu are ca
finalitate izolarea, ci reeducarea și
reintegrarea socială a individului.
Statutul juridic al condamnatului care ispășește o pedeapsă privativă de libertate este determinat de următoarele elemente:
- Obligațiile și drepturile de bază ale condamnatului
- Garanțiile de respectare a acestor drepturi
- Răspunderea condamnaților pentru neîndeplinirea obligațiilor ce le revin

Gradul de reglementare a statutului condamnatului se deosebesc în funcție de categoria pedepsei aplicate. Conținutul
pedepsei cu închisoarea îl constituie limitrea dreptului cetățeanului de libertatea personală, la deplasare, la alegerea locului
de trai, fiind garantate de Constituție.Condamnatul cetățean străin sau apatrid are drepturile și obligațiile stabilite în
acordurile internaționale la care R.M. este parte, în legislația R.M. privind statutul juridic al cetățenilor străini și apatrizi,
cu excepțiile restricțiilor prevăzute de CE al RM și actele normative adoptate în conformitate cu acestea.
În penitenciare se asigură un anumit grad de izolare a condamnatului de lumea exterioară, pentru asigurarea căruia
condamnatului i se impun anumite obligații.
2.Conținutul statutului juridic al condamnaților
În conținutul statutului juridic al condamnaților se includ drepturile, interesele legitime și obligațiile condamnaților.
Fiind vorba de persoane condamnate, aflate în executarea pedepsei cu închisoarea, drepturile condamnaților nu trebuie
confundate cu drepturile cetîțenilor. Drepturile pe care le au condamnații pe timpul cît sunt deținuți în penitenciare
sunt limitate în ceea ce privește aspectul relațiilor cu conducerea penitenciarului (dr. la hrană, dr. la odihnă, îngrijiri
medicale) sau ale relațiilor cu familia (dr. la vizite, corespondență).
Drepturile condamnaților, garantate din punct de vedere material, ideologic și organizatoric, contribuie la dezvoltarea
personalității condamnatului și ca rezultat, la corectarea lui. Esența dr. condamnaților constă în acordarea persoanei
condamnate a posibilității de a opta pentu o anumită comportare.
Gradul de realizare a acestei posibilități este determinat de conținutul dr. subiectiv, care include:
- Posibilitatea reală de a dispune de anumite valori materiale(mobilier,haine,spațiu)
- Posibilitatea de a cere executarea obligațiilor pe care le are administrația penitenciarului față de
condamnați
- Posibilitatea de a-și apăra dr. subiectiv
Interesele legitime ale condamnaților pot fi apeciate ca tendința lor de a dispune de anumite valori fixate în normele de
drept ce se realizează de regulă, de administrația penitenciarului.
Interesele legitime cuprind 3 elemente:
1. Aspirația de a dobîndi o anumită valoare socială, prevăzută de lege, cu caracter medial și moral
2. Posibilitatea de a solicita subiecților și participanților împuterniciți să manifeste acțiuni menite de a realiza
interesele legitime ale condamnaților
3. Posibilitatea de a apela la organele competente pentru ocrotirea intereselor legitime.
Interesele legitime pot fi împărțite în 3 grupe:

1) Recompense (liberarea condiționată de pedeapsă înainte de 2) Înlesniri (posibilitatea condamn. de a se deplasa


termen, modificarea condițiilor de deținere) 1) Recompense fără escortă și însoțire în locurile de detenție)
(liberarea condiționată de pedeapsă înainte de termen,
modificarea condițiilor de deținere)

3) Nu sunt nici înlesniri, nici excepții ( cu excepția, în măsura


posibilităților)
Obligația juridică a condamnatului este determinată ca o măsură
de comportare a acestuia în timpul ispășirii pedepsei, care
obligă și interzice și care asigură atingerea scopurilor
pedepseipenale, menținerea ordinii de drept în timpul ispășirii
pedepsei, respectarea dr, și intereselor legitime ale
condamnaților și a altor persoane.
Obligația juridică a condamnatului e compusă din 2 elemente:
- Necesitatea realizării anumitor acțiuni(obligația de a respecta
regimul, de a achita la timp amenda)
- Necesitatea de a se abține de la comiterea unor acțiuni
interzise de lege
3.Drepturile și obligațiile fundamentale ale condamnatului
În perioada modernă statul a început să acorde o atenție sporită problemelor ce țin de asigurarea ocrotirii dr. și intereselor
personalității condamnaților.Ocrotirea statutului juridic al condamnatului pote fi examinată sub aspect positiv și negativ.
Aspectul pozitiv al ocrotirii dr. condamnaților se exprimă prin crearea condițiilor pentru realizarea dr. lor subiective (dr. la
muncă,odihnă, trai decent, întrevederi) și totodată prevenirea unor posibile încălcări ale acestor drepturi.
Aspectul negativ se manifestă prin întreprinderea măsurilor de restabilire a dr. lezate și lichidării obstacolelor întîlnite în
practică pentru asigurarea statutului juridic alcondamnatului.
Drepturile:

