Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Elisabeth Bouleanu,
Cinci coifuri misterioase din aur au fost descoperite, de-a lungul anilor, pe teritoriul Romaniei, la sute de
kilometri distanta unul de altul. Coifurile care dateaza din perioada predacica seamana extrordinar de mult intre
ele.
Misterioasele coifuri de aur vin sa intareasca teoria potrivit careia teritoriul Romaniei a fost, cu mii de ani in
urma, leaganul unei vechi si puternice civilizatii si ca Burebista n-ar fi fost primul rege din zona.
Legenda spune ca, la inceputurile istoriei, regii traci, despre care Homer a scris ca erau stapanitorii Lanii de aur,
erau uniti intre ei printr-un juramant tainic. Aceeasi legenda admite faptul ca, pe teritoriul Romaniei, triburile
tracice erau unite intre ele, cu mult inainte de Burebista. Unii istorici admit existenta unei Fratii regale a tracilor.
Cei alesi erau initiati in "Taina Juramantului", un juramant care garanta tacerea in fata dusmanilor. Tacerea era
menita sa protejeze comorile si tezaurele ascunse ale tracilor.
Cei initiati in "Taina Juramantului" purtau coifuri de aur sau de argint aurit cu insemne anume, care aveau o
anumita semnificatie. Coifurile amintesc de eroii descrisi de Homer in Iliada si Odissea: ,,Neteda-i piele ferind,
caci ea e pazita de coiful cel cu placi de metal si cu ochi, daruit de Apolon..."; ,,Pune si coiful de aur crestat si cu
patru gurguie, care-ar putea ocroti pedestrime-a o suta de-orase...".
Istoricii care au analizat locurile in care au fost descoperite cele cinci coifuri au ajuns la concluzia ca unind pe
harta localitatile se realizeaza un arc de cerc, care incepe din Cucuteni-Iasi , trece prin Agighiol-Tulcea, prin
Poiana-Cotofenesti -Prahova, continua cu Peretu- judetul Teleorman si se opreste la Portile de Fier- judetul
Mehedinti.
Coiful de la Portile de Fier a ajuns la Detroid
Cu putin timp inainte de inceputul primului razboi mondial, in zona "Cataractelor" de la Portile de Fier a fost
scoasa la lumina o comoara. Se spune ca descoperirea a apartinut unui marinar care a zarit obiectele in apa. Nu
se cunoaste numarul exact al obiectelor descoperite, insa se stie ca printre acestea s-a numarat si un coif. O parte
din piese a ajuns in colectia lui Franz Trau din Viena, iar alta in Muzeul Portilor de Fier din Turnu Severin. De-a
lungul anilor, comoara s-a imprastiat, unele obiecte fiind achizitionate de diversi colectionari. Coiful a ajuns la
la Muzeul de Istoria Artelor din Detroit . Istoricii au stabilit ca obiectul dateaza din a doua jumatate a secolului
al IV-lea i.H.
reprezinta o pereche de ochi holbati, cu sprancene duble si intoarse in asa fel incat sa inspire groaza. Cea din
spate, despartita in doua registre, infatiseaza in registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele in
forma de serpi, iar in cel inferior animalele fantastice urmarindu-se unele pe altele. Cele doua placi laterale
reprezinta scene de sacrificiu, cu preoti purtand pe cap tiare. Dupa alti autori, pe cele doua obrazare fixe
dreptunghiulare, care au fiecare cate un orificiu la baza, este reprezentata aceeasi scena de sacrificiu: un
razboinic injunghiind un berbec", este descrierea obiectul gasit la Cotofanesti.
Coiful de aur a fost adus initial la Muzeul National de Antichitati, din Bucuresti, si pastrat acolo pana in 1970,
fiind expus in prezent la Muzeul National de Istorie al Romaniei, in sala de tezaur.
Cucuteni si Agighiol
Coiful de la Cucuteni, impreuna cu un valoros tezaur, a fost scos la lumina tot printr-o descoperire
intamplatoare. Coiful cu inaltimea de 34.5cm cantarea 500 de grame.
Potrivit descrierii facute de istorici, coiful de la Cucuteni seamana izbitor cu celelalte coifuri descoperite pe
teritoriul romaniei: "Lucrat din tabla de aur, are motive bogate spiralice, cu linii incizate. Pe obrazarul stang se
afla un personaj stand pe tron, cu un rython in mana stanga si o cupa in mana dreapta. Pe celalalt obrazar se afla
motive zoomorfe, animale fantastice inaripate, simboluri des intalnite in arta geto-daca".
Sapaturile de la Agighiopol au scos la lumina un tezaur funerar care continea, pe langa piese de echipament
militar, si un coif de argint. Mormantul a fost atribuit unei capetenii de trib. Coiful este lucrat dintr-o placa
subtire de argint, placat cu aur cu decoratiuni bogate. Nelipsiti sunt cei doi ochi care se regasesc si pe alte
coifuri.
Descoperirea unui taran din Peretu
Un alt coif, din argint a fost descoperit la Peretu. Tezaurul de la Peretu a fost descoperit intamplator de un
localnic in 1971. Lama tractorului cu care sateanul lucra pe pamantul CAP-ului din localitate s-a impiedicat in
obiectele metalice vechi de mii de ani. Spre uimirea localnicilor care cunoaseau de ani de zile movila din curtea
CAP-ului si n-au banuit niciodata ce s-ar putea ascunde sub ea, locul s-a dovedit a fi un mormant traco-getic
vechi de aproximativ 2500 de ani. Dupa ce taranul Alexandru Trana a facut descoperirea in locul cunoscut de
sateni "La izvoare", arheologilor le-a revenit sarcina de a data obiectele si de a dezlega misterul.
Coiful, expus in prezent la Muzeul de Istorie din Bucuresti, este impodobit cu reprezentari animaliere in relief,
avand in frunte doi ochi cu sprancene mari. Pe cele doua obrazare ale coifului apa insemne diferite. Pe obrazul
stang al coifului este reprezentat un tap sau un cerb, iar pe cel drept un vultur care tine un peste in cioc si un
animal in gheare. Pe toata portiunea coifului ce protejeaza ceafa sunt trei cerbi.
Arheologul a cautat in zadar. Tot ce a gasit a fost un schelet. Si-a pierdut mintile cateva luni mai tarziu. Colegii
au povestit dupa disparitia sa ca devenise obsedat de hoti si purta cu el in permanenta un rucsac. Nimeni nu stie
ce contine. Rucasacul a ars intr-un incendiu izbucnit pe santierul arheologic. Arheologul a murit intr-un spital de
psihiatrie.