Potaissa

Cap 1

Potaissa se incradreaza din punct geomorgologic in depresiunea de contact

Turda,subunitate a depresiunii Transilvaniei,situata la adapostul Muntiilor Apuseni.
Este incadrat spre vest pana la Dealul Cetatii,locul unde se va construi castrul
legionar. la sud si sud-vest se situeaza Dealul zanelor

Capitolul 2

Pentru prima oara despre potaisa a vorbit francezul Pierre Lescalopier,care a trecut
prin Turda in anul 1754 si a scris intr-un jurnal despre aventura sa,citez: La 22 Iunie
veniram la turda,unde sunt urmele unui mare oras care a existat acolo,trecuram printr-
un mare portal de pietre din marmura nefinisate. Cand a spus piatra din
marmura,sigurat se referea la piatra de calcar,fiind identificat cu poarta castrului.

La sfarsitul sec XVI- umanistul Stephanus Zamosius a vorbit si el despre castrul de la

Potaissa,care povestea despre stare si ramasitele vechiului castru,mentionand si :un
bloc in care a fost sapata o statuie inalta de un cot,care infatiseaza fie chipul lui
Jupiter,fie cel al lui Marte,fie cel al Minervei” prin asta putem intelege starea in care
se aflau ruinele castrului,mai mentioneaza si ca avea I in mana dreapta un scut ce
ajungea pana jos,pe el fiind capul Gorgonei acoperit cu serpi. Tot el a reprodus si
inscriptii de la potaissa,considerate falsa,defapt sau dovedit autentice

In sec XVIII,italian Giusepe Ariosti,ofiter in armata austriaca, a intreprins o

cerccetare a inscriptiilor antice din mai multe localitati transilvanene,Apulum,Ulpia
Traia SArmizegetusa,Ampelum si Potaissa. Tot din acea perioada se cunoaste ca mai
multe monumente au fost trimise spre Viena sau Budapesta,

Cea mai mare colectie o avea Jozsef Kemeny prin deceniul 4-5 al secolului XIX a
avut o vasta colectie avand monumente epigrafice,sculpturi din piatra,bronzuri,geme
si sute de monete,majoritate fiind de la Potaissa. Pasiunea se observa,mai ales datorita
numarului mare de notite manuscrise si insemnari referitoare la aceste obiecte. Acesta
a lasat mana libera pentru studierea lor si a dorit sa doneze toate aceste obiecte pentru
a fi deschis un muzeu in Cluj,insa,perioada de 1848-1849 a dus la distrugerea si
risipirea marii colectii

In sec XIX,foarte multi oameni au avut o atractie pentru Potaissa,scriind si analizand

obiecte care apartineau,fiind cunoscuta deja importanta sa istorica,ii putem aminti pe
A.Kurz,medicul Lugosi Fodor Andras,care a ilustrat mai multe monumente din
Potaissa. Johann Michael Ackner a avut o dedicare fata de orasul antic,putand
inregistra asta prin manuscrisele sale. Atentia sa a fost atrasa de ruinele castrului,care
il lua drept orasul antic.
In secolul XIX au fost si foarte multe descoperiri intamplatoare inscriptii,monumente
culturale,fragmente arhitectonice,monede,morminte da si categorii de materiale
romane neluate in seama pana atunci,cum sunt caramizile si tiglele
stampilate,ceramica,etc. In anul 1870,Csaba Torma obtine ,aproximativ,dimensiunile
castrului,fiind apropiate cu cele reale. Tot ea a reusit sa dizolve confuzia care aparea
intre castru si asezarea civila

In anul 1889 aparea prima monografie a orasului Turda,datorita istoricului Orban

Balazs,acesta a trata mai intai asezarea dacica,apoi cea romana,totul circumscris
datelor generale ale istoriei Daciei

Dupa multi ani de incarceri si descoperiri,mai ales ca mari familii instarite din zona
Turzii aveau obiecte cu o importanta foarte mare pentru istoria zonei,s-a incercat de
mai multe ori deschiderea unei expozitii si a unui muzeu prin donatii,insa primul
Razboi Mondial nu a permis asta,insa,dupa marea unire,Comisiunii Monumentelor
Istorice,sectia pentru Transilvania,creata in 1921 de catre Constantin Daicoviciu,I-a
revenit misiunea cercetarii si conservarii vestigiilor antice din teritoriul intracarpatic.

