Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea de Drept

Disciplina: Istoria Dreptului Romanesc

Tema: Tablitele cerate din Transilvania

Profesor:Arama Elena,doctor
habilitat in drept,professor
universitar
Realizat:Schiliniuc Daniela
1
 Cuprins:
Capitolul I: Descrierea Tablitelor
• Introducere 3
• Enumerarea Tablitelor 4-7
Capitolul II: Informatia actuala despre Tablitele cerate
• Muzeul din Cluj 8
• Importanta Tablitelor 9
Concluzie 10
Bibliografie 11
2
 Introducere:
Roşia Montană este o frumoasă aşezare din Ţara Moţilor situată între Abrud şi Cîmpeni, într-un mic
bazin geologic, suspendat, de pe cuprinsul căruia îşi adună apele Valea Roşiei, afluent de dreapta al
văii Abrudului, ce se varsă în râul Arieş, în aval de Cîmpeni.
Tăblițele cerate aflate la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei sunt din lemn, cu lungimea de 15
centimetri și lățimea de 10 centimetri. Ele au un chenar și o parte adâncită. Această parte adâncită era
acoperită cu ceară de albine, pe care romanii scriau cu ajutorul unui stylus de bronz, care avea o parte
ascuțită pentru conturarea literelor, precum și o parte teșită, care era folosită pentru a rectifica
eventualele erori.