 .Dr. de a fi informat de instituţia sau organul care asigură executarea pedepsei, în limba pe care o înţelege, despre drepturile
şi obligaţiile sale, modul şi condiţiile de executare a pedepsei, precum şi despre modificarea modului şi condiţiilor de
executare a pedepsei
 . Dreptul la apărarea şi respectarea de către instituţia sau organul care asigură executarea pedepsei a demnităţii, drepturilor
şi libertăţilor pe care le are, inclusiv de a nu fi supus la tortură şi nici la pedepse sau tratamente cu cruzime, inumane sau
degradante, precum şi, indiferent de consimţămîntul său, unei experienţe medicale sau ştiinţifice care îi pune în pericol viaţa
sau sănătatea, beneficiind, după caz, de măsuri de protecţie din partea statului
 . Dreptul de a adresa petiţii (cereri, reclamaţii, propuneri, sesizări) administraţiei instituţiei ori organului care asigură
executarea pedepsei sau organelor ierarhic superioare, instanţei de judecată, procuraturii, autorităţilor administraţiei publice
centrale şi locale,– deținuții își formulează propunerile, cererile și plîngerile în formă scrisă sau verbal, numai din nume
propriu și în problemele ce îi vizează.
 . Dreptul la asistenţă juridică pe bază de contract din partea avocaţilor, precum şi a altor persoane autorizate să acorde astfel
de asistenţă
 . Dreptul la ocrotirea sănătăţii – condamnații beneficiază de medicamente și tratament medical în mod gratuit.Asistența
medicală se acordă ori de cîte ori este necesar sau la cerere, de către un personal calificat în mod gratuit.

 . Dreptul la asigurare socială, inclusiv la pensie – condamnații care au împlinit vîrsta de pensionare și au vechimea în
muncă cuvenită, precum și cei invalizi au dr. la pensie în mărimea stabilită de legislație. La cererea condamnatului,
autoritatea penitenciară întreprinde măsuri de perfectare a documentelor necesarepentru calcularea și virarea regulată a
pensiei la contul de peculiu al condamnatului, pînă la eliberarea acestuia.

 . Dr. la securitatea personal – în cazul apariției pericolului pentru securitatea personal a condamnatului, el e în dr. să se
adreseze oricăreia din persoanele cu funcție de răspundere a penitenciarului o cerere privind asigurarea securității
personale a condamnatului și măsuri de protecție din partea statului.