In perioada interbelica au fost multe descoperiri intamplatoare pe Valea Sândului,pe

alte strazi ale orasului si cateva morminte din necropola sudica a orasului antic,au fost
studiate de C.Daicoviciu si I.I. Russu. In sfarsit dupa multi ani de incercari, in 1943 a
fost puse bazele muzeului,primaria orasului oferind Casa Culturala a orasului iar in
1945,CMIT a reusit sa deschida portile primului muzeu din Turda,fiind condus de Ion
Iosif Russu

Pe parcursul urmatorilor ani au fost facute foarte multe descoperiri,mai ales datorita
lucrarilor de reabilitare si modernizare a orasului,mai ales in perioada secolului trecut.

Capitolul 3
Inainte de Roman

Omul si-a gasit prima oara adapostul in pesteri. In zona ,cele mai vechi urme apar in
Cheile Turzii,primele investigatii find facute la sfarsitul sec XIX si in perioada de
inceput al sec XX,insa cel mai mult au fost cercetate in perioada 1966-1972 de catre
Nicolae Vlassa.

Cele mai vechi urme apar de acum 60.000 ani,in paleoliticul mijlociu apartinand
comunitatilor musteriene de vanatori. Cele mai multe urme apar din Neolitic,cand
deja se vedea o dezvoltare,oamenii deja cultivau si domesticeau animalele si prin
aparitia mestesugurilor si tot atuncea incepea anumite manifestari

Mult mai bine este reprezentata perioada de tranzitie dintre neolitic si epoca
bronzului,in multe pesteri fiind urme ale culturi coțofenești,ceramică,toporașe de
piatră si mai ales in imprejurimile turzii sunt observati tumuli care ascund morminte
de inhumatie eneoliticie,o parte fiind cercetati. In Vâlcele a fost descoperit si un
depozit de unelte de aramă,aratand tranzitia spre epoca metalelor,in principal epoca
bronzului. In spatiul dedicat Potaissei de astazi,cultura Wietenberg apare cel mai
mult,prin cresterea demografica a zonei,fiind urme de locuire in mai multe localitati
din preajma. Cele mai multe depozite dateaza la sfarsitul epocii bronzului si la
inceputul Hallstattului,fiind descoperite
topoare,celturi,seceri,fierastraie,cutite,pumnale,sabii,varfuri de lance,bratari,o fibula si
alte obiecte confectionate din metal

In perioada Hallstattiana putem vorbi de primele formatiuni de popoare tracice, in

zona fiind descoperite obiecte din metale si ceramica daco-getica,insa aici au fost
descoperite si obiecte scitice,fiind atestati arheologic in zona,fiind descoperite
morminte scitice in zona Campiei Turzii. De la celti,in aceasta zona a ramas
interesanta o statueta din bronza reprezentand un mistret

Pentru sfarsitul epocii La Tene se poate vorbi despre dezvoltarea dacilor pe plan
economic,progrese in oranizarea societatii,istoria politica cutremurata de anumite
confricte cu statul roman,sunt numite trasaturi clasice in istoria dacilor,inca de la
Burebista pana la Decebal

Imprejurimile turdei nu a furnizat descoperiri spectaculoase apartinand dacilor.

Ceramica dacica a fost descoperita in unele pesteri din Cheile Turzii, o moneda dacica
schyphata si se mai spunea ca in zona fostului sat Poiana,astazi fiind inglobat in
municipiul Turda,in mijlocul sec XIX s-ar fi gasit bratari de argint dacice,spiralice si
cu capetele in forma de cap de sarpe

Ce este mai greu este sa se localizeze,cu exactitate asezarile dacice,insa se poate

spune ca in zona Dealului Șuia ar putea fi,fiind descoperita mai multa ceramica tipica
pentru daci