3
 Descrierea si enumerarea Tablitelor
Tăbliţele cerate sunt mici scândurele de lemn, unite câte două (diptice) sau câte trei (triptice), acoperite cu ceară de albine, pe care în
antichitate se scriau diverse texte, mesaje, socoteli sau altceva.
După locul descoperirii lor, tăbliţele cerate de la Roşia Montană provin din minele aflate în Munţii Igren, Letea şi Cârnicul Mare.
După perioada în care au fost scrise, ele provin din vremea împăraţilor romani Antoninus Pius (138-161) şi Marcus Aurelius (161-
180). O singură tăbliţă provine din perioada împăratului roman Hadrianus.
Motivul pentru care tăbliţele cerate au fost ascunse în minele de aur nu se cunoaşte, se presupune doar că ele ar fi fost depozitate acolo
în urma invaziei marcomanilor. Faptul că ele rămas ascunse în mine timp de mai bine 1.500 ani sugerează că proprietarii lor ori au
murit în timpul invaziei marcomanilor, ori cp nu s-au mai întors niciodată din refugiul spre care plecaseră din calea atacatorilor.
Tăbliţa nr. 1 s-a descoperit în anul 1786 de către un anume George Iancu în mina unui proprietar numit Lorincz. Mina se afla pe
Muntele Igren. Este singura tăbliţă cerată din cele găsite în jurul Roşiei Montane, care are inscripţia în limba greacă. Descoperitorul a
dăruit tăbliţa descoperită, ruptă în două, funcţionarului minier Daniil Gomboş. Tăbliţa a ajuns ulterior în custodia fostului muzeu
Battyaneum din Alba Iulia.
Tăbliţa nr. 2 a fost descoperită la 20 mai 1788 în mina Sfântul Iosif din Muntele Letea. Ea este un triptic (este alcătuită din trei
scândurele de lemn). A fost scrisă la data de 9 februarie 167 şi cuprinde procesul de lichidare a societăţii de înmormântare din Roşia
Montană (un fel de casă de ajutor reciproc în caz de deces a membrilor unei asociaţii). A ajuns în colecţia unui muzeu din Budapesta,
în stare destul de deteriorată din cauza faptului că a trecut pe la prea mulţi posesori care nu au ştiut să o manipuleze corespunzător.
Tăbliţa nr. 3 a fost descoperită în anul 1790 în Muntele Letea. A fost scrisă la data de 17 septembrie 159 şi textul scris pe ea este un
act de împrumut. Din cauza stării avansate de deteriorare a fost descifrată numai parţial. A ajuns în colecţia unui muzeu din Budapesta.
4
Tăbliţa nr. 4 a fost descoperită în anul 1855 în mina Sfânta Ecaterina. Ea este un triptic, iar textul ei este tot un act de împrumut.
Două dintre foile tăbliţei s-au păstrat la un muzeu din Cluj până în timpul Primului Război Mondial, când au fost transferate la
Budapesta. A treia foaie a tăbliţei a ajuns în posesia lui Timotei Cipariu, care a donat-o, împreună cu toată biblioteca sa, Muzeului
Arhidiecezan din Blaj.
Tăbliţele nr.5-13 au fost descoperite deodată, la 24 iulie 1855, tot în mina Sfânta Ecaterina. Au fost găsite într-o gaură făcută în
peretele unei galerii. Una dintre tăbliţe a fost scrisă la 20 octombrie 162. Împreună cu tăbliţele au mai fost descoperite mai multe
obiecte: o împletitură din păr, cu o lungime de 60 cm, o masă cu pupitre, un butoi, bucăţi de ciubare, o covată din lemn, un vas cu o
capacitate de cca 100 litri, bucăţi de material textil şi lămpi şi linguri de lemn. O parte dintre obiecte au ajuns la un muzeu din
Budapesta.
Tăbliţa nr. 14 a fost scrisă la data de 16 martie 139 şi este un contract de vânzare-cumpărare a unei sclave. A ajuns în proprietatea
unui muzeu din Budapesta.
Tăbliţa nr. 15 a fost descoperită la data de 24 iulie 1855 în mina Sfânta Ecaterina, împreună cu încă o tăbliţă întreagă şi patru
fragmente. Ea a fost scrisă la data de 16 mai 142 şi este un contract de vânzare-cumpărare a unui sclav. Aceste tăbliţe au ajuns în
posesia lui Timotei Cipariu.
Tăbliţa nr. 16 s-a descoperit în anul 1855 în mina Sfânta Ecaterina şi a fost scrisă la 6 mai 169. Textul înscris pe ea vorbeşte de
cumpărarea unei case. A intrat în posesia unui muzeu din Budapesta.
Tăbliţa nr. 17 a fost descoperită în mina Sfânta Ecaterina şi a fost scrisă la data de 23 octombrie 163. Cu toate că tăbliţa a fost spartă,
s-a putut descifra textul ei, care este un contract de arendă.
Tăbliţa nr. 18 a fost descoperită în mina Ohaba Sfântul Simion şi a fost scrisă la data de 20 mai 164, fiind un contract de arendă.
