Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 1
Capitolul 2
Pentru prima oara despre potaisa a vorbit francezul Pierre Lescalopier,care a trecut
prin Turda in anul 1754 si a scris intr-un jurnal despre aventura sa,citez: La 22 Iunie
veniram la turda,unde sunt urmele unui mare oras care a existat acolo,trecuram printr-
un mare portal de pietre din marmura nefinisate. Cand a spus piatra din
marmura,sigurat se referea la piatra de calcar,fiind identificat cu poarta castrului.
Cea mai mare colectie o avea Jozsef Kemeny prin deceniul 4-5 al secolului XIX a
avut o vasta colectie avand monumente epigrafice,sculpturi din piatra,bronzuri,geme
si sute de monete,majoritate fiind de la Potaissa. Pasiunea se observa,mai ales datorita
numarului mare de notite manuscrise si insemnari referitoare la aceste obiecte. Acesta
a lasat mana libera pentru studierea lor si a dorit sa doneze toate aceste obiecte pentru
a fi deschis un muzeu in Cluj,insa,perioada de 1848-1849 a dus la distrugerea si
risipirea marii colectii
Dupa multi ani de incarceri si descoperiri,mai ales ca mari familii instarite din zona
Turzii aveau obiecte cu o importanta foarte mare pentru istoria zonei,s-a incercat de
mai multe ori deschiderea unei expozitii si a unui muzeu prin donatii,insa primul
Razboi Mondial nu a permis asta,insa,dupa marea unire,Comisiunii Monumentelor
Istorice,sectia pentru Transilvania,creata in 1921 de catre Constantin Daicoviciu,I-a
revenit misiunea cercetarii si conservarii vestigiilor antice din teritoriul intracarpatic.
Pe parcursul urmatorilor ani au fost facute foarte multe descoperiri,mai ales datorita
lucrarilor de reabilitare si modernizare a orasului,mai ales in perioada secolului trecut.
Capitolul 3
Inainte de Roman
Omul si-a gasit prima oara adapostul in pesteri. In zona ,cele mai vechi urme apar in
Cheile Turzii,primele investigatii find facute la sfarsitul sec XIX si in perioada de
inceput al sec XX,insa cel mai mult au fost cercetate in perioada 1966-1972 de catre
Nicolae Vlassa.
Cele mai vechi urme apar de acum 60.000 ani,in paleoliticul mijlociu apartinand
comunitatilor musteriene de vanatori. Cele mai multe urme apar din Neolitic,cand
deja se vedea o dezvoltare,oamenii deja cultivau si domesticeau animalele si prin
aparitia mestesugurilor si tot atuncea incepea anumite manifestari
Mult mai bine este reprezentata perioada de tranzitie dintre neolitic si epoca
bronzului,in multe pesteri fiind urme ale culturi coțofenești,ceramică,toporașe de
piatră si mai ales in imprejurimile turzii sunt observati tumuli care ascund morminte
de inhumatie eneoliticie,o parte fiind cercetati. In Vâlcele a fost descoperit si un
depozit de unelte de aramă,aratand tranzitia spre epoca metalelor,in principal epoca
bronzului. In spatiul dedicat Potaissei de astazi,cultura Wietenberg apare cel mai
mult,prin cresterea demografica a zonei,fiind urme de locuire in mai multe localitati
din preajma. Cele mai multe depozite dateaza la sfarsitul epocii bronzului si la
inceputul Hallstattului,fiind descoperite
topoare,celturi,seceri,fierastraie,cutite,pumnale,sabii,varfuri de lance,bratari,o fibula si
alte obiecte confectionate din metal
Pentru sfarsitul epocii La Tene se poate vorbi despre dezvoltarea dacilor pe plan
economic,progrese in oranizarea societatii,istoria politica cutremurata de anumite
confricte cu statul roman,sunt numite trasaturi clasice in istoria dacilor,inca de la
Burebista pana la Decebal
Capitolul 4
Evolutia Localitatii
In urma celor doua razboaie daco-romane, o parte din teritoriile locuite de daci au fost
incorporate imperiului Roman,consolidand provincia Dacia
In 106,cand a inceput aparitia elementelor romane,pentru populatia geto-daca nu era
un lucru strain. Unele aspecte materiale si spirituale nu erau straine autohtonilor,dar
chiar in vara lui 106,a inceput explorarea zonei,fiind inregistrate puncte
strategice,resursele naturale,amenajarea reletelor de drumuri,stabilizarea
garnizoanelor si construirea fortificatilor.