La Potaissa au mai fost descoperite 24 sau 25 de monede dacice fiind descoperite in

anumite zone din aproprierea castrului,mentionez ca doar cateva au fost gasite exact
in anumite locuri,restul nestiind unde au fost descoperite. Tot in aceste zone au fost
descoperite si monede din perioada lui Vespasian si a lui Domitian

In final,despre epoca preromana trebuie sa vorbim despre ce insemna numele

Potaissa. Gograful Ptolemeu o pomeneste in “geografia”,acesta notand “polis”,in
cartea lui,dar nu se referea la un “oras” in sine,ci mai mult la o localicate mai
rasarite,cu caracter rural-agricol,un “targ”. Alte mentiuni apar si in perioada romana
sub doua forme Patavissa sau chiar Potaissa

Capitolul 4
Evolutia Localitatii

In urma celor doua razboaie daco-romane, o parte din teritoriile locuite de daci au fost
incorporate imperiului Roman,consolidand provincia Dacia
In 106,cand a inceput aparitia elementelor romane,pentru populatia geto-daca nu era
un lucru strain. Unele aspecte materiale si spirituale nu erau straine autohtonilor,dar
chiar in vara lui 106,a inceput explorarea zonei,fiind inregistrate puncte
strategice,resursele naturale,amenajarea reletelor de drumuri,stabilizarea
garnizoanelor si construirea fortificatilor.
Prima mentiunea a Potaissei dateaza din 108,cand o unitate militara
auxiliara,cohors I LFabia Ulpia Hispanorum miliaria civium Romanorum equitata
construia tronsonul de drum dintre Potaissa si Napoca,facand parte din drumul
principal care ducea de la Dunare pana la extremitatea nordica a Daciei,unde la Aiton
a fost descoperit un miliarium”borna kilometrica”
Teritoriul pe care Potaissa il ocupa,se observa,dupa ruinele romane,ca are o
intaindere mare,care ar putea fi compartimentat in zone. Materialul si asezarile nu pot
fi datate de multe ori cu exactitate si mai ales ca locuintele nu ramaneau parasite,doar
apareau noi constructii in anumite zone si din cauza ravasiri din evul mediu si din
epoca moderna,nu permit concluzii cronologice clare,insa se poate face datorita
monedelor descoperite. Datorita monedelor din timpul lui Traian,Hadrian si Antonius
Pius, au putut fi datate mai cu exactitate cat de intins si granitele Potaissei
Cohorta mentionata anterior ar fi participat la razboaiele de cucerire a
Daciei,apoi,participand la construirea drumului Potaissa-Napoca,acestia ar fi locuit
intr-un castru,care ar fi fost preluat si marit de legiunea V Macedonica
Evenimentul care a impulsionat in cea mai mare masura asezarea de la
Potaissa a fost aparitia si stabilirea colonistilor. Acest fenomen a aparut de la
inceput,venind din toate partile imperiului. Colonistii au fost atrasi de resursele din
zona si mai ales ca era asezat chiar pe drumul imperial principal al provinciei
Doua descoperiri importante au aratat ca,in zona ar fi locuit cives
Romani(comunitati de cetateni romani. In 1985 a fost descoperite doua altare votive
inchinate lui Hercules si Zeitei Terra Mater,care au fost inchinate prin intermediul a
doi magistri Satrianus si Decumus(decimus). Acest lucru arata ca in Potaissa sunt
atestati cives Romani,deoarece in dacia romană mai erau cunoscuti epigrafic doar la
Apulum si Micia. Din pacate cele doua altare nu contineau elemente de datare. Tot in
acest loc au mai fost descoperite inca 3 altare,care ar arata prezenta unui templu.Prin
mai multe epigrafii si alte descoperiri,arata ca altare desemneaza un templu dedicat
principalelor divinitati ale panteonului clasic
Aceste prime grupuri de cetateni romani nu se asezau la vicus-ul existent,nici nu se
concepe un amestec topografic si etnic in primele decenii. Roamnizare si romarea
populatiei daco-romane sunt fenomene mult maii complexe si subtile,care s-au
savarsit in timp indelungat si care nu permit viziunea simplificatoare. Asezarea
altarelor,deci al templului,asezat in apropierea podului de peste Aries,arata zona de
locuire a cetatenilor romani. O asemenea plasare langa drumul imperial si langa podul
roman,este fireasca pentru cetateni care puteau fi negotiatores,mai ales ca unul dintre
altarele din zona erau inchinate lui Mercurius. Primele sase decenii din istoria
Potaissei romane au insemnat o perioada de acumulari lente,viata localitatii nefiind
marcata de evenimente deosebite