Până înainte de Primul Război Mondial, această tăbliţă a fost păstrată la Cluj. Textul ei a putut fi descifrat aproape în întregime de
către specialişti, iar acesta ne spune că fiul lui Memmius Asclepius arendează lui Aurelius, fiul lui Adiutor, din 20 mai 164 până la 13
noiembrie acelaşi an, o mină de aur pentru 70 denari. Arendaşul se obligă să plătească preţul arendei în rate egale, iar proprietarul îşi
ia angajamentul să dea arendaşului o despăgubire de 5 sesterţi pe zi în cazul când ar strica târgul fără învoirea arendaşului, aceeaşi
5
sumă urmând a fi plătită de arendaş faţă de proprietar dacă nu ar plăti arenda la termenul prevăzut.
Tăbliţa nr. 19 a fost găsită tot în mina Ohaba Sfântul Simion şi textul său este tot al unui contract de arendare a unei mine.
Tăbliţa nr. 20 a fost găsită în mina Sfânta Ecaterina şi a fost scrisă la 29 mai 167, fiind o chitanţă pentru 50 denari.
Tăbliţa nr. 21 a fost găsită la 24 iulie 1855 în mina Sfânta Ecaterina şi a fost scrisă la data de 28 martie 167. Este un diptic şi a intrat în
posesia directorului din acea vreme a liceului reformat din Aiud, de unde a ajuns proprietatea unui muzeu din Berlin.
Tăbliţa nr. 22 a fost găsită în mina Sfânta Ecaterina şi nu se cunoaşte data la care a fost scrisă. Din ceea ce s-a putut descifra din text,
tăbliţa fiind spartă în mai multe bucăţi, se poate înţelege că e vorba de o tranzacţie încheiată în urma unui proces. A ajuns în posesia unui
muzeu din Budapesta.
Tăbliţa nr. 23 şi nr. 24 au fost găsite în mina Sfânta Ecaterina în anul 1855. În anul 1857 tăbliţele se aflau în posesia liceului reformat
din Aiud. Ele cuprind lista de bucate alcătuită de magister cinae, adică organizatorul unui banchet. Textul de pe a patra pagină cuprinde
lista de cheltuieli făcută pentru banchet:
În ajunul calendelor lui mai (30 aprilie)...............denari 176
5 miei........................................................................ 18
1 purcel....................................................................... 5
pâine albă..................................................................... 2
tămâie de prima calitate, 1 sextariu (0g, 547).................. 3
vin bun, 3 hemine(01, 822)............................................. 2
vin de rând, 3 congii (01, 5818)..................................... 97
verdeţuri (legume)........................................................ 1 şi o semiuncie
bacşiş................................................................denari 13/14
oţet, o hemina (0,524) ..................................................
sare şi ceapă............................................................... 15/24
apoi (poate ca totaluri?) ....................................... 150 şi apoi 160
6
Tăbliţa nr. 25 se prezintă sub forma a mai multor fragmente. Nu e clar dacă e vorba de fragmente provenind dintr-o
singură tăbliţă sau din mai multe.
Tăbliţa nr. 26 a fost găsită în mina Ohaba Sfântul Simion în anul 1854 şi a fost scrisă la data de 5 februarie 131, fiind
un contract.
Tăbliţa nr. 27 cuprinde fragmente de text în legătură cu un contract. A ajuns în proprietatea unui muzeu din Budapesta.
Tăbliţa nr. 28 se prezintă tot fragmentar, fiind vorba în textul ei tot de un contract. A ajuns în proprietatea unui muzeu
din Budapesta.
Tăbliţa nr. 29 a fost găsită în mina Sfânta Ecaterina. Textul ei este un contract. A ajuns la Muzeul Arhidiecezan din
Blaj.
Tăbliţa nr. 30 s-a aflat în posesia Muzeului Arhidiecezan din Blaj şi a fost descoperită în stare fragmentară.
Tăbliţa nr. 31 a fost descoperită în anul 1820 într-o galerie a minei Sfântul Ladislau din Muntele Cârnicu Mare. A ajuns
în posesia preotului sas din satul Guşteriţa, judeţul Sibiu. Despre soarta celorlalte tăbliţe care au fost găsite împreună cu
aceasta nu se ştie nimic.
Tăbliţa nr. 32 a fost descoperită în mina Sfântul Ladislau şi cuprinde sigiliul unui funcţionar al imperiului, din vremea
împăratului Antoninus.
Tăbliţa nr. 33 este extrem de deteriorată, de pe ea putându-se citi doar fragmente din câteva cuvinte. A ajuns în muzeul
de la Blaj.
Tăbliţa nr. 34 a fost descoperită în anul 1855 şi a fost scrisă la data de 4 octombrie 160, fiind un contract de vânzare-
cumpărare, prin care Legiunea XIII Gemina cumpăra o sclavă.