Prima mentiunea a Potaissei dateaza din 108,cand o unitate militara
auxiliara,cohors I LFabia Ulpia Hispanorum miliaria civium Romanorum equitata
construia tronsonul de drum dintre Potaissa si Napoca,facand parte din drumul
principal care ducea de la Dunare pana la extremitatea nordica a Daciei,unde la Aiton
a fost descoperit un miliarium”borna kilometrica”
Teritoriul pe care Potaissa il ocupa,se observa,dupa ruinele romane,ca are o
intaindere mare,care ar putea fi compartimentat in zone. Materialul si asezarile nu pot
fi datate de multe ori cu exactitate si mai ales ca locuintele nu ramaneau parasite,doar
apareau noi constructii in anumite zone si din cauza ravasiri din evul mediu si din
epoca moderna,nu permit concluzii cronologice clare,insa se poate face datorita
monedelor descoperite. Datorita monedelor din timpul lui Traian,Hadrian si Antonius
Pius, au putut fi datate mai cu exactitate cat de intins si granitele Potaissei
Cohorta mentionata anterior ar fi participat la razboaiele de cucerire a
Daciei,apoi,participand la construirea drumului Potaissa-Napoca,acestia ar fi locuit
intr-un castru,care ar fi fost preluat si marit de legiunea V Macedonica
Evenimentul care a impulsionat in cea mai mare masura asezarea de la
Potaissa a fost aparitia si stabilirea colonistilor. Acest fenomen a aparut de la
inceput,venind din toate partile imperiului. Colonistii au fost atrasi de resursele din
zona si mai ales ca era asezat chiar pe drumul imperial principal al provinciei
Doua descoperiri importante au aratat ca,in zona ar fi locuit cives
Romani(comunitati de cetateni romani. In 1985 a fost descoperite doua altare votive
inchinate lui Hercules si Zeitei Terra Mater,care au fost inchinate prin intermediul a
doi magistri Satrianus si Decumus(decimus). Acest lucru arata ca in Potaissa sunt
atestati cives Romani,deoarece in dacia romană mai erau cunoscuti epigrafic doar la
Apulum si Micia. Din pacate cele doua altare nu contineau elemente de datare. Tot in
acest loc au mai fost descoperite inca 3 altare,care ar arata prezenta unui templu.Prin
mai multe epigrafii si alte descoperiri,arata ca altare desemneaza un templu dedicat
principalelor divinitati ale panteonului clasic
Aceste prime grupuri de cetateni romani nu se asezau la vicus-ul existent,nici nu se
concepe un amestec topografic si etnic in primele decenii. Roamnizare si romarea
populatiei daco-romane sunt fenomene mult maii complexe si subtile,care s-au
savarsit in timp indelungat si care nu permit viziunea simplificatoare. Asezarea
altarelor,deci al templului,asezat in apropierea podului de peste Aries,arata zona de
locuire a cetatenilor romani. O asemenea plasare langa drumul imperial si langa podul
roman,este fireasca pentru cetateni care puteau fi negotiatores,mai ales ca unul dintre
altarele din zona erau inchinate lui Mercurius. Primele sase decenii din istoria
Potaissei romane au insemnat o perioada de acumulari lente,viata localitatii nefiind
marcata de evenimente deosebite
In anul 166,in timpul domnieie lui Marcus Aurelius, a inceput o epoca dificila pentru
provincie,razboaiele marcomanice. A fost o perioada politico-militara dificila in
istoria provinciei,deoarece inca din 167 au avut probleme cu sarmatii,lacringi si
burii,aceste popoare facand parte din coalitia marcomanică,care ar fi pustiit totul pana
in apropiere de capitala provinciei. Din aceste cauze,la Potaissa a fost instalata
legiunea a V-a Macedonica,care a participat la razboaiele cu marcomanii.