Instalarea legiunii a V-a Macedonica.Municipiu Septimium Potaissense

In anul 166,in timpul domnieie lui Marcus Aurelius, a inceput o epoca dificila pentru
provincie,razboaiele marcomanice. A fost o perioada politico-militara dificila in
istoria provinciei,deoarece inca din 167 au avut probleme cu sarmatii,lacringi si
burii,aceste popoare facand parte din coalitia marcomanică,care ar fi pustiit totul pana
in apropiere de capitala provinciei. Din aceste cauze,la Potaissa a fost instalata
legiunea a V-a Macedonica,care a participat la razboaiele cu marcomanii.

Inceperea instalarii a fost din 168,iar in 170 a inceput construirea castrului. O

intrebate este”din ce cauza a fost ales Potaissa drept garnizoana a legiunii. Prin
aceasta pozitionare se forma un arc imaginar cu alte castre auxiliare,care intarea foarte
mult zona de nord a provinciei
Datorita legiunea,Potaissa va deveni un “oras tipic militar”. Datorita
Legiunii,asezarea primeste in viitor statutul de municipiu,ajutand la transformarea si
dezvoltarea zone.,ridicand comportul si formele arhitecturale,dezvoltand economia si
comertul in zona,militarii chiar fiind implicat in viata sociala. Cercetarile arheologice
aratand extinderea pe care a avut-o treptat,dupa construirea castrului.
Potaissa a primit acest drept de minicipiu din cauza ca,in anul 193,Legiunea a
V-a Macedonica a participat alaturi de Septimius Severus la un razboi impotriva unui
inamic la tron. Acest lucru aratand loialitatea legiunii pentru imparat,iar dupa victoria
pe care au obtinuto,una dintre modalitatile de rasplata au fost acordare statutului de
oras a Potaissei. Acest lucru putand fi atestat de descoperirea a sapte inscriptii si
printre care si 4 altare dedicate zeilor

Populatia

Cand ne referim la populatie putem vorbi despre cum s-a dezvoltat si cum a crescut
populatia in zona. Se stie ca zona a fost populata datorita colonistilor,originari din
italia si din alte provincii al imperiului,nefiind mentionat un moment anume.
Populatia se poate face doar datorita documentatiei epigrafice. Insa nu poate fi un
criteriu exact nici printr-o cercetare onomastica,deoarece in cele mai multe
cazuri,cetatenii,militarii si cei doi magistrii au trecute doar cognomenul. In cercetare
populatiei sunt inclusi chiar si militarii legiunii V Macedonica.
Datorita materialului epigrafic au fost inregistrat 288 de antroponime care contine
populatie civila si militara,dintre care 235 nume romane,restul fiind de originea
greaca,ilira,traco-getica,orientala ,nord-vest africana si celtica

Pentru a vorbi despre numarul de locuitori al Potaissei ,nu ne putem rezuma la date
epigrafice sau la alte cercetari despre asta,insa orasul ar fi avut cel putin 100 de ha
acest lucru putand sa dea un ajutor la etimarea numarului de locuitori,insa se pot face
estimari si dupa alte criterii. Un criteriu simplu este marimea pe care il avea
amfiteatrul,fiind construit proportional cu numarul locuitorilor liberi din oras. Alt
criteriu este cel al militarilor,fiind un element de pornire. Despre acest element putem
tine cont ca probabilitatea ca macar jumatate sa fie casatoriti si sa aibe si copii este
destul de mare,acest lucru ducand la suma de 14000 de locuitori,insa se poate aprecia
ca ar fi avut totusi intre 20000-25000