 . Dr. la libertatea conștiinței și libertății confesionale – condamnatul e în dr. să confeseze orice religie, să nu profeseze nici
o religie, să-și exprime liber convingerile religioase, să se alimenteze din cont propriu, în conformitate cu religia
profesată. Realizarea acestui dr. nu trebuie să contravină ordinii interioare a penitenciarului, nici să lezeze dr. și libertățile
altor persoane
 Obligațiile:
 S a respecte prevederile legislatiei executional-penale dup ace a luat cunostinta de ele in mod prevazut de CE al
RM.
Administratia sau organul care executa pedeapsa trebue sa explice condamnatului obligatiile ce necesita a fi
respectate in procesul executarii pedepsei. Detinutii sunt informati, contra semnatura , privind drepturile
obligatiile, interdictiile lor, cazurile si conditiile aplicarei fortei fizice , mijloace special si a armei de foc. La fel
sunt avertizati ca incalcarea modului stabilit de executara pedepsei regimului de detentie, masurile prevazute in
programul zilnic nerespectarea zonelor de acces si a liniei de paza se implica raspunderea disciplinara. Detinutii la
fel sunt instruiti sub semnatura in caz de incendiu.
 Sa respecte demnitatea celor lalti condamnati, a personalului institutiei sau organului care asigura executarea
pedepsei, a altor personae.
Detinutii sunt sa fie amabili si respectuosi intre ei si personal, sa indeplineasca fara obiectii cerintele legitime ale
personalului penitenciar. Sa se adreseze reprezentantilor administratiei institutiei utilizind <dumneavoastra>
apelative < domnule, doamna> urmata de denumirea gradului, functiei detinute sau numele de familie.
 Sa execute cerintele legale ale administratiei institutiei sau organului care asigura executarea pedepsei.
Inclusiv sa se prezinte la solicitarea administratiei sis a dea explicatii in chestiunile referitoare la executarea
pedepsei, in cazul refuzului poate fi adus fortat, explicatia poate avea atit character verbal cit si scris in functie de
importanta. Neexecutarea cerintelor atrag dupa sine raspunderea prevazuta de legislatie.
 Statutul juridic al condamnatului la pedepse neprivative de libertate.
Structura statutului juridic al condamnaților la pedepse neprivative de libertate este similar cu structura statului juridic al
condamnaților la pedepse privative de libertate.
Elementele statutului juridic al condamnatilor la pedepse neprivative de libertate.
Astfel condamnatii la acest tip de pedeapsa au drepturile generale civile cu exceptia prevazuta de legislatie. De exemplu
toti condamnatii au dreptul asigurare sociala, de a se adresa la organelle central, publice locale etc.
Insa unele drepturi sint limitete . De exemplu condamnatii la pedeapsa muncii neremunerate in folosul comunitatii sint
limitati in dreptul la remunerarea muncii.
Liberatile condamnatului

Condamnatii au nu numai drepturi dar si libertati stabilite de legislatie cum ar fi:


-libertatea constiintei, opiniei si exprimarii este pastrata pentru toti condamnații
Interesele legitime ale condamnatilor la pedepse neprivative de libertate de asemenea fac parte din continutul
statutului lor juridic.De exemplu, la condamnatii la munca neremunerata in folosul comunitatii , interesul
legitim ar putea fi prin eliberarea de pedeapsa inainte de termen la propunerea instantei de judecata.
Condamnatilor le revin si obligatiile cetatenilor RM.
Ei sint obligati sa respecte normele morale de comportare in societate, cerintele legislatiei a RM. In functie
de categoria pedepsei condamnatii au si obligatii specific. Sint obligati sa respecte regulamenul de ordine
interioara a organizatiei in care este antrenat in munca, sa nu paraseasca locul de trai fara acordul oficiului de
executare, sa lucreze constiincios la obiectele la care a fost repartizat etc.
Astfel statutul juridic al condamnatilor la pedepse neprivative de libertate si la pedepse privative de libertate
urmeaza a fi tratat ca o singura institutie a dreptului executional-penal. Acest fapt este determinat de
structura unica a statutului juridic al condamnatilor, principia commune, aceleasi garantii ale respectarii si
ocrotirii drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale tuturor condamnatilor.
Hotărîrea Guvernului nr. 583
din 26 mai 2006
Reglementările prezentului Statut nu pot limita drepturile şi libertăţile cu excepţia celor care au fost interzise (restrînse), potrivit legii, prin
hotărîre judecătorească definitivă de condamnare, precum şi a celor a căror neexercitare sau exercitare restrînsă rezultă inerent din
privarea de libertate ori din motive de menţinere a siguranţei deţinerii, precum şi nu pot stabili deţinuţilor alte obligaţii decît cele prevăzute
sau cele ce rezultă din conţinutul legii.
  În limitele drepturilor, în modul şi în condiţiile stabilite de Codul de executare al Republicii Moldova, prezentul Statut şi alte acte normative,
cheltuielile legate de asigurarea nevoilor personale suplimentare sînt suportate de condamnat din cont propriu.
   zonă locativă – spaţiul izolat în care sînt amplasate un număr determinat de celule;