7
 Muzeul din Cluj
În total, la Roșia Montană, au fost descoperite aproximativ 50 de tăblițe cerate, ascunse în fostele mine de aur romane.
Jumătate dintre aceste tăblițe au fost distruse, pentru că minerii care le-au descoperit nu au știut cum să le conserve. Dintre
cele care au supraviețuit, jumătate se află la Budapesta, iar jumătate se află la diferite muzee din țară. Tăblițele cerate erau
organizate sub forma unui triptic. Pe două tăblițe erau înscrise contractele, apoi erau legate cu sfoară față în față, apoi erau
sigilate cu pecețile martorilor, astfel încât textul să nu poată fi schimbat. Sigiliile puteau fi rupte doar în fața magistraților.
Cea de-a treia tăbliță conținea o copie a contractului și putea fi consultată în mod liber.

Insa la timpul actual aceste tablite le putem regasi in muzee pentru a resimti istoria noastra ca exemplu :
La muzeul din Cluj in 2018 a fost reprzentata o tăbliță cerată veche de aproape două milenii, descoperită în galeriile minei de
aur de la Roșia Montană, care a fost expusă publicului pentru o singură zi, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei ca
scop a fostnExpoziția de la muzeul din Cluj urmărește să arate unele dintre cele mai fascinante documente în limbile latină și
greacă descoperite la Roșia Montană și care sunt reprezentative pentru istoria primelor secole ale erei creștine din aceste
regiuni. Alături de pergament și de papirus, tăblițele cerate erau în antichitate un suport comun pentru scrierea de mână,
pentru redactarea rapidă a unor texte legate de activitățile de zi cu zi.Aceste tablite au fost ascunse în antichitate în scopul
ocrotirii.
Plăcuțele au ajuns la Muzeul de Istorie al Translivaniei la începutul secolului XX,si au urmarit mereu o atentie foarte mare
din partea populatiei de a vedea aceste placute , la fel aceste placate sunt o mare raritate si o importanta parte din istorie.

8
Povestea acestor tăblițe, care dacă ar fi acceptate de mediul academic ca autentice ar răsturna multe din
ce știm noi despre istoria antică, este una controversată, cu elemente care ar putea-o plasa în zona de
Teorie a Conspirației, dar, în același timp, cu o serie de aspecte concrete, verificabile, care ne pun serios
pe gânduri în ce privește buna-credință a celor care au avut acces la ele în decursul timpului.Importanta
este una majora in evolutia si cunoasterea timpurilor de atunci ,este o mare inspiratie pentru multi
poieti,actori,oameni de stiinta si in primul rand pentru devoltarea omenirii,si in operele si cartile sale
multi autori mentioaneaza cum ar fi Daniel Roxin in cartea sa despre aceste tablite.

9
 Concluzie:
Analiza triptecelor din Transilvania a permis elaborarea unor concluzii inceea ce priveste
trasaturile dreptului daco-roman. In primul rind, forma actelor continute in Triptice este distinct
de cea proprie dreptului roman, desi efectelesunt identice. In al doile rind , in Dacia a fost vorba,
de fapt, de o imbinare aelementelor de drept roman si de drept autohton. Modificarile produse
erau menite sa corecteze caracterul rigid si formalist al unor acte de drept roman si sacreeze
institutii juridice noi la baza carora ar sta buna-credinta si libera-vointaale partilor.Faptul ca
cetatenii si peregrinii incheiau, inre ei, acte care contineauelemente de drept roman ca si de drept
autohton, arunca o puternica lumina siasupra incapacitatilor decurcind din conditia juridical a
persoanelor. Coexistenta elemntelor mixte in textele acestor tablite, atesta tendinta spre unificare
a,manisfestat atit pe plan etnic cit si pe plan institutional. In acest cadru,incapacitatile de care
erau loviti peregrinii tind sa se estompeze si chiar sadispara.Toate acestea impun concluzia ca in
procesul extrem de complex al formarii poporului daco-roman, fenomenul juridic s-a manifestat
ca o importantalatura component, contribuind la accelerarea unificarii celor doua civilizatii,
larealizarea unei sinteze atot-cuprinzatoare.
10
 Bibliografie:

• “Enigma Tablitelor” de Daniel Roxin

• “Tripticele Sau Tablitele Cerate Din Transilvania”
• “Istoria Dreptului” de Mihail Rotaru.
• “Istoria statului si dreptului romanesc” de Ionescu Nicolae
• “Istoria Dreptului Romanesc” de Elena Arama ,Valentina Coptilet
• https://actualdecluj.ro/tablita-cerata-veche-de-doua-milenii-expusa-o-zi-la-muzeul-de-istorie /
• https://
ru.scribd.com/document/395961050/Tripticele-Sau-Tablitele-Cerate-Din-Transilvania-Sunt-Documente-Epigrafi
ce-De
• http://stiri.tvr.ro/o-tabli--a-cerata-reprezentand-un-contract-de-imprumut-din-timpul-romanilor--descoperita-la-ro
--
ia-montana_834453_video.html#view 11

• https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/tablitele-cerate-vechi-de-2-000-de-ani-gasite-la-rosia-montana-
cum-au-ajuns-obiectele-pretioase-tocmai-la-budapesta