Orașul
 Prima lucrare executata pe teritoriul Potaissei a fost drumul imperial,construit
chiar de la inceput,fiind un inceput foarte important pentru primii colonisti. Reteau de
strazi a orasului antic nu este cunoscuta,doar anumite portinuni fiind descoperite.
Alta mare lucrare a fost podul de peste Aries,care ar fi fost construit de
militari,considerand ca Legiunea XIII Gemina ar fi construit podul.
Alta lucrare importanta a fost sistemul de aprovizionare cu apa potabila a
orasului. Fantanele construite nu erau suficiente pentru ca orasul sa
supravietuiasca,acestia trebuind sa faca lucrari de captare si aductiune a apei,fiind
cunoscut cel putin un apeduct.
Una dintre cele mai impresionante constructii este amfiteatrul,care nu poate
lipsi dintru centru militar asa mare,insa acesta nu este inca descoperit
Sanctuarele mithriace sunt tot atat de firesti la potaissa ca si amfiteatrul. In
aceasta zona a fost descoperit un cap colosal al lui Mithras,poasi si mana dreapta a
aceiasi statui uriase.

Fragmentele arhitectonice descoperite in cuprinsul potaissei creioneaza partial

aspectul edificiilor publice,militare si private. Au fost pastrate capiteluri,fusuri de
coloana,cateva baze de coloana si alte elemente erhitectonice mai rare.Ordinul
arhitectonic predominant era doric si corintic. Fusurile de coloana gasite pana
acum,atat in castru cat si in oras sunt monolite,galbul fiind destul de pronuntat.
Decoratia arhitectonica la Potaissa,in obisnuitele elemente de piatra ori
reprodusa in stuc,este prin urmare cea banala pentru provincia Dacia,avand aceleasi
ove,astragale,cu perle si piruete,denticuli,solzi,motive vegetale(frunze de acant,stejar).
Un element specific este la Potaissa inconjurarea ovelor de la capitelurile dorice cu
unul sau doua braie reliefate.
Armata beneficia de seviciile uno arhitecti pentru alcatuirea panurilor
fortificatiilor sau eventual pentru adaptarea unor norme stabilite la nivelul central al
Imperiului in privinta constructiilor militare. Castrul respecta principuule
castrametatiei din epoca lui Marcus Aurelius. Castrul era cel mai impunator ansamblu
construit la Potaissa,insa si constructiile din interior reprezentau opere arhitecturale
remarcabile. Cladirea comandamentului(principia) situata in centru castrului poate fi
considerat un adevarat palat,fiind si cea mai mare constructie avand 0,89 ha,fiind cel
mai mare edificiu din Potaissa si unul dintre cele mai mari din Dacia

Necropolele

In afara unor necropole pe care descoperirile repetate le contureaza cu tot mai multa
precizie,monumente funerare apar raspandite in multe puncte din perimetrul
arheologic al Potaissei
In total au fost descoperite 114 morminte la Potaissa din anumite cercatari sau datorita
lucrarilor de realibitare a orasului actual,fiind totusi,putine pentru un mare oras
Numarul sarcofagelor de piatra este dublta fata de mormintele de
caramida,mai ales ca raportul dintre inhumatie si incineratie este mare ,in favoarea
inhumatiei. Cele de incineratie sunt doua la numar,unul fiind in urna de piatra si altul
in sicriu de caramida. Mormintele ce inhumatie,112 la numar sunt 20 fara sicrie,59 in
sarcofage de piatra,unul in sarcofag de piatra cu caramizi,31 sicrie de caramizi si unul
in sarcofag facut din lespezi de piatra. Acest raport dintre inhumatie si incineratie este
foarte dezechilibrat fata de alte orase din dacia.
 Inventarul pe care il aveau era saracacios si pentru ca majoritate mormintelor
au fost profanate si jefuite inca din antichitate. Cele mai interesante descoperiri au fost
30 de ulcioare,opaite,uneori obiecte de podoaba,un instrument chirurgical si o placuta
de piatra. Chiar si monede au fost putine gasite putine fiind de la
Commodus,Traian,Annia Lucilla(sotia lui Lucius Verus),Severus Alexander si
Gordian III.