În sensul prezentului Statut, următorii termeni şi expresii semnifică:


  celulă – încăperea în care este cazată persoana pe perioada detenţiei;
  condamnat – persoana în privinţa căreia a rămas definitivă hotărîrea instanţei de judecată, prin care aceasta a fost condamnată la o
pedeapsă penală privativă de libertate;
  detenţie – orice formă de privare instituţională de libertate, dispusă în baza unei hotărîri definitive sau executorii a instanţei de judecată
(judecător de instrucţie), emise în condiţiile Codului de procedură penală;
  deţinut – persoana privată de libertate în condiţiile legii, care se deţine în penitenciare, indiferent de statutul acesteia (condamnat sau
prevenit);
  izolator disciplinar – încăperea în care urmează a fi executată, în conformitate cu prevederile art. 246 al Codului de executare, sancţiunea
izolării disciplinare;
  pedeapsă privativă de libertate – pedeapsa închisorii sau detenţiunii pe viaţă prevăzute de art. 62 din Codul penal;
  personal penitenciar – persoanele enumerate la art. 16 al Legii nr. 1036-XIII din 17 decembrie 1996 cu privire la sistemul penitenciar,
inclusiv colaboratorii atestaţi din cadrul Departamentului Instituţiilor Penitenciare;
  prevenit – persoana faţă de care este aplicată, în condiţiile Codului de procedură penală, măsura arestului preventiv;
  penitenciar (unitate penitenciară, instituţie penitenciară) – instituţie subordonată Departamentului Instituţiilor Penitenciare în care, conform
hotărîrii instanţei de judecată, îşi execută pedeapsa privativă de libertate persoanele condamnate la închisoare şi detenţiune pe viaţa,
precum şi locurile de detenţie provizorie pentru persoanele faţă de care a fost aplicată măsura arestului preventiv. Instituţii penitenciare
sînt: penitenciarele de tip închis, semiînchis, deschis, penitenciarele pentru minori, penitenciarele pentru femei, izolatoarele de urmărire
penală şi spitalele penitenciare;
  temei al detenţiei – actul procesual definitiv sau executoriu, prin care a fost dispusă detenţia persoanei;
Secţiunea a 29-a
Modul de ridicare de la deţinuţi a obiectelor şi substanţelor
a căror utilizare este interzisă în instituţie şi a celor
procurate pe cale nelegitimă