Populatia
Cand ne referim la populatie putem vorbi despre cum s-a dezvoltat si cum a crescut
populatia in zona. Se stie ca zona a fost populata datorita colonistilor,originari din
italia si din alte provincii al imperiului,nefiind mentionat un moment anume.
Populatia se poate face doar datorita documentatiei epigrafice. Insa nu poate fi un
criteriu exact nici printr-o cercetare onomastica,deoarece in cele mai multe
cazuri,cetatenii,militarii si cei doi magistrii au trecute doar cognomenul. In cercetare
populatiei sunt inclusi chiar si militarii legiunii V Macedonica.
Datorita materialului epigrafic au fost inregistrat 288 de antroponime care contine
populatie civila si militara,dintre care 235 nume romane,restul fiind de originea
greaca,ilira,traco-getica,orientala ,nord-vest africana si celtica
Pentru a vorbi despre numarul de locuitori al Potaissei ,nu ne putem rezuma la date
epigrafice sau la alte cercetari despre asta,insa orasul ar fi avut cel putin 100 de ha
acest lucru putand sa dea un ajutor la etimarea numarului de locuitori,insa se pot face
estimari si dupa alte criterii. Un criteriu simplu este marimea pe care il avea
amfiteatrul,fiind construit proportional cu numarul locuitorilor liberi din oras. Alt
criteriu este cel al militarilor,fiind un element de pornire. Despre acest element putem
tine cont ca probabilitatea ca macar jumatate sa fie casatoriti si sa aibe si copii este
destul de mare,acest lucru ducand la suma de 14000 de locuitori,insa se poate aprecia
ca ar fi avut totusi intre 20000-25000
Orașul
Prima lucrare executata pe teritoriul Potaissei a fost drumul imperial,construit
chiar de la inceput,fiind un inceput foarte important pentru primii colonisti. Reteau de
strazi a orasului antic nu este cunoscuta,doar anumite portinuni fiind descoperite.
Alta mare lucrare a fost podul de peste Aries,care ar fi fost construit de
militari,considerand ca Legiunea XIII Gemina ar fi construit podul.
Alta lucrare importanta a fost sistemul de aprovizionare cu apa potabila a
orasului. Fantanele construite nu erau suficiente pentru ca orasul sa
supravietuiasca,acestia trebuind sa faca lucrari de captare si aductiune a apei,fiind
cunoscut cel putin un apeduct.
Una dintre cele mai impresionante constructii este amfiteatrul,care nu poate
lipsi dintru centru militar asa mare,insa acesta nu este inca descoperit
Sanctuarele mithriace sunt tot atat de firesti la potaissa ca si amfiteatrul. In
aceasta zona a fost descoperit un cap colosal al lui Mithras,poasi si mana dreapta a
aceiasi statui uriase.
Necropolele
In afara unor necropole pe care descoperirile repetate le contureaza cu tot mai multa
precizie,monumente funerare apar raspandite in multe puncte din perimetrul
arheologic al Potaissei
In total au fost descoperite 114 morminte la Potaissa din anumite cercatari sau datorita
lucrarilor de realibitare a orasului actual,fiind totusi,putine pentru un mare oras
Numarul sarcofagelor de piatra este dublta fata de mormintele de
caramida,mai ales ca raportul dintre inhumatie si incineratie este mare ,in favoarea
inhumatiei. Cele de incineratie sunt doua la numar,unul fiind in urna de piatra si altul
in sicriu de caramida. Mormintele ce inhumatie,112 la numar sunt 20 fara sicrie,59 in
sarcofage de piatra,unul in sarcofag de piatra cu caramizi,31 sicrie de caramizi si unul
in sarcofag facut din lespezi de piatra. Acest raport dintre inhumatie si incineratie este
foarte dezechilibrat fata de alte orase din dacia.
Inventarul pe care il aveau era saracacios si pentru ca majoritate mormintelor
au fost profanate si jefuite inca din antichitate. Cele mai interesante descoperiri au fost
30 de ulcioare,opaite,uneori obiecte de podoaba,un instrument chirurgical si o placuta
de piatra. Chiar si monede au fost putine gasite putine fiind de la
Commodus,Traian,Annia Lucilla(sotia lui Lucius Verus),Severus Alexander si
Gordian III.