  373. Sînt supuse ridicării şi confiscării banii, obiectele de valoare şi bunurile interzise aflate în posesia deţinutului, în încăperile cazării sau
antrenării la muncă a acestuia, venite pe numele lui prin intermediul pachetelor cu provizii, banderolelor, coletelor sau corespondenţei,
precum şi alte bunuri interzise găsite pe teritoriul penitenciarului.
  374. Constituie obiecte de valoare: articolele produse din metale sau pietre preţioase (brăţări, inele, portţigarete, cercei etc.), bunuri ce
reprezintă o valoare istorică, cecuri bancare, bilete la ordin, cambii, acţiuni, obligaţiuni, precum şi alte titluri sau hîrtii de valoare.
  375. Pe parcursul aflării în penitenciar, bunurile şi valorile enumerate în pct. 373 al prezentului Statut, care aparţin deţinuţilor, urmează a fi
predate în contabilitatea penitenciarului, iar bunurile personale a căror utilizare nu este interzisă, sînt însă în surplus faţă de normele
stabilite, se predau pentru păstrare în depozitele special rezervate pentru aceasta, care sînt dislocate în afara zonei locative a
penitenciarului.
  376. Obiectele, articolele şi substanţele, utilizarea cărora este interzisă în penitenciar, se ridică în momentul depistării lor la deţinuţi.
  377. Dreptul de a ridica obiectele interzise se acordă reprezentanţilor administraţiei, reprezentanţilor subdiviziunilor de pază, regim şi
supraveghere, iar în cazurile depistării în flagrant - şi altor colaboratori ai sistemului penitenciar.
  378. Ridicarea bunurilor se realizează de către cel puţin doi reprezentanţi ai administraţiei, în prezenţa deţinutului de la care se ridică
bunul.
  379. Ridicarea bunurilor este consemnată în procesul-verbal de ridicare a bunurilor, care este întocmit în trei exemplare de către
persoanele care au participat la ridicare. Primul exemplar i se oferă persoanei de la care s-au ridicat bunurile, al doilea se transmite în
contabilitate şi al treilea se păstrează în dosarul personal.
  380. Procesul-verbal de ridicare
  381. În procesul-verbal, pe lîngă numele, prenumele şi numărul dosarului deţinutului, se mai indică: costul, marca, numărul, materialul din
care este fabricat obiectul şi alte semne distinctive.
  382. În cazul în care deţinutul nu este de acord cu conţinutul procesului-verbal, el este în drept să facă obiecţii scrise nemijlocit în procesul-
verbal respectiv.
  383. Mijloacele băneşti şi bunurile de valoare ridicate conform procesului-verbal sînt predate urgent (nu mai tîrziu de o zi) de către ofiţerul de
serviciu în contabilitate (unitatea financiară). Bunurile ridicate sînt înregistrate în registrul evidenţei obiectelor şi lucrurilor de valoare (anexa nr.
14).
  384. Banii ridicaţi de la deţinuţi vor fi depuşi pe contul de peculiu al deţinutului, fără drept de utilizare a lor pe perioada detenţiei.
  385. Hîrtiile şi obiectele de valoare vor fi predate pentru păstrare în contabilitate sau la depozit, după caz, urmînd a fi restituite la eliberare, cu
achitarea de către deţinuţi a serviciilor pentru păstrarea acestora.
  386. Produsele alimentare, obiectele, articolele şi substanţele (băuturile alcoolice ş.a.) ridicate, a căror utilizare în penitenciar este interzisă,
dar care nu se raportează la cele de valoare, se nimicesc ori se predau la depozit spre păstrare.
  387. Obiectele, articolele şi lucrurile găsite la deţinuţi peste sortimentul şi cantitatea stabilită se ridică şi se predau la depozit spre păstrare.
Dacă obiectele, articolele şi lucrurile păstrate la depozit sînt necesare deţinuţilor şi nu depăşesc normele stabilite, ele se restituie acestora.
  388. Primirea obiectelor de valoare predate în mod benevol sau ridicate se efectuează de către o comisie specială, numită de şeful
penitenciarului.
  389. La depunerea spre păstrare sau nimicirea obiectelor, a căror utilizare este interzisă în instituţie, se întocmeşte un proces-verbal, care se
notifică deţinuţilor contra semnătură.
  390. Banii, hîrtiile şi obiectele de valoare fără stăpîn, depistate pe teritoriul penitenciarului, se trec în venitul statului, conform legislaţiei în
vigoare.
  391. Administraţia locului de deţinere comunică familiei despre bunurile, actele şi banii deţinutului decedat şi le predă la locul de păstrare.
Dacă în termen de un an de la data decesului deţinutului, bunurile, actele şi banii nu au fost ridicate de familie, ele trec în proprietatea statului.
După expirarea aceluiaşi termen, dacă nu s-a aflat adresa familiei decedatului, bunurile, actele, banii acestuia trec la venitul statului conform
legislaţiei în vigoare.
Interdictiile impuse asupra persoanelor
condamnate la privatiune de libertate si
asupra altor categorii de detinuti:
Statutul executarii pedepsei de catre condamnati,
detinutilor li se interzice:
- insultarea sau sâvârsirea actiunilor care jignesc demnitatea
personalului penitenciar, detinutilor si a altor persoane;
-indemnarea altor detinuti la savarsirea actelor de indisciplina;
-folosirea altor detinuti pentru servicii personale;

- să aboneze, să primească să procure, să păstreze si să răspândească editii, sa vizioneze


emisiuni televizate si filme, sa audieze programe radio care propagandeaza războiul,
intoleranta etnică, natională, rasială sau religioasă, cultul violentei si cruzimi, precum cu
caracter pornografic;
- iesirea fără permisiunea administratiei din limitele sectoarelor izolate, sectoarelor si
atelierelor de muncă; aflarea fără permisiunea administratiei in alte incâperi sau sectoare
de muncă decât cele in care locuiesc ori muncesc;
sa stea in fata vizoarelor de la usile celulelor, impiedicând supravegherea;
- procurarea, confectionarea, folosirea si păstrarea obiectelor, articolelor si substantelor
prevâzute de Anexa nr.7 la Statut;
- fumatul in celule, încăperi si spatii de detinere, in timpul deplasării, precum si iesirea din
coloană fără permisiune;vânzarea sau înstrăinarea in alt mod altor detinuti a
obiectelor,articolelor si substantelor aflate in folosinta personală;
- jocurile de cărți si alte jocuri de noroc;
- tatuarea lor si a altor persoane;
- folosirea cuvintelor argotice, obscenităților, înjurăturilor, atribuiirea si insugirea poreclelor;
atârnarea ori lipirea pe pereti ilustratiilor, decupărilor din ziare si reviste;
-împiedicarea accesului sau vizualizării si schimbarea farà  permisiunea administratiei a locurilor de dormit, amenajarea
locurilor
de dormit in incâperi de menire sociala comunalà si in alte incăperi de serviciu si auxiliare;
- instalarea fără permisiune la sectoarele de muncà, de locuit si cu altă destinatie ale penitenciarului a diverselor constructii,
dulapuri, seifuri etc.;
- - părăsirea farà permisiunea administratiei a locurilor de muncà, sectorului de detenție sau altor încăperi in care au loc actini in
masă;
cresterea animalelor, păsărilor si practicarea agriculturii, viticul-turii etc., cu exceptia cazurilor antrenärii in muncã la lucrârile
respective;
- folosirea utilajului pentru ascutire, instrumentelor, energiei electrice, mecanismelor si altor materiale in alte scopuri decât cele
de producere;
-organizarea grevelor, demonstratilor, altor actiuni de masă fără permisiunea administratiei penitenciare;
- vizitarea manifestărilor cultural-educative si sportive pe timp de noapte, precum si practicarea acestora;
-prepararea bucatelor in încăperile de detentie, de serviciu si in sectoarele de munca;
- consumul de băuturi alcoolice si prepararea lor;
-urcarea pe acoperișurile blocurilor, atelierelor si altor constructii;
-stabilirea contactelor cu detinutii din alte celule in timpul aflării in carantinã, regimul initial de detentie, izolatorul disciplinar, al
deplasării, escortării, insotirii, la plimbare etc.;
- impiedicarea supravegherii;
- - folosirea aparatelor de incalzit de confectionare manualà;
-conectarea, fără autorizatia administratiei, la retelele electrice sau modificarea lor, interventia in functionarea sistemului de
încălzire si de aprovizionare cu apà, folosirea aparatelor electrice.etc
Mijloace de corijare a condamnatului
RM, principalele mijloace de corijare a condamnatului sunt:
1.modul si conditile de executare a pedepsei; 2.munca social-utila; 3.munca educativa; 4.instruirea profesionala;
5.invatamântul general; 6.influenta exercitatà de societate.
Mijloacele de corijare se aplică tinându-se cont de categoria infracțiunii , de personalitatea si comportamentul condamnatului,
conform unui program individual si continuu
Factor tratamentului penitenciar pot fi grupati in trei categori:
1.munca, pregătirea profesională, scolarizarea, educatia generală,
pregătirea socialà si ingrijirea religioasă si morală;
2.activitățile in conformitate cu timpul liber, exercitile fizice, vizitele si corespondenta cu cei din exterior si invoirea din inchisoare;
3.cărțile, revistele, ziarele, mijloacele audiovizuale (radio, TV), sprijinul pentru munca socială gi tratamentul psihologic, precum  și
cel medical.

Tratamentul penitenciar se aplică diferit, in functie de o serie de particularități, ca:


1.circumstantele personal ale condamnatului;
natura si gravitatea faptei comise;
2durata pedepsei etc.
3.in penitenciar, tratamentul aplicat are o sustinere vizibilă, are o suprafață de sustinere si
este de natură materiala in spatele căruia se
situeazà condamnatul. Factorii de tratament sunt determinati si iau nastere , in procedura de
urmărire si cercetare penal. Impulsionarea tratamentului penitenciar este dependentă de
specialisti. Dar lipsa acestor specialisti, care trebuie sa aibă o deschidere fată de
preocupările celor condamnati la inchisoare si care trebuie sa descopere orice detaliu pentru
a satisface cerintele acestora de orice
naturà in conformitate cu legea, nu face altceva decât ca tratamentul penitenciar sa rămână
dependent de factorii personali, dar si de factori care fac referire la modul de organizare a
influentelor.
Tratamentul penitenciar poate fi aplicat numai atunci când au fost
selectate reactiile celui condamnat la inchisoare, care apar ca
rezultat al corelatiei dintre el si mediul penitenciar. Conceptele de
tratament penitenciar poartă această denumire pentru ca ele isi
demonstrează utilitatea in muncă.
Premisele tratamentului penitenciar:
1.schimbarea mediului social;
2.factor de mediu in tratamentul penitenciar.
Obiectivele tratamentului penitenciar sunt următoarele:
1.sa se stabilească un număr minim de norme care sa cuprindă
aspectele administrării unei inchisori;
2. sa servească drept stimul administratiei penitenciare pentru a-
si dezvolta o politică, o gestiune si o practică, toate bazate pe
princi-
pile echitații si eficientei in fata normelor si drepturilor legale;
3.sà dea imboldul necesar personalului din penitenciar in atitudini
care sa evidentieze calitati morale si sociale, care au un rol
deosebit in efectuarea muncii lor;
4.sa asigure criterii de bazà realiste, pe temeiul cărora
administratia penitenciară sa poată realiza performanta unor
judecați acceptate si o masura a progresul
Rolul administratiei institutiilor penitenciare si al altor organe de stat in procesul de asigurare a statutului juridic al condamnatilor
- sa exercite controlul asupra respectárii regimului special la obiectele institutilor penitenciare si pe teritoriile aferente;
-să ceară de la detinuti si de la alte persoane indeplinirea obligatilor prevăzute de legislatie si de Statutul executării pedepsei de
către condamnati;
-sa aplice fată de infractori mâsurile de influentare si de constrângere prevăzute de legislatie;
-sa perchezitioneze detinutii, mijloacele de transport aflate pe teritoriul institutiilor penitenciare, intreprinderilor din cadrul siste-
mului penitenciar si pe teritoriile aferente cu regim special
-sa ridice obiectele si documentele interzise, -sa  controleze lucrurile si hainele persoanelor care intră (ies) in/din penitenciar si
in/din obiectivele unde sunt antrenati la muncà detinutii, cu exceptia persoanelor mentionate la art.178 alin.(1) din Codul de
executare si a avocatilor cărora li se propune sà depunà spre păstrare lucrurile aflate asupra lor, interzise in penitenciar. Actiunile
mentionatese consemnează intr-un proces-verbal;
-sa inregistreze detinutii, precum si sa-i fotografieze,
-sa efectueza inregistrarea sonoră, inregistrarea video, filmarea, dactiloscopierea acestora;
-sa desfășoare activități operative de investigatii si sa participe, in comun cu organele de stat competente, la descoperirea si
prevenirea infractiunilor;
-sa efectueze examenul medical general al detinutilor in scopul profilaxiei si depistärii bolilor, precum si examenul medical inscopul
constatării faptelor de consum de alcool, substante narcotice sau toxice;
-Sa folosească gratuit posibilitățile mass-media in vederea căutării deținuților evadati;
- sa asigure in institutiile penitenciare regimurile de detentie, prevăzute in Codul de executare, corespunzätoare fiecärui tip de
penitenciar infiintat in institutia respectivà;
-sa  dea detinutilor posibilitate sa-si apere drepturile prin intermediul procuraturii, avocaturii, instantelor judecatoresti;
- sa asigure persoanelor detinute in locurile de arest preventiv respectarea statutului lor juridic, tinându-se cont de prezumtia de
nevinovâtie;
-sa asigure in locurile de arest preventiv conditii de detinere mai bune pentru femei si minori;
-sa acorde, in cazul aplicärii mâsurilor corectionale, prioritate metodelor de convingere si de stimulare fatà de màsurile prohibitive si
cele disciplinare;Etc
Concluzii:
Deci dupa aceasta prezentare putem spune cu convingere ca
statutul executării pedepsei de către condamnaţi reglementează
temeiul, condiţiile şi procedura punerii în executare de către
administraţia penitenciară şi executării de către condamnaţi a
pedepselor penale privative de libertate . Astfel fiecare persoană
deținută are drepturile si obligațiile sale cât generale atât și cele 
care sunt impuse de instituție și reglementate de legi. Persoanele
condamnate au la dispoziție condiții de deținere ,activităţile socio-
educative pentru reintegrare si reeducare a infractorului ,stimulăril
şi sancţiuni disciplinare care sun aplicate în mod corespunzător
persoanelor faţă de care a fost aplicată măsura arestului
preventiv, cu particularităţile prevăzute pentru categoria
respectivă . Astfel ca  aș menționa ca este o tema foarte actuală
fiindca fiecare persoană are dreptul la respectarea drepturilor și
obligațiilor sale .
Bibliografie:

1.https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/65-68_20.pdf

2.https://juridicemoldova.md/15453/natura-juridica-a-
condamnarii-cu-suspendare-conditionata-a-executarii-
pedepsei.html

3.https://old.criminology.md/curicula/cur27.pdf

5.https://lege5.ro/Gratuit/heydinrt/pedepsele-codul-penal?
dp=giztonzvgiyds

6.http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=1396

7.https://www.giustizia.it/cmsresources/cms/documents/
Carta_dei_diritti_rumeno.pdf

8.Drept Executional Penal Vladislav Manea

S-ar putea să vă